Sentința civilă nr. 575/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ SC.nr.575/_
SENTINȚA CIVILĂ NR.575
Ședința publică din 30 Ianuarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. P. -judecător
GREFIER V. G. S.
Pe rol fiind pronunțarea soluției în cauza privind pe contestatorul S. -T.
N., cu domiciliul procesual ales în B. M., bd.R., nr.22, sc.4, et.6, ap.92, județul M., în contradictoriu intimata C. DE A. DE S. A J.
M., cu sediul B. M., str.Gh.B., nr.22A, județul M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
Se constată că dezbaterea cauzei a fost consemnată în încheierea ședinței din data de 16 ianuarie 2013, încheiere care face parte integrantă din hotărâre. Pronunțarea soluției a fost amânată pentru data de 23 ianuarie 2013 și apoi pentru data de azi, când instanța a pronunțat următoarea hotărâre.
T.
Asupra cauzei de față.
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, astfel cum a fost întregită, (f.55, 66) reclamantul S. Tămaș N., în contradictoriu cu pârâta C. de A. de S. M., a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea deciziei de impunere din oficiu nr.4396/602/_ emisă de pârâtă.
În motivarea cererii sale reclamantul a arătat, potrivit art.86 alin.1 din Codul de procedură fiscală, decizia de impunere emisă de către organul fiscal se emite ori de câte ori acesta modifică baza de impunere. Această decizie trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile art.43 din același act normativ, să cuprindă datele de identificare ale contribuabilului, obiectul actului etc, respectiv să includă și categoria de impozit, taxă sau altă sumă datorată bugetului general consolidat, baza de impunere precum și cuantumul acestora, pentru fiecare perioadă impozabilă, conform prevederilor art.87 Cod procedură
fiscală. În lipsa unui element vizând numele, prenumele, calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și prenumele și denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii organului fiscal, atrage nulitatea acestuia, nulitate absolută ce se poate constata la cerere sau din oficiu (art.46 din OG 92/2003).
Decizia nr.4396/602 ce face obiectul prezentului litigiu identifică contribuabilul cu nume precum și cod numeric personal, fără a menționa codul fiscal atribuit acestuia, baza de calcul, procentul aplicat, obiectul acesteia nefiind determinat cu certitudine, fiind incidente motivele de nulitate absolută instituite de art.46 din Codul de procedură fiscală. organul fiscal s-a rezumat la a indica numele prenumele, cnp-ul avocatului titular al Cabinetului de avocat S.
-T. N., respectiv suma pretins datorată, fără alte date. Desfășurătorul de calcul anexat actului administrativ nu cuprinde date vizând baza de impunere (în concret de unde provine suma variabilă menționată în cuprinsul său), modul de clacul al contribuției menționate /sumă de asemenea variabilă ce ar fi trebuit să fie reprezentantă de procentul prevăzut de lege, ce a suferit modificări de-a lungul timpului) la rubrica - sume inițiale.
În plus decizia atacată emisă pentru perioada_ -_ include sume pretins datorate din_ (fila 2 din desfășurătorul de calcul anexă), un argument în plus față de susținerea conformă căreia obiectul deciziei nu este determinat, impunându-se constatarea nulității acesteia.
Procedând astfel, organul fiscal a pus în imposibilitate obiectivă atât instanța cât și pe destinatarul actului administrativ de a verifica concret modalitatea de calcul pin care s-a ajuns la sumele pretinse, vătămarea provocată astfel drepturilor și intereselor legitime ale contribuabilului fiind evidentă.
Din cuprinsul prevederilor Legii 95/2006 privind reforma în sănătate și a Ordinului 617/2009 (privind normele metodologice de aplicare) rezultă că, dețin calitatea de asigurat, cetățenii români care încheie un contract direct/prin angajator cu CAS și fac dovada plății contribuției la Fond (art.1 din legea 95/2006. Art.215 din același act normativ dispune că, persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de asigurare, declarații privind obligațiile față de fond.
Astfel, calitatea de asigurat se poate dobândi de către o persoană fizică ce obține venituri din activitățile independente, doar ca urmare a încheierii unui contract în acest sens cu CAS.
Lipsa calității de asigurat (mai bine spus, lipsa contractului de asigurare cu CAS), este sancționată prin suportarea de către persoana fizică a costurilor spitalizării/intervenției chirurgicale/a tratamentelor solicitate.
Reclamantul și-a asumat acest risc și nu a pretins în perioada menționată în decizia de impunere, servicii medicale din categoria celor reglementate de Legea 95/2006. Mai mult, a deținut poliță de asigurare medicală privată.
Așadar, în cauză, nu există temei legal pentru admiterea deciziei de impunere din oficiu.
Prin emiterea acestei decizii, CAS M., a considerat că obligația de plată a contribuției la Fondul național unic de asigurări de sănătate, reprezintă un simplu impozit, datorat de orice persoană ce obține venituri din activități independente.
În lipsa contractului, obligația de plată a penalităților de întârziere/majorărilor, nu poate exista, lipsind orice temei în acest sens.
Jurisprudența constată în materie a statuat că obligarea la plata majorităților/penalităților de întârziere, în acest context, nu este leală, dispunându-se înlăturarea obligației de plată a acestora Decizia 793/_ ; Decizia 822/_ - Curtea de apel Galați).
Legea 95/2006 a intrat în vigoare la data de_ iar dispozițiile ei nu pot retroactiva (decizia atacată incluzând și perioada_ -_ (, nefiind incidentă excepția prevăzută de art.15 alin.2 din Constituția României. Totodată, decizia atacată vizează perioada de raportare pentru care s-au stabilit din oficiu obligațiile ca fiind_ -_ însă desfășurătorul de calcul a contribuției cuprinde mențiuni privind perioada_ și o altă bază de impunere.
Prind Decizia nr.138/_ prin care s-a respins contestația împotriva deciziei de impunere, pârâta nu a răspuns apărărilor formulate de reclamant.
Invocarea principiului solidarității de către pârâtă este întemeiată. Principiul solidarității cuprins în dispozițiile art.208 din Legea nr.95/2006, vizează, ca de altfel întregul act normativ de mai sus, asigurații (apărările formulate mai sus în privința sensului noțiunii de asigurat fiind de asemenea incidente).
Prin OUG125/2001, pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, s-a readus în discuție situația plății contribuțiilor sociale de sănătate de către avocați.
Potrivit art.109 din actul normativ de mai sus, în Codul fiscal se introduc două noi capitole, II și III art.296 - 21 - 296 - 22 ce vor intra în vigoare începând cu data de_ care reglementează contribuțiile sociale obligatorii privind persoanele care realizează venituri din activități independente, activități agricole și asocieri fără personalitate juridică.
În esență, dispozițiile noi sus-menționate instituie obligația persoanelor ce realizează venituri din profesii liberale de a achita contribuții la asigurări sociale de sănătate pe baza declarațiilor de venit ce se vor depune la ANAF, în temeiul unei decizii de impunere ce va fi emisă de această instituție.
Actul normativ de mai sus prezintă importanță în cauză din perspectiva susținerilor din cererea introductivă de instanță, conform cărora, avocații care nu au încheiat un contract de asigurare cu casele de sănătate până în prezent, nu datorează aceste contribuții iar decizia de impunere emisă de CAS este astfel nelegală.
În drept s-au invocat textele de lege menționate în cuprinsul motivării în fapt a acțiunii.
Prin întâmpinarea depusă la filele 21 - 23, completată prin înscrisul depus la filele 68 - 70 s-a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată. S-a arătat că reclamantul are calitatea de persoană fizică autorizată, realizând venituri din exercitarea unei activități independente.
În conformitate cu dispozițiile art.257 alin.2 lit.b din Legea nr.95/2006 reclamantul realizează venituri impozabile din desfășurarea unor activități independente care se supun impozitului pe venit are obligația plății unei contribuții lunare către Fondul Național Unic de A. Sociale de S. stabilită sub forma unei cote procentuale care se aplică asupra veniturilor impozabile realizate din activitatea desfășurată. Potrivit aceluiași articol, dacă venitul realizat este singurul asupra căruia se calculează contribuția aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe țară.
prin obligarea reclamantului la plata contribuției de asigurări de sănătate, pentru o perioadă anterioară anului 2006 nu se aduce atingere principiului neretroactivității legii civile în timp întrucât obligația de plată neîndeplinită în termen, există stipulată într-un act normativ ce ulterior a fost abrogat. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin decizia nr.705 din 11 septembrie 2007.
Potrivit art.119 și 120 din OG nr.92/2003, pentru neachitarea la termenul de scadență debitorii datorează, după acest termen dobânzi (anterior adoptării OUG nr.39/2010 era folosită noțiunea de majorări de întârziere în locul celei de dobândă) și penalități de întârziere.
Drepturile și obligațiile asiguraților sunt stabilite anual prin contractul - cadru (art.217 din legea nr.95/2006). Acestea sunt aduse la cunoștința asiguraților prin publicarea în Monitorul oficial atât a Contractului - cadru cât și a normelor metodologice de aplicare a acestuia.
Baza de impunere pentru contribuția datorată de reclamant s-a constituit de la data când acesta a început să desfășoare activități independente . În această situație în mod corect, pârâta a emis decizia de impunere începând cu data de_, în interiorul termenului de prescripție, în lumina dispozițiilor art.91 ali.1 din OG nr.92/2003 mai sus menționate.
Analizând actele dosarului instanța a reținut următoarele:
La data de_, C. de A. de S. M. a emis decizia de impunere din oficiu nr._, prin care s-a stabilit în sarcina reclamantului obligația de a achita suma de 9.775.000 lei, din care suma de 4602 lei cu titlu de contribuție la FNUASS calculată pentru perioada_ -_, suma de
4.483 lei cu titlu de majorări de întârziere, iar suma de 690 lei cu titlu de penalități de întârziere.
La_, a fost emisă de către instituția pârâtă decizia nr.138/_, prin care s-a respins contestația formulată de către reclamant împotriva deciziei de impunere din oficiu nr.4396/60/_ .
În ceea ce privește condițiile de formă ale deciziei de impunere din oficiu instanța constată că acestea cuprind toate elementele obligatorii menționate în art.43 din OG 92/2003 și sancționate de art.46 din același act normativ cu nulitatea absolută, respectiv numele, prenumele și calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și prenumele contribuabilului, obiectul actului administrativ și semnătura persoanei împuternicite a organului fiscal.
Contrar susținerilor reclamantului, datele de identificare a contribuabilului sunt menționate prin indicarea numelui, prenumelui și CNP- ului. Si aceasta deoarece, în raport de prevederile art.211 din Legea nr.95/2006, calitatea de contribuabil pentru plata contribuției la FNUASS revine persoanei fizice, S. T. N. și nu persoanei fizice autorizate să realizeze venituri din activități independente, Cabinet Avocat S. T. N. . Conform art.211 din Legea nr.95/2006, calitatea de asigurat potrivit legii privind reforma în domeniul sănătății o au cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii, în condițiile legii, or noțiunea de cetățean este compatibilă doar cu ideea de persoană, individ, identificabil, în cazul cetățenilor români, pe bază de CNP și căruia i se pot adresa serviciile pe care sistemele de sănătate le pot oferi.
De asemenea, în privința obiectului său decizia de impunere respectă prev. art.43 alin.2 lit.d din OG 92/2003, fiind menționată în cuprinsul actului suma datorată, din ce se compune și perioada pentru care a fost calculată. Eventualele erori de calcul nu pot conduce la constatarea nulității absolute a actului administrativ fiscal, ci sunt cenzurabile printr-o verificare a acestora, eventual prin intermediul unei expertize de specialitate, probă nesolicitată de către reclamantul căruia îi revine sarcina probei.
În ceea ce privește susținerile reclamantului privitoare la lipsa raportului juridic între acesta și C. de A. de S. M., dat fiind faptul că între părți nu s-a încheiat un contract de asigurări de sănătate, instanța reține că și aceste apărări sunt nefondate.
Conform unei practici constante a Curții de Apel C., în acord și cu cele statuate de Curtea Constituțională a României, obligația de plată a contribuției la FNUASS subzistă chiar în lipsa încheierii unui contract de asigurare de sănătate în formă scrisă.
Potrivit art.208 din Legea nr.95/2006, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației,,-, care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați. A. le sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar pe baza principiilor prevăzute de lege, printre care cel al participării obligatorii la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări de sănătate. Potrivit legii, asigurarea voluntară de sănătate nu exclude obligația de a plăti contribuția pentru asigurări sociale de sănătate.
Astfel cum s-a arătat în Decizia nr.705/2007 a Curții Constituționale a României, sistemul asigurărilor sociale de sănătate își poate realiza obiectivul
principal datorită solidarității celor care contribuie, astfel că art.208 alin.1, alin.3 lit.e și alin.6 din Legea nr.95/2006 reprezintă de fapt o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății și a celor care consacră obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor.
De asemenea Curtea Constituțională a statuat și în sensul neîncălcării principiului constituțional al neretroactivității Legii nr.95/2006, câtă vreme obligația de plată aferentă unei perioade anterioare intrării în vigoare a Legii nr.95/2006 neîndeplinită în termen exista stipulata într-un act normativ ulterior abrogat.
Pentru aceste considerente instanța va respinge ca nefondată acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de către reclamantul S. T. N., cu domiciliul procesual ales în B. M., bd.R., nr.22, sc.4, et.6, ap.92 în contradictoriu cu pârâta C. de A. de S. M., cu sediul în B. M., str.Gh.B., nr.22 A.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi 30 Ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
V. P. | V. | G. -S. |
Red.V.P./_
T.red.V.G./_
4 ex.
