Sentința civilă nr. 6014/2013. Anulare act control taxe şi impozite

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

cod operator 4204

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6014

Ședința publică din 23 Octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. G. - judecător

G. ier: A. O.

Pe rol fiind judecarea acțiunii, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite, formulată de reclamantul B. G. cu domiciliul în sat Iadăra, comuna Mireșu M., nr. 110, având domiciliul procesual ales în B. M.

, B-dul Traian, nr. 11/24, județul M. , în contradictoriu cu pârâtele

DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M.

, cu sediul în B.

M., A. S., nr. 2A, județul M. și A. FINANȚELOR PUBLICE Ș. M. , cu sediul în B. M., A. S., nr.2A, județul M. și A. F. PENTRU M., cu sediul în B., S. I. nr. 294, Corp. A, sector 6.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant - avocat Duma M., lipsă fiind pârâtele.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța ia act de faptul că începând cu data intrării în vigoare a H.G. nr. 520 din 24 iulie 2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, respectiv începând cu_, se înființează în subordinea Agenției direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, instituții publice cu personalitate juridică, iar în cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice funcționează, ca structuri fără personalitate juridică administrații județene ale finanțelor publice.

Potrivit Ordinului nr. 2211 din 19 august 2013 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare, emis de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală coroborat cu art. 23 din H.G. nr. 520 din 24 iulie 2013, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. N., cu sediul în

C. -N., Piața A. I. nr. 19, jud. C., instituție cu personalitate juridică s-a înființat prin transformarea direcției generale a finanțelor publice a județului în care este stabilit sediul direcției generale regionale, prin fuziunea prin absorbție a celorlalte direcții generale ale finanțelor publice județene din aria de competență, printre care și Direcția Generală a Finanțelor Publice M. care și-a pierdut personalitatea juridică; totodată, fosta Administrație a Finanțelor Publice Ș. M. din subordinea fostei Direcții Generale a

Finanțelor Publice M. s-a reorganizat în A. Județeană a Finanțelor Publice M. cu sediul în B. M., A. S., nr. 2A, județul M., structură fără personalitate juridică.

În aceste condiții, Direcția Generală a Finanțelor Publice M. și-a pierdut personalitatea juridică, fuzionând prin absorbție cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. N., cu sediul în C. -N., Piața A. I. nr. 19, jud. C., iar A. Finanțelor Publice Ș. M. s-a reorganizat în A. Județeană a Finanțelor Publice M. cu sediul în B. M., A. S., nr. 2A, județul M. , litigiul urmând a se judeca în contradictoriu cu noua entitate înființată în locul celei desființate.

Reprezentanta reclamantului avocat Duma M., depune la dosar chitanța privind onorariu avocațial, arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune și solicită acordarea cuvântului pe fond.

Neexistând alte cereri sau excepții de formulat, instanța închide faza probatorie în temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă și acordă cuvântul în vederea judecării cauzei.

Reprezentanta reclamantului avocat Duma M., solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în scris și pe cale de consecință obligarea pârâtelor la restituirea taxei către reclamant, cu dobânda legală de la data plății până la restituirea sumei,cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Instanța reține cauza în pronunțare.

T.

Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin acțiunea formulată înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul B.

G.,

a solicitat în contradictoriu cu pârâtele: Direcția Generală a Finanțelor Publice M., A. Finanțelor Publice Ș. M. și A. F. pentru M., prin hotărârea pronunțată, să se constate nelegalitatea încasării taxei de 4531 lei

pentru emisiile provenite de la autovehicule la bugetul Administrației F. pentru M., obligarea pârâtelor la restituirea către reclamant a sumei de 4531 lei

, achitată cu chitanța de seria TS8 nr. 4958586

din _

precum și a dobânzii legale de la data achitării și până la restituirea efectivă, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii se arată că pentru autoturismul rulat (second-hand), achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene, reclamantei i s-a pretins să plătească taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012. Această taxă se percepe la înmatricularea unui autovehicul rulat înmatriculat înainte de achiziție într-o țară membră a Uniunii Europene, dar ea nu se percepe și în cazul achiziționării unui autovehicul rulat, înmatriculat deja în România. Mai mult decât atât, ea nu se percepe pentru toate autoturismele rulate în România, pentru cele înmatriculate înainte de anul

2007, nu se percepe această taxă la revânzare, plata acestei taxe fiind suspendate conform O.U.G. nr. 1/2012, intervenind astfel o nouă discriminare.

Se susține că, cu toate eforturile de modificare a dispozițiilor O.U.G. nr. 50/2008, discriminarea se menține, autoturismelor deja înmatriculate în spațiul european, pentru care s-a plătit/nu - în funcție de stat - o taxă, impunându-li-se plata unei noi taxe de înmatriculare pentru simplul fapt că sunt reînmatriculate în România. Astfel, dispozițiile interne contravin dispozițiilor Tratatului de Instituire a Comunității Europene, care încurajează libera circulație a mărfurilor și persoanelor în spațiul comunitar.

În drept s-au invocat dispozițiile Legii nr. 9/2012.

În probațiune s-au depus decizia de calcul al taxei, chitanțe, actele de identitate ale autovehiculului, actele doveditoare ale înmatriculării într-un stat membru al Uniunii Europene.

Prin întâmpinare pârâta D. M. în nume propriu și pentru A. Finanțelor Publice B. M. a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Examinând acțiunea, care a fost legal timbrată, din coroborarea probatoriului administrat, precum și a dispozițiile legale incidente în materie, instanța reține următoarele:

Reclamantul a achitat în contul Trezoreriei Ș. suma de 4531 lei cu titlu de taxă pentru emisii poluante, conform chitanței seria TS8 nr. 4958586 din _

.

La data la care reclamantul a achitat taxa a cărei restituire o solicită intrase în vigoare Legea nr. 9/2012 care instituie obligația de plată a taxei de emisie și prin care s-a abrogat începând cu data de_ O.U.G. nr. 50/2008 care stabilea taxa pe poluare pentru autovehicule.

Având în vedere succesiunea în timp dintre cele două acte normative, se impun următoarele observații cu privire la O.U.G. nr. 50/2008. Incompatibilitatea O.U.G. nr. 50/2008 cu art.110 TFUE (fostul art.90 TCE) a fost stabilită de Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin hotărârea pronunțată la 7 aprilie 2011 în cauza C-402/09, I. Tatu vs. Statul Român în care se reține că "Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională";.

Aceeași soluție a fost adoptată de instanța europeană și prin hotărârea de principiu pronunțată la 7 iulie 2011 în cauza C-263/10 Iulian A. Nisipeanu contra României.

Un examen comparativ al noii reglementări cuprinse în Legea nr. 9/2012 atrage concluzia similitudinii de reglementare dintre taxa pe poluare prevăzută de O.U.G. nr. 50/2008 și taxa pentru emisiile poluante provenite de la

autovehicule reglementată de Legea nr. 9/2012. Noul act normativ a fost construit pe aceleași principii cu O.U.G. nr. 50/2008, taxa fiind determinată în esență prin raportare la criterii precum ar fi capacitatea cilindrică, vechimea autoturismului și valoarea emisiilor de CO2. De principiu, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule este datorată cu ocazia primei înmatriculări în România a autovehiculelor, indiferent dacă acestea sunt autoturisme noi sau autoturisme de ocazie anterior înmatriculate într-un alt stat (fie el membru al Uniunii Europene sau nu).

În forma inițială a Legii nr. 9/2012, taxa a fost percepută potrivit art. 2 lit. i) și art. 4 alin. (2) și pentru primul transfer al dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, realizat după intrarea în vigoare a prezentei legi.

Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.1/2012, intrată în vigoare la_, care a adus modificări acestui act normativ, s-au prevăzut că dispozițiile art. 2 lit. i) și art. 4 alin. (2) se suspendă până la data de_, cu consecința că taxa pentru emisiile poluante nu se achită cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autoturismelor de ocazie înmatriculate anterior datei de_ și a celor pentru care s-a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule/taxa pe poluare, chiar dacă aceste taxe au fost recuperate ulterior, în tot sau în parte, de la Statul Român, iar contribuabilii care au achitat taxa pe acest temei legal în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a acestei legi (_ ) și data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență (_ ), pot solicita restituirea acesteia.

În condițiile în care legiuitorul român nu a respectat recomandarea formulată de Curte în sensul înlocuirii taxei pe poluare cu o taxă rutieră anuală, achitată de proprietarii tuturor autovehiculelor care poluează, instanța constată că se menține în noua reglementare discriminarea criticată de către Curte, prin aceea că taxa pentru emisiile poluante nu este aplicabilă în continuare unor largi categorii de autovehicule: autovehiculele înmatriculate în România anterior datei de_ și autovehiculele pentru care s-a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule/taxa pe poluare, chiar dacă aceste taxe au fost recuperate ulterior, în tot sau în parte, de la Statul Român, iar pentru taxele deja achitate în perioada_ -_ s-au prevăzut măsuri reparatorii, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr.1/2012 doar pentru proprietarii autovehiculelor din parcul auto național care au achitat taxa cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate.

Potrivit principiului priorității dreptului comunitar prevăzut de 148 alin.

(2) și (4) din Constituția României și principiilor consacrate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauza Simmenthal ) judecătorul național are obligația de a înlătura orice dispoziție națională contrară dreptului comunitar pentru a asigura deplina eficacitate a normelor comunitare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 18 din Legea nr.554/2004 instanța va admite cererea și va dispune obligarea pârâtelor la restituirea sumei solicitate, potrivit dispozitivului.

Cât privește daunele interese, instanța apreciază că, în principiu, se acordă dobânda legală prevăzută de O.G. nr. 13/2012, începând cu data achitării taxei de poluare, respectiv _ și până la restituirea efectivă a sumei.

În aplicarea prevederilor art.451 alin.2 C.proc.civ. și în concordanță cu practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului atunci când hotărăște asupra art.41 din Convenție, partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.

Art. 451 alin. 2 C. pr. civ. are efect prin aprecierea de către judecător a corespondenței dintre mărimea onorariului și cele două repere stabilite legislativ: valoarea/ complexitatea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

Dacă în privința muncii îndeplinite de avocat, T. nu găsește neapărat motive de reducere (cu toate că in abstracto cauza nu este una complexă și este des întâlnită în practică, la un nivel repetitiv chiar pentru mulți avocați), nu este mai puțin adevărat că valoarea și complexitatea pricinii nu este una semnificativă, iar cheltuielile de judecată solicitate de 1543,30 lei au o proporție însemnată față de întreaga miză a procesului pentru reclamant. În urma aprecierii elementelor pertinente instanța consideră necesară diminuarea cuantumului cheltuielilor de judecată ce vor fi acordate la suma de 543,3 lei, sumă care acoperă cheltuielile cu taxa de timbru și timbru judiciar și conține un onorariu avocațial de 500 lei pe care T. îl apreciază ca bine acordat în raport cu criteriile legale.

Pârâtele, fiind în culpă procesuală, vor fi obligate, în temeiul art. 453 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă, să plătească reclamantului suma de 543,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de către reclamantul B. G. G. cu domiciliul în sat Iadăra, comuna Mireșu M., nr. 110, având domiciliul procesual ales în B. M., B-dul Traian, nr. 11/24, județul M. , în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice

C. -N.,

cu sediul în C. - N., Piața A. I. nr. 19, jud. C. (fostă Direcția Generală a Finanțelor Publice M. ), A. Județeană a Finanțelor Publice M.,

cu sediul în B. M., str. A. S. nr. 2A, jud. M. (fosta

A. Finanțelor Publice Ș. M. ) și A. F. Pentru M. , cu sediul în B., S. I. nr. 294, Corp A, sector 6 și în consecință:

Constată nelegalitatea încasării sumei de 4531 lei reprezentând taxă de poluare, achitată cu chitanța TS8 nr. 4958586 din _ .

Obligă pârâtele să restituie reclamantului suma de 4531 lei, încasată cu chitanța TS8 nr. 4958586 din _ , cu dobânda legală de la data de _ și până la achitarea integrală a sumei.

Obligă pârâtele să plătească reclamantului suma de 543,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Maramureș, Secția a II-a Civilă de Contencios Administrativ și Fiscal.

Pronunțată în ședința publică de azi,_ .

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. G. A. O.

Red. C.G/_

Tred. A.O./_ - 6 ex

Dosar nr. _

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de către reclamantul B. G. G. cu domiciliul în sat Iadăra, comuna Mireșu M., nr. 110, având domiciliul procesual ales în B. M., B-dul Traian, nr. 11/24, județul M. , în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice

C. -N.,

cu sediul în C. - N., Piața A. I. nr. 19, jud. C. (fostă Direcția Generală a Finanțelor Publice M. ), A. Județeană a Finanțelor

Publice M.,

cu sediul în B. M., str. A. S. nr. 2A, jud. M. (fosta

A. Finanțelor Publice Ș. M. ) și A. F. Pentru M. , cu sediul în B., S. I. nr. 294, Corp A, sector 6 și în consecință:

Constată nelegalitatea încasării sumei de 4531 lei reprezentând taxă de poluare, achitată cu chitanța TS8 nr. 4958586 din _ .

Obligă pârâtele să restituie reclamantului suma de 4531 lei, încasată cu chitanța TS8 nr. 4958586 din _ , cu dobânda legală de la data de _ și până la achitarea integrală a sumei.

Obligă pârâtele să plătească reclamantului suma de 543,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Maramureș, Secția a II-a Civilă de Contencios Administrativ și Fiscal.

Pronunțată în ședința publică de azi,_ .

PREȘEDINTE,

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 6014/2013. Anulare act control taxe şi impozite