Sentința civilă nr. 717/2013. Anulare act control taxe şi impozite
Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
cod op. 4204
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 717
Ședința publică din 06 Februarie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: V. I. - judecător
G. ier: I. P.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată de reclamantul G. M.
împotriva pârâtelor D. G. a F. P. M., A. F. P.
B. M. și A. F. pentru M. B. având ca obiect restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru reclamant, d-nul avocat Demarcsek Tiberiu, lipsind pârâtele.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că pârâtele au depus la dosar întâmpinare, comunicată cu reclamantul la 2501.2013.
Reprezentantul reclamantului depue la dosar delegația de reprezentare, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 43 lei și timbre judiciare în valoare de 0,3 lei lei precum și chitanța privind onorariul avocațial. Neexistând alte cereri sau excepții de formulat, instanța închide faza probatorie în temeiul art. 150 Cod pr. civilă și acordă cuvântul în vederea
judecării cauzei.
D-nul avocat Demarcsek Tiberiu solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și onorariu avocațial. Susține toate apărările formulate în scris prin acțiunea dedusă judecății.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Asupra acțiunii de față,
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul G. M. a chemat în judecată pe pârâtele A. F. P. B. M., D. G. a
F. P. M. și A. F. pentru M. B. solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să anuleze decizia de stabilire a taxei de poluare nr. 43234 din_ emisă de A. F. P. B. M., să admită contestația formulată împotriva aceleiași decizii, să oblige pârâta A. F. pentru M. să restituie reclamantului suma de 2.607 lei reprezentând taxă de
poluare pentru autovehicule și la plata dobânzilor fiscale pe perioada cuprinsă între data plății până la restituire, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantul a achiziționat, autoturismul marca Volkswagen Golf pentru înmatricularea căruia a fost nevoit să plătească în România taxa specială pentru autoturisme și autovehicule prevăzută de art. 214/1 - 214/2 din Codul fiscal, în cuantum de 2.607 lei, conform chitanței menționate în petit.
Reclamantul a mai arătat că în momentul achitării taxei erau în vigoare dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008 care înlocuiește prevederile art.214/1 și art. 214/2 din Codul fiscal, potrivit cărora taxa specială de primă înmatriculare se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autovehiculele noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.
În drept s-au invocat prevederile art. 137, 158, 274 Cod pr. civilă, art.
218 alin. 2 Cod pr. fiscală, art. 1, 2, 8, 10, 18 din Legea nr. 554/2004
În probațiune s-au depus decizia de calcul a taxei de poluare, dovada achitării acesteia, contestație împotriva deciziei de calcul, decizia privind soluționarea contestației, actele de proveniență și de identificare ale autovehiculului.
Prin întâmpinare, pârâta D. G. a F. P. M., în nume propriu și pentru A. F. P. B. M. a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Cu toate că a fost legal citată, pârâta A. F. pentru M. B. nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare.
Examinând acțiunea care a fost legal timbrată, prin prisma celor invocate de reclamant, din coroborarea susținerilor pârâtelor, a probelor existente la dosar, precum și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele :
Reclamantul a achitat în contul Trezoreriei B. M. suma de 2.607 lei cu titlu de taxă de poluare auto, aspect dovedit cu chitanța seria TS7 nr. 2347485 din_ .
Conform prevederilor art. 90 par. 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, în prezent art. 110 din T.F.U.E nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, scopul fiind acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.
In contextul celor de mai sus, instanța consideră că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, ținând cont de faptul că începând cu 1 ianuarie 2007, România este stat membru al Uniunii Europene, iar potrivit art. 148 din Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu
respectarea prevederilor actului de aderare, Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantând aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din normele legale cuprinse în alineatul 2 din articolul menționat.
De asemenea, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, Statul Român și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.
Deoarece în România, stat comunitar, se percepe taxă de primă înmatriculare pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea acestora aici, instanța constată o diferență de tratament față de vehiculele autohtone, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE. Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, astfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor - adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte țări membre UE, în competiția cu produsele similare autohtone.
Taxa specială ce face obiectul prezentei cauze, încasată în baza O.U.G. nr. 50/2008 modificată, este contrară normelor comunitare, ipoteză în care, se aplică principiul conform căruia statul membru care a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
În urma analizei conținutului Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-402/09 (Cauza Tatu), referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial, partea I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, respectiv cu dispozițiile art. 110 din TFUE, se constată că aceasta are aplicabilitate, directă și obligatorie, în toate cauzele având ca obiect restituirea taxei de poluare achitată de către contribuabili începând cu_ .
Din această perspectivă, reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasate în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare și nu poate fi primită apărarea pârâtei conform căreia Statul Român are un temei legal pentru stabilirea taxei de poluare.
Constatând că suma plătită de reclamant nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, dat fiind faptul că autoturismul reclamantului a fost înmatriculat pentru prima dată la _ în Germania, stat membru U.E., tribunalul consideră că taxa trebuie restituită în întregime.
Cât privește cererea pentru acordarea dobânzii fiscale, instanța consideră că aceasta nu poate fi acordată raportat la faptul că reclamantului nu-i sunt aplicabile normele art. 120 al. 7 raportat la art. 124 al. 1 Cod pr. fiscală.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, acțiunea reclamantului este întemeiată și va fi admisă în parte, în baza prevederilor
art. 18 al. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, conform dispozitivului.
Văzând și dispozițiile art. 276 Cod pr. civilă, urmează ca pârâtele să fie obligate la plata cheltuielilor parțiale de judecată reprezentând onorar parțial pentru avocat, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea
formulată de reclamantul G. M.
cu domiciliul procesual ales în B. M. Bd. R. nr. 1/42, în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. B. M., D. G. a F. P. M. și
A. F. pentru M. B. și, în consecință:
Anulează decizia de stabilire a taxei de poluare nr. 43.234 din 28.X.2010 emisă de Adminitrația F. P. B. M. și obligă pe pârâte să restituie reclamantului suma de 2.607 lei reprezentând taxă de poluare achitată cu chitanța seria TS7 nr. 2347485 din_ .
Respinge cererea privind acordarea dobânzii fiscale.
Obligă pe pârâte să plătească reclamantului suma de 443,3 lei cheltuieli parțiale de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de azi, 6 februarie 2013.
Președinte, | G. ier, | |
V. I. | I. | P. |
Red.I.V/_ .
T.red.P.I/_ . 6 ex.