Sentința civilă nr. 761/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 761/2013
Ședința publică din data de 14 Mai 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: D. E. L. GREFIER: M. DP
Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul
M. DP
în contradictoriu cu pârâta U. "S. H. " B.
, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
S-au analizat actele și lucrările dosarului, după care constatându-se că s-a solicitat judecata și în lipsa părților, instanța reține cauza în pronunțare.
Deliberând constată;
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus reclamantul M. DP a chemat în judecată pe pârâta U. "S. H. "; B., solicitând obligarea pârâtei la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă, respectiv foaia matricolă, în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței cu aplicarea unei penalități de 100 lei/zi de întârziere, plus cheltuieli de judecată.
În motivare, s-a arătat că reclamantul s-a înscris in anul 2006 la Facultatea de Drept si Administrație Publica - filiala C. din cadrul Universității S. H., iar in cursul anului 2009 a susținut examenul de licența pe care l-a promovat cu nota 9.20.
La finalizarea studiilor a primit Adeverința nr.4350/_ care atestă faptul ca a promovat cu succes cei 4 ani de studii, obținând titlul de "Licențiat in Drept". Aceasta adeverința a fost emisa provizoriu, până la eliberarea Diplomei de Licența.
Având nevoie de Diploma de Licența în vederea angajării, a solicitat, in prealabil, Universității S. H. eliberarea acesteia, însă a fost refuzat prin adresa nr. 3449/_ .
Prin legea privind înființarea Universității S. H. din B. nr. 443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 491 din 9 iulie 2002, U. S. H. - constituită și funcționând legal în structura Fundației România de Mâine - este definită ca "instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ", având, în componența sa, facultățile și specializările acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu de Consiliul Național de E. luare Academică și Acreditare, confirmate prin Hotărâri ale Guvernului României.
Refuzul este abuziv atât timp cât U. se bucură de autonomie academică, prin HG 916/_ fiind autorizate provizoriu mai multe facultăți din cadrul Universității S.H. Centrul Teritorial nu are statutul unei unități distincte, tematica, bibliografia și subiectele de examen fiind stabilite de Facultatea de Drept B. .
Obligația de eliberare a actului individual de studii din sistemul național de învățământ superior este definit de art. 2 alin. 1 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 2284/2007 al
M.E.C.T. si este privit ca fiind un document oficial de stat, cu regim special, care confirmă studii de învățământ superior efectuate, si revine instituției de învățământ superior acreditate
Unul din principiile fundamentale ale dreptului administrativ îl reprezintă principiul legalității activității desfășurate de organele administrației publice, principiu care presupune ca autoritățile să emită acte administrative în conformitate cu prevederile legii. Legalitatea actului administrativ presupune de asemenea conformitatea sa cu principiile generale create și promovate în
dreptul comunitar, respectiv principiul predictibilității normelor juridice, a securității raporturilor juridice, a încrederii legitime a cetățenilor în organele administrative, al egalității, proporționalității, a nediscriminării.
Consolidat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului principiul securității juridice a fost definit ca fiind posibilitatea recunoscută oricărui cetățean de a evolua într-un mediu juridic sigur, la adăpost de neclaritatea și schimbările inopinante care afectează normele juridice. în cauza Opel Austria Gmbh c Consiliului Uniunii Europene, Curtea de Justiție a statuat faptul că "orice act comunitar care produce efecte juridice trebuie să fie clar, precis și să fie adus la cunoștința celui interesat astfel încât acesta să poată cunoaște cu certitudine momentul de la care acel act există și începe să-și producă efecte juridice" .
O altă componentă a legalității actului administrativ este reprezentat, de principiul încrederii legitime care instituie obligația autorității administrative de a proteja interesele legitime ale particularilor, printr-un comportament consecvent și necontradictoriu.
În cauza Hamer c Belgiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat faptul că lipsa de reacție a autorităților care au tolerat o situație o perioadă lungă de timp, fără a interveni, constituie fundamentul pentru speranța legitimă. În opinia instanței europene principiul speranței legitime (care trebuie să fie licită, posibilă, realizabilă și rezonabilă) reprezintă posibilitatea prin care particularii își pot realiza drepturile.
Prin refuzul Universității de eliberare a actului final de studii, în condițiile în care ara fost înscris, a achitat toate taxele aferente, a urmat cursurile și a promovat examenul de licență, autoritatea a intervenit nejustificat și imprevizibil în exercițiul drepturilor sale, în raport de încrederea în coerența conduitei puterii publice.
Se precizează că se află în situația absolvirii unor cursuri de învățământ și a unui examen de licență ce se bucură de prezumția de legalitate, din moment ce o situație contrară nu a fost stabilită în condițiile legii, adeverința eliberată de U. S.H., Facultatea de Drept și Administrație publică nefiind contestată.
Mai mult decât atât M. E. Cercetării Tineretului si Sportului nu a intervenit sub nicio formă în perioada în care reclamantul a urmat cursurile și a promovat examenul de licență și nu a sancționat neregularitățile referitoare la procesul de învățământ, fiind o acceptare tacită a desfășurării acestora care nu poate fi imputată reclamantului, care a fost de bună credință a crezut în aparența de legalitate a formei de învățământ.
În drept s-au invocat disp. art. 1, 8 si urm. din Legea 554/2004, Ordinul MECT 2284/2007.
Pârâta U. "S. H. ";
a depus la dosar întâmpinare
, prin care a arătat că aceasta și-a îndeplinit obligațiile legale față de reclamant, în sensul că, după finalizarea completă a studiilor și susținerea examenului de licență, la cererea acestuia, a eliberat Adeverința de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor nr. 1405/_ și cu prevederile art. 20 și art.38 din Ordinul MECTS nr.2284 din 28 septembrie 2007 .
Potrivit art.7 din "Regulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de învățământ", (Ordinul nr.2284/2007)," Formularele actelor de studii sunt tipărite si difuzate, în condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnată de MECT, unitate care poarta întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții și pentru asigurarea securității tipăririi și păstrării formularelor până la ridicarea acestora de către instituțiile beneficiare. "
A informat și Romdidac SA - Compania de material didactic desemnată de MECT, aducându-le la cunoștință că solicită tipărirea unor formulare tipizate, însă Romdidac SA prin mai multe adrese, i-a comunicat că nu poate să tipărească și să livreze decât cu aprobarea scrisa a MECTS - Direcția G. ă, Juridică și Control.
MECTS este cel care în calitatea sa de autoritate publică, gestionează materialele și tipizatele cu regim special necesare pentru a elibera diplomele si suplimentele la diploma solicitate de către reclamanți.
S-au făcut demersurile legale către M. E., Cercetării, Tineretului și Sportului în sensul că a comunicat necesarul de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților anului 2009, în vederea aprobării acestora și spre a emite mai departe comanda de tipărire la SC ROMDIDAC S.A.
Astfel, prin adresele nr.: 385/_, 769/_, 31/_, 557/_, 569/_, 573/_, 1054/_, 960/_, 278/_, a solicitat să fie dată aprobarea pentru a putea tipări formularele tipizate la SC ROMDIDAC SA, dar nu a primit un răspuns oficial din partea autorității administrative.
Prin urmare, reclamantul a urmat cursurile pe care pârâta le-a organizat la formele de învățământ legal stabilite, a emis acestora adeverința, sub egida MECTS, din care rezultă calitatea de licențiat - acte ce premerg diplomei finale.
Întrucât, la data înscrierii reclamantului la cursurilor Universității S. H., MECTS, avea posibilitatea, potrivit sarcinilor prevăzute de dispozițiile art. 116 si art. 141 din Legea nr. 84/1995 (în vigoare la acea dată), să invoce nelegalități în organizarea a studiilor acestora, dar nu a sesizat nici o neregulă în acest sens, fapt care nu justifică refuzul acestuia de a aproba tipizarea formularelor destinate actelor de studii pentru absolvenții anului 2009.
Adresele nr. 385/_, 769/_, 31/_, 557/_, 569/_, 573/_ ,
1054/_, 960/_, 278/_ emise către MECTS vizează actele de studii pentru absolvenții din anul 2009. Acestea au fost soluționate în parte, fără a se aproba tot necesarul de formulare tipizate și pe cale de consecință, se află în imposibilitatea de a elibera tuturor absolvenților diplome, din vina MECTS. Câtă vreme au fost respectate dispozițiile legale aplicabile, dreptul la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept câștigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de altă parte, nu se pot face discriminări între reclamantă și alți absolvenți întrucât, în cazul tuturor au fost respectate dispozițiile aplicabile formei de învățământ urmate.
De asemenea, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a M. ui E. N. , pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând in diploma de licența si suplimentul la diploma pentru reclamant, sub sancțiunea prevăzută de art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, începând cu a 30-a zi de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, se arată că U. "S. H. "; a fost înființată prin Legea nr.443/5 iulie 2002, ca persoana juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar prin HG nr.693/2003 și HG nr.676/2007 au fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ la zi, domeniile de licență drept, sociologie, psihologie, management, științe ale educației, matematică, informatica și altele.
Potrivit dispozițiilor art.60 (1) din Legea nr.84/1995,"activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: zi, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi" U. S. H. având învățământ la ZI, FR, ID acreditat/autorizat prin HG nr.940/2004 a procedat legal.
In aplicarea dispozițiilor Legii nr.84/1995, M. E. a emis la data de 7 martie 2006, Ordinul nr.3404, in cuprinsul căruia se stabilește la art.2 că "Admiterea in învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studii de licență, pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate", iar la art. 8 se prevede ca "Formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământul la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, in domeniile respective și dispun de departamente specializate. "
Specializarea urmată de reclamant la forma de învățământ, a fost confirmată de MECTS prin emiterea formularelor cu sigla acestui minister până în anul 2009, dată de la care s-a refuzat eliberarea pentru acest an.
U. S. H. s-a conformat cu promptitudine și întocmai condițiilor impuse de Minister, prin adresa nr.36125/_, în vederea obținerii aprobării pentru tipizarea de formulare tipizate.
Prin adresele formulate a anexat necesarul pentru anul 2009, oferind autorității decidente MECTS, toate informațiile cerute prin adresa susmenționată, în care impun tuturor instituțiilor de învățământ de stat și particulare să atașeze la cererile lor "si situațiile centralizatoare(....) semnate și stampilate pe fiecare pagină și incluse și în format electronic pe CD, la Direcția G. ă de Învățământ Superior. "
Potrivit art. 2 din HG nr. 366 din_, în vigoare la data când reclamantul a parcurs studiile superioare și a susținut licența "M. Educație, Cercetării și Tineretului conduce sistemul național de educație, învățământ, tineret și cercetare, exercitând atribuțiile stabilite prin legi și prin
alte acte normative din sfera de activitate";, iar conform art. 3 și4 din HG nr. 366/_ ,
...";evaluează și controlează realizarea politicilor și programelor în domeniu și stabilește sau propune, după caz, măsuri de corectare a lor, controlează și monitorizează aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ particular.
Factorii cu atribuții de decizie din sistemul asigurării calității educației, dar mai ales M.
E., nu au sesizat nereguli după încheierea perioadei de monitorizare a pârâtei, prev. de art. 8 din Legea nr. 443/2002, nici după emiterea HG nr. 676/2007 și a HG nr. 635/2008 precum și nici după intrarea în vigoare a OUG nr. 75/2005, privind asigurarea calității educației.
In concluzie, MECTS nu a aprobat in totalitate necesarul de formulare solicitate.
Prin urmare, chematul în garanție MECTS, în baza atribuțiilor legale care îi revin, trebuia sa avertizeze ca furnizor de educație, dacă ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la nivelul standardelor de calitate, urmând ca în cazul în care și al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil, M. E. trebuia să elaboreze și să promoveze, după caz, hotărâre de guvern sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program.
Aprobarea în parte a tipizării formularelor de diplomă echivalează cu recunoașterea din partea METCS, că a funcționat într-un cadru legal, care i-a permis să organizeze formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță.
Adresele emise nr. 385/_, 769/_, 31/_, 557/_, 569/_, 573/_ ,
1054/_, 960/_, 278/_, etc. către Minister vizează actele de studii pentru 2009, însă ele au fost soluționate în parte, fără a se aproba tot necesarul de formulare tipizate și pe cale de consecință, se află în imposibilitate să le elibereze tuturor absolvenților diploma de licență, din vina chematului în garanție.
Se mai arată că prin adresa nr. 278/_ reiese faptul că din 27000 formulare tipizate solicitate de pârâtă prin adresa nr. 31/_, înregistrată la METCS sub nr. 37450/_, a primit numai 10325 bucăți, conform adresei nr. 37450/_ a METCS către ROMDIDAC - SA.
Câtă vreme au fost respectate dispozițiile legale aplicabile, dreptul reclamantului la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept câștigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de altă parte, nu se pot face discriminări intre reclamantă și alți absolvenți, câtă vreme în cazul tuturor au fost respectate dispozițiile aplicabile formei de învățământ urmate.
Întrucât în mod constat s-au statuat în jurisprudența I. - Secția de contencios administrativ și fiscal, în litigii de aceeași natură, că MECTS are obligația legală de a aproba tipărirea formularelor tipizate constând în diplome de licență și suplimentele șa diplomă și pentru respectarea principiului coerenței și unității jurisprudenței consacrat ca atare în practica Curții Europene a Drepturilor Omului, se solicită obligarea MECTS, să aprobe tipărirea formularelor destinate actelor de studii.
Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate, a art. 18 din Legea nr. 554/2004 și art. 60-63 Cod procedură civilă, se solicită admiterea cererii de chemare în garanție așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
În drept, s-au invocat disp. art.60-63 Cod proc.civ., art. 18 din Legea nr.554/2004 coroborate cu art.28 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Chematul în garanție
M. ui E. N. (fost M. E., Cercetării, Tineretului și Sportului) a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanție,
prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare s-a arătat că organizarea și coordonarea sistemului național de învățământ superior sunt atribuții exclusive ale M. ui E. N. .
Având în vedere acest aspect, se precizează că atribuțiile și competențele M.E.N.- fost
M.E.C.T.S. - sunt reglementate în H.G. nr.536/2011 privind organizarea și funcționarea M. ui
E. Cercetării, Tineretului și Sportului, cu modificările și completările ulterioare, în art.216 alin.2 din Legea educației naționale nr.1/2011 cu modificările și completările ulterioare precum și în alte acte normative cu incidență asupra sistemului național de învățământ superior.
Așadar, referitor la speța dedusa judecații, in conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea stadiilor universitare urmează a se retine ca "organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea M. ui E. și Cercetării."
In continuare, cu referire la aceasta chestiune, se va retine si faptul ca, potrivit prevederilor art. 5 (1) din Ordinul nr. 2284/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, "instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, denumite în continuare instituții, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii".
Organizarea mecanismelor de asigurare a calității în învățământ sunt atribuții ale ARACIS care este un organism autonom, cu atribuții distincte, conform OUG nr.75/12 iulie 2005 privind asigurarea calității educației.
In acest act normativ - OG nr.75/ 2005 privind asigurarea calității educației - in art. 2 se precizează ca "educația se referă la programele și activitățile deformare academică sau profesională inițială și continua" fiind definite si următoarele noțiuni:
in art. 3 alin. (1) este definita "calitatea educației" ca fiind " ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu și ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite așteptările beneficiarilor, precum și standardele de calitate "
in continuare, in art. 4 alin. (1), se face referire la necesitatea acreditării organizațiilor furnizoare de educație - "acreditarea organizațiilor furnizoare de educație și a programelor lor de studiu este parte a asigurării calității " - iar la alin.(2) este definita "acreditarea": "acreditarea este acea modalitate de asigurare a calității prin care se certifică respectarea standardelor pentru funcționarea organizațiilor furnizoare de educație și a programelor lor de studii"
Cu privire la speța dedusa judecații, in vederea unei corecte soluționări, urmează a se retine prevederile art. l4 si art. 17 din OUG nr.75/2005 privind asigurarea calității educației.
Așadar, urmează a se consemna ca modalitatea de acreditare și autorizare a instituțiilor de învățământ superior a fost reglementată prin Legea nr. 88/1993 și ulterior prin OUG nr. 75/2005, cu modificările și completările ulterioare.
In legătura cu acest aspect, instanța va retine faptul ca programele de studii sunt propuse M. ui E. N. de către ARACIS iar aceste propuneri sunt înaintate Guvernului spre adoptare de către subscrisul Minister.
In consecința, aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de guvern care se actualizează anual.
Pe de alta parte, trebuie reținut ca HG nr. 676/ 28 iunie 2007 privind domeniile de studii universitare de licență, structurile instituțiilor de învățământ superior și specializările organizate de acestea, in Anexa 3 referitoare la STRUCTURA instituțiilor de învățământ superior particular acreditate, domeniile de studii universitare de licență și specializările acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, la poziția 6, a fost precizata structura legala pentru U. S. H. .
Hotărârea de Guvern nr. 676/2007 reflecta, in anexele sale, structura legala a formelor de învățământ acreditate/autorizate sa funcționeze in cadrul USH la nivelul anilor 2007 cu următoarele observații:
În urma unei atente analize, se poate observa ca solicitarea de eliberare de tipizate/formulare de diploma a USH din anul 2009 avea un cuantum aproximativ egal cu necesarul de tipizate/formulare de diploma pentru întreaga generație de absolvenți ai celorlalte instituții de învățământ superior a anului 2009;
Prin adresa USH nr. 986/_ s-a solicitat suplimentarea cu 5000 buc. diplome licență pentru absolvenții din anul 2008 iar prin adresa nr. 769/_ sunt solicitate tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților din anul 2009, adresa nr. 960/0_ fiind o revenire la adresa din_ ;
In virtutea prerogativelor sale, ARACIS a efectuat un control in urma căruia s-a convenit ca MEN să înainteze către Guvernul României propunerea de a emite o Ordonanța care sa reglementeze in mod legal diferența intre numărul de tipizate solicitate și cifrele rapoartele de către USH. In acest sens, s-a adoptat Ordonanța Guvernului nr.10/2009, care conferă posibilitatea studenților de la formele neacreditate de a-și finaliza studiile la o forma acreditată de învățământ.
Ținând seama de situația existentă, prin O.G. nr.10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, studenților ciclului universitar de licență înmatriculați în anul I în perioada 2005 - 2008 la specializări/programe de
studii organizate la forma de învățământ la distanță li s-a recunoscut dreptul de a-și continua studiile la specializări/programe de studii autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate.
Astfel, actul normativ mai sus invocat a oferit posibilitatea tuturor studenților - indiferent de forma de învățământ frecventată - de a-și finaliza a studiile într-un cadru legal și de a se bucura de toate drepturile ce decurg din deținerea unui act de studiu legal.
Pentru studenții care erau la forme neacreditate sau neautorizate de învățământ, in respectiva norma s-a reglementat posibilitatea ca aceștia sa treacă la formele autorizate sau acreditate, in urma susținerii unor examene diferențiale care sa le asigure echivalarea studiilor.
Deși a fost creata aceasta oportunitate legislativa, nici U. S. H. si nici petenții, in nici un moment nu au făcut dovada ca ar fi susținut si promovat asemenea examene pentru a beneficia de asimilarea cu studenții care au absolvit cursuri acreditate/autorizate. Așadar, nu există niciun temei legal pentru demersul reclamantului de a solicita eliberarea diplomei de licență în urma parcurgerii unor cursuri neacreditate/neautorizate provizoriu.
Eliberarea actelor de studii implică o responsabilitate majoră față de întreaga societate se învederează că activitatea de învățământ superior este reglementată pentru ocrotirea unui interes general major. Este vorba de interesul major al asigurării unui învățământ de calitate, astfel încât diplomele de studii emise în România să fie recunoscute automat în Uniunea Europeană, fără a mai exista suspiciuni asupra corectitudinii studiilor desfășurate. M. E. N. nu poate elibera către U. S. H. formulare de diplomă care să excedă cifrei de școlarizare raportata de aceasta si nu poate elibera asemenea documente fără să respecte normele legale cu aplicare in domeniu.
În conformitate cu prevederile art.5 din Ordinul nr.2284/28 septembrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, gestionează, completează și eliberează numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii.
In acest caz, conform prevederilor Ordinului nr.2284/28 septembrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, răspunderea pentru modul cum s-au gestionat, completat și eliberat actele de studii revine exclusive Universității
S. H. .
Rezultă că U. nu avea și nu are dreptul să elibereze acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neautorizate/neacreditate.
Astfel, având în vedere cele mai sus menționate, se concluzionează că reclamanții au urmat studiile unei forme de învățământ ai cărei studenți nu au fost avuți în vedere în cuprinsul cifrei de școlarizare pentru care s-au eliberat amintitele tipizate (conform raportărilor si cererilor pe care USH le-a înaintat MEN).
Faptul că U. S. H. a eliberat adeverințe care, în opinia acesteia, ar atesta efectuarea unor studii reprezintă un demers ce implica numai responsabilitatea respectivei Universități. Prin urmare, acțiunea pe care apărătorul pârtii potrivnice susține că ar fi trebuit să o facă M.E.N. nu este justificată deoarece eventuala amendare/cenzurare a acestor adeverințe se manifestă în limitele legale, nerecunoscându-se efectele eliberării adeverințelor respective.
Prin efectul dispozițiilor legii în temeiul cărora aceste adeverințe au fost emise, beneficiarii lor aveau la dispoziție o dovadă de studii care după minim 6 luni, respectiv maxim 12 luni, era nulă de drept. Aceasta nulitate privind dovada studiilor efectuate urma să fie acoperită de eliberarea diplomei. In consecința, neeliberarea diplomei de studii nu face decât să păstreze activă această stare de drept în ceea ce privește nulitatea oricărei dovezi privind efectuarea studiilor de învățământ superior de către reclamant. Așadar, cei care ulterior împlinirii termenului de 12 luni au înțeles să dea eficiență unui document nul de drept, nu au făcut decât să-și asume niște riscuri ale căror efecte urmează să le suporte exclusiv nefiind îndreptățiți a solicita vreunui alt subiect de drept acoperirea prejudiciilor astfel cauzate.
Prin urmare, M. E. N. și-a îndeplinit obligațiile care i-au revenit în ceea ce privește emiterea avizului în vederea achiziționării tipizatelor de către U. S. H. . Pentru situația in care aceste tipizate nu au fost gestionate corespunzător, în conformitate cu prevederile legale, nu poate fi reținuta culpa M. ui E. N. . Numai U. "S. H. " din B. este direct răspunzătoare dacă a eliberat diplome de licență și unor absolvenți ai specializărilor și
formelor de învățământ neacreditate. Eliberarea în mod nelegal a diplomelor de licență nu poate fi imputată M. ui E. N. .
În concluzie, având în vedere că M. E. N. a avizat achiziționarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților din. promoțiile 2008, 2009 și 2010, la specializările si formele de învățământ acreditate, solicitările pârâtei U. S. H. fiind astfel soluționate precum și faptul că aceasta a renunțat la acțiunea formulată împotriva M.E.N., acțiune cu obiect identic cu cel al cererii de chemare în garanție formulată în prezenta cauză, solicitam respingerea cererii de chemare în garanție ca neîntemeiată.
In drept, s-au invocat disp. art. 115-118 Cod procedură civilă, H.G. nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea MECTS, Ordinului ministrului educației nr. 295/2007, Legea nr. 84/1995 Legea învățământului, Ordinul ministrului educației nr. 2284/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior. Legea nr. 554/2004.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Aspect necontestat de niciuna din părți, reclamantul a absolvit Facultatea de Drept si Administrație Publică din B., specializarea drept, din cadrul Universității "S. H. "; - promoția 2009, iar în sesiunea iulie 2009 a susținut și a promovat examenul de licență, în acest sens relevantă fiind adeverința nr.4350/_ .
Potrivit art. 38 alin.1 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul MECT nr.2284/2007, după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverința de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni.
Conform art.2, actele de studii din sistemul național de învățământ superior, care confirmă studiile de învățământ superior efectuate și titlurile sau calitățile dobândite și care conferă titularilor acestora drepturile și obligațiile ce decurg din Legea nr.84/1995/R și din celelalte reglementări legale în vigoare, sunt diploma, certificatul și atestatul. Foaia matricolă sau suplimentul la diplomă sunt, potrivit legii, anexe la actele de studii.
Art.5 menționează că instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii, iar potrivit art.11, activitatea de completare a formularelor actelor de studii se efectuează în termen de maxim 12 luni de la finalizarea studiilor. Titularii au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de Senatul instituției, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor, conform art.20.
Potrivit Capitolului VII din Metodologia organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de U. "S. H. "; și înregistrată sub nr.1405/_, universitatea pârâtă, ca instituție organizatoare a examenelor de licență, s-a obligat să elibereze diplomă de licență, însoțită de suplimentul la diplomă, în cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență, până la eliberarea diplomei de licență, facultățile putând elibera, la cerere, adeverințe prin care să se certifice promovarea examenului de licență, precum și rezultatele la examenul de licență și valabilitatea adeverinței până la elaborarea diplomei.
Prin HG nr.1175/2006 s-au prevăzut domeniile de studii universitare de licență și specializările din cadrul acestora și numărul de credite de studiu transferabile, începând cu anul universitar 2006-2007, pentru studenții admiși în anul I. Pentru domeniul studii universitare de licență " administrație publică", s-au prevăzut specializările "administrație publică";.
Potrivit Ordinului Ministerul Educației și Cercetării nr.3404/_ privind aprobarea criteriilor generale de organizare și desfășurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licență pentru anul 2006-2007, admiterea în învățământul superior se organizează numai în instituțiile care au în structura domeniilor de studiu specializări acreditate și specializări care au obținut autorizația de funcționare provizorie. Formele de învățământ cu frecvență redusă sau de învățământ la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi în domeniile respective și dispun de departamente specializate.
Reclamantul s-a înscris la studiile Facultatea de Drept si Administrație Publică, specializarea
"drept";, din cadrul Universității "S. H. "; în anul 2006( cu o durată de 3 ani), iar în sesiunea iulie 2009 a susținut și a promovat examenul de licență.
Din actele dosarului nu rezultă că reclamantul a s-ar fi înscris la o specializare și la o formă de învățământ pentru a căror organizare universitatea pârâtă nu avea autorizare sau acreditare provizorie. De altfel, în speță nu a fost contestat în mod expres faptul că reclamantul nu are dreptul să obțină diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru că a urmat o formă de învățământ pentru care pârâta nu a parcurs etapele obligatorii de acreditare/autorizare provizorie.
Prin urmare, câtă vreme pârâta însăși recunoaște că reclamantul a urmat cursurile pe care le- a organizat la formele de învățământ legal stabilite și a emis adeverința de studii nr.4350 din_ ce atestă absolvirea Facultății de Drept si Administrație Publică, susținerea și promovarea examenului de licență în sesiunea iulie 2009, precum și dobândirea titlului de licențiat în drept, act ce premerge diplomei finale de studii, actul prin care i s-a recunoscut calitatea de licențiată în psihologie fiind în ființă( nu a fost revocat/anulat), bucurându-se de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ, iar M. E., Cercetării, Tineretului și Sportului nu a solicitat în instanță anularea adeverinței nr.3416 din_ și nu a invocat nelegalități în organizarea de către pârâtă a studiilor reclamantului, tribunalul, având în vedere dispozițiile legale mai sus expuse, constată că cererea reclamantei este întemeiată sub aspectul obligării pârâtei la emiterea diplomei de licență și suplimentului la diplomă.
Instanța apreciază însă că nu este întemeiat capătul de cerere privitor la obligarea pârâtei la emiterea documentelor respective în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței, sub sancțiunea unei penalități de 100 lei/fiecare zi de întârziere, având în vedere că pârâta este ținută în îndeplinirea obligațiilor sale nu doar de avizul chematului în garanție MECTS pentru tipărirea documentelor respective, dar și de activitatea Romdidac SA.
Ca atare, eliberarea diplomei și suplimentului cerut de reclamant poate trena din alte cauze decât culpa pârâtei, situație în care nu se poate impune pârâtei să respecte un termen pentru acțiuni ce depind și de alți factori decât voința sa. In speță, nu s-a dovedit că neeliberarea documentelor îi poate fi imputată exclusiv pârâtei. Dimpotrivă, există la dosar dovezi ale demersurilor pe care pârâta le-a făcut până în prezent pentru obținerea formularelor tipizate pentru actele de studii. Reclamantul are posibilitatea, în ipoteza în care neeliberarea documentelor poate fi imputată, după pronunțarea sentinței, doar pârâtei, să solicite instanței aplicarea dispozițiilor Legii nr.554/2004 față de atitudinea pasivă și culpabilă a acesteia, deci despăgubirile pentru întârziere pot fi solicitate în condițiile art.24 din Legea nr.554/2004 modificată și completată.
Referitor la cererea de chemare în garanție, tribunalul reține că între obligația Universității
"S. H. "; și obligația MECTS de a aproba formularele tipizate, există o interdependență, câtă vreme doar prin admiterea cererii de chemare în garanție se asigură punerea în executare a obligației pârâtei, date fiind prevederile Ordinului nr.2284/2007, MECTS având competența exclusivă de a aproba tipărirea formularelor tipizate necesare.
Este evident că eliberarea diplomei de licență și a suplimentului nu poate fi dusă la îndeplinire, deoarece MECTS refuză tipărirea formularelor tipizate necesare, motivul fiind acela că nu se pot elibera în mod nelimitat formularele tipizate, ci numai pentru formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu să funcționeze.
MECTS nu a opinat într-un sens neechivoc despre situația reclamantului, ci a analizat în abstract condițiile ce trebuie îndeplinite de fiecare universitate, date fiind prevederile art.5 din Ordinul nr.2284/2007, iar prevederile OG nr.10/2009 invocate de minister nu sunt aplicabile în speță, deoarece s-a susținut examenul de licență în iulie 2009, iar această ordonanță din 12 august 2009 "privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate"; a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 581 din 20 august 2009, intrând în vigoare ulterior finalizării studiilor de către reclamantă, astfel că, raportat și la prevederile art.60 și urm. C.pr.civ., se va admite în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. "S.
H. "; împotriva M. ui E. N., cu consecința obligării chematului în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diploma de licență pentru reclamant.
Se va respinge cererea pârâtei privind obligarea chematului în garanție privind stabilirea sancțiunii prev. de art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, în condițiile în care a fost reglementată o procedură specială de sancționare a autorităților, în cazul în care acestea nu execută hotărâri
definitive și irevocabile. Această procedură este însă subsecventă actualei etape judiciare, astfel că solicitarea apare ca neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin.1 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată prin Legea nr. 262/2007 "Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să e fectu ez e anumit e
operațiuni administrativ e
,executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii";.
Numai în cazul în care termenul nu este respectat se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri de întârziere, conform alin.(2) al art. 24 din lege.
Având în vedere aceste prevederi legale, rezultă că atâta timp cât textul de lege prevede un termen în interiorul căruia autoritatea publică este obligată să execute hotărârea, este nejustificată obligarea acesteia la plata daunelor cominatorii, impunându-se a se menționa și faptul că textul invocat de pârâtă - art.24 alin.2 din legea contenciosului administrativ face referire la despăgubiri pentru întârziere, care nu se identifică însă cu pretențiile concrete din cererea de chemare în garanție solicitându-se practic penalități, asemănătoare ca natură juridică cu daunele cominatorii din dreptul civil, concepute ca un mijloc de constrângere la adresa autorității publice pârâte și în același timp ca o garanție pentru persoana vătămată că își va vedea restabilit dreptul sau interesul legitim restabilit, incidente fiind prevederile art.18 alin.5. Numai în cazul în care termenul nu este respectat se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri de întârziere, conform alin.(2) al art. 24 din lege.
În temeiul art.274 Cod procedura civilă, se va admite cererea reclamantului de obligare a pârâtei la cheltuieli de judecată în cuantum 4,3 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Pe aceleași temeiuri, va obliga chematul în garanție să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 4,3 lei - taxă de timbru, timbru judiciar, precum și cheltuielile de judecată datorate de pârâtă reclamantului, în cuantum de 4,3 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. DP
,
domiciliat în N., str. T. T., nr.35A, jud. Bistrița-N. împotriva pârâtei U. "S. H. "; B.
, cu sediul în B., sector 3, str. Ion G., nr. 13 și, în consecință:
obligă pârâta să elibereze reclamantului diploma de licență și suplimentul diplomei;
respinge ca neîntemeiată cererea de aplicare a penalităților în cuantum de 100 lei/zi de întârziere.
Obligă pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 4,3 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Admite în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. "S. H. "; împotriva M. ui E. N. , cu sediul în B., str. G. B., nr.28-30, sector 1, și, în consecință:
obligă chematul în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diploma de licență pentru reclamant;
respinge cererea pârâtei privind stabilirea sancțiunii prev. de art.24 alin.2 din Legea nr.
554/2004.
Obligă chematul în garanție să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 4,3 lei, precum și cheltuielile de judecată datorate de pârâtă reclamantului, în cuantum de 4,3 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, astăzi_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. E. L. M. DP
Red/dact: DEL/HVA
_ /4 ex
