Sentința civilă nr. 86/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 86/2013
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. H. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. DEJ în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI -
C. S. DE R. A U. B. I. C. AU A. C. R. DINR. și intervenientele P. R. C. DEJ și SC F. COM SRL având ca obiect - anulare acte emise de autoritățile de reglementare decizie retrocedare imobil.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ părțile litigante, respectiv reclamantul M. DEJ și intervenientele P. R. C. DEJ și SC F. COM SRL, au depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la_ de reclamantul M. DEJ în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI -
C. S. DE R. A U. B. I. C. AU A. C. R. DINR. și intervenientele P. R. C. DEJ și SC F. COM SRL s-a solicitat anularea Deciziei nr. 2407 din_ a Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R. .
În baza cererii de retrocedare nr. 6533 din_ P. R. -C. Dej - Arhiepiscopia R. -C. cu sediul în municipiul Alba-lulia str. Mihai Viteazu nr.21 jud. Alba solicită retrocedarea imobilului situat în municipiul Dej, str. P.
nr.14 cu destinația - parțial de școală și parțial de spații comerciale - identificat în C.F. Dej nr. 409 nr. topo 129,130.
Prin Decizia nr. 2407 din_ a Comisiei speciale de retrocedare instituția reclamantă este obligată să restituie Parohiei R. -Catolice proprietatea imobilului mai sus menționat.
Regimul juridic al imobilului ce a făcut obiectul cererii de retrocedare este acela de bun aflat în proprietatea publică a Statului Român, deci un bun de utilitate publică, aflat în administrarea Consiliului local al municipiului Dej.
In conformitate cu prevederile art.11 alin.1 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia " B. le din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile", iar alin.2 al aceluiași articol prevede că: "Actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin.1 privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absolută".
Mai mult decât atât, o relevanță deosebită o are și art.4 alin.5 din Ordonanța de urgență nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R., conform căruia "R. a bunurilor
imobile care au aparținut cultelor religioase se va face cu respectarea dispozițiilor Legii nr.213/1998 privind proprietatea publici și regimul juridic al acesteia".
Având în vedere regimul juridic special al imobilului în cauză consideră că până la apariția normelor metodologice pentru aplicarea unitară a O.G.nr.94/2000, C. specială de retrocedare nu trebuia să se pronunțe asupra cererii de retrocedare formulată de Arhiepiscopia R. -C. Alba lulia -P. R.
-C. din Dej.
Consideră că prin Decizia nr.2407 din_ a Comisiei speciale de retrocedare au fost încălcate chiar prevederile legii fundamentale a țării - Constituția - care consfințește dreptul de proprietate publică prin art.136 alin.2 " Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și aparține statului sau unităților administrativ teritoriale".
Art. 1 alin 5 din Constituție prevede că " În R., respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
Din conținutul acestor prevederi legale rezulta că prevederile unei Ordonanțe, în cazul nostru O.G. nr.94/2000 nu vor putea modifica niciodată prevederile Constituției și pe cele ale unei legi, în speță Legea nr.213/1998.
Conform art166 a1in.4A1,din Legea nr.84/1995,terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea instituțiile de învățământ preuniversitar de stat fac parte domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor. Mai mult decât atât imobilul retrocedat este evidențiat în anexa nr 3 care cuprinde inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al M. ui Dej.
Pentru toate considerentele expuse, solicită admiterea prezentei contestații, anularea Deciziei nr.2407/_ emisă de C. specială de retrocedare și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În drept s-au invocat prevederile: art. 1 alin 1. din Legea 455/2004 a contenciosului administrativ, art.11 alin.1 și 2 Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, art.4 alin.5 O.G. 94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparținut cultelor religioase din R.
Pârâta C. S. DE R. a formulat întâmpinare
împotriva cererii de chemare în Judecata formulate de către reclamantul municipiul Dej, reprezentat prin primar, dl. M. Costan, și pe care solicită să o respingă ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
În fapt: Prin cererea introductivă de instanță, cerere înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal, reclamantul M. Dej, a chemat în judecată C. specială de retrocedare a unor bunuri I. care au aparținut cultelor religioase din R., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța:
> să se dispună anularea Deciziei nr. 2407/_ emisă de către C. specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R. cu privire la retrocedarea imobilului, construcție și teren, situat în municipiul Dej, P-ța B. nr. 14, jud. Cluj, înscris în C.F. nr. 409 a localității Dej, nr. top. 129,130.
În ceea ce privește susținerile cererii de chemare în Judecată, învederează următoarele:
Cadrul normativ care reglementează restituirea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R. este reprezentat de către O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În aplicarea prevederilor acestui act normativ, prin Hotărârea G. ui nr. 1164/_, modificată și completată prin Hotărârea G. ui nr. 1094/_, au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a G. ui nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri I. care au aparținut cultelor religioase din R. .
Totodată, prin Hotărârea G. ui nr. 1164/_, modificată prin Hotărârea G. ui nr. 1094/_, a fost înființată C. specială de retrocedare ca structură abilitată să aducă la îndeplinire dispozițiile actelor normative sus-menționate.
Acest cadru normativ creează posibilitatea retrocedării bunurilor I. care a aparținut cultelor religioase din R., astfel cum sunt acestea circumstanțiate în art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv I. le care au aparținut cultelor religioase din
și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lăcasele de cult, aflate în proprietatea statului sau a unei persoane Juridice de drept public _.
La data de 28 februarie 2003, prin cererea înregistrata pe rolul Comisiei speciale de retrocedare cu nr. 6533, P. R. -Catollcă Dej prin Arhiepiscopia R.
-Catollcă Alba Iulla, cu sediul în municipiul Alba lulia, str. Minai Viteazu nr. 21, jud. Alba, a înaintat Comisiei speciale de retrocedare solicitarea referitoare la retrocedarea imobilului situat în municipiul Dej, P-ța B. nr. 14, județul Cluj, înscris în C.F. nr. 409 a localității Dej, nr. top. 129,130.
Analizând actele depuse la dosar, s-a reținut de către C. specială de retrocedare fapt că cererea de retrocedare se încadrează în prevederile Ordonanței de urgență a G. ui nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare și s-a dispus, prin Decizia nr. 2407/_, retrocedarea imobilului, construcție și teren, înscris în C.F. nr. 409 a localității Dej, jud. Cluj, nr. top. 129,130 comasate într-un singur corp funciar.
în cazul contractelor de locațiune care au ca obiect spații cu altă destinație decât aceea de locuință - obligația de a se subroga în drepturile fostului locator, cu renegocierea clauzelor privind chiria, pe o perioadă de maximum 5 ani, dacă respectivele contracte au fost încheiate cu respectarea legii;
pentru partea din imobil, având destinația de școală - obligația afectațiunii de Interes public de școală pe o perioada de 5 ani de la data emiterii deciziei cu nr. 2407/_ ;
De asemenea, s-a mal stabilit și faptul că, în perioada menținerii afectațiunii de Interes public de școală, utilizatorul actual va plăti proprietarului chiria lunara prevăzută de H.G. nr. 1886/2006, modificata" șl completata prin
nr. 343/2007 privind stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La adoptarea Deciziei nr. 2407/_ C. specială de retrocedare, în aplicarea prevederilor pct. 13 din Normele metodologice corespunzătoare art 1 alin. (9) teza finală din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a avut în vedere, în principal, următoarele:
copia legalizată a cărții funciare nr. 934 a localității Dej, județul Cluj, nr. top. 129;
copia legalizată a cărții funciare nr. 409 a localității Dej, județul Cluj, nr. top. 129,130;
traducerea legalizată a cărții fundare nr. 409 a localității Dej, nr. top. 129,130;
adresele nr. 3351/_ și nr. 6362/_, emise de către Primăria municipiului Dej, jud. Cluj;
în susținerea cererii introductive de instanță, criticând decizia ce formează obiectul prezentului litigiu, reclamantul arată că:
regimul juridic al Imobilului ce a făcut obiectul cererii de retrocedare este acela de bun aflat în proprietatea publică a statului român, deci un bun de
utilitate publică aflat în proprietatea tabulară a statului român dat în administrarea M. ui Educației Naționale, pentru partea din Imobil având destinația de școală;
conform art 4 alin. (5) din O.U.G. nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri care au aparținut cultelor religioase din R. "R. a bunurilor I. care au aparținut cultelor religioase se va face cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică șl regimul juridic al acesteia";
având în vedere regimul juridic special al Imobilului în cauză, până la apariția normelor metodologice pentru aplicarea unitară a O.U.G. nr. 94/2000, C. specială de retrocedare nu trebuia să se pronunțe asupra cererii de retrocedare formulate de către P. R. -C. Dej;
prin Decidă nr. 2407/_ a Comisiei speciale de retrocedare au fost încălcate chiar prevederile legii fundamentale a țării - Constituția - care consfințește dreptul de proprietate publică prin art 136 alin. (2), conform cărora
"Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege șl aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale".
Față de aceste afirmații, învederează următoarele aspecte:
Actele normative care reglementează retrocedarea bunurilor care au aparținut cultelor religioase din R. vizează restituirea bunurilor obiect al acestor acte normative care constituie proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public, neconținând, în privința restituirii, nicio distincție privind apartenența bunului obiect al solicitării la una sau alta dintre entitățile amintite.
Mai mult decât atât, actele normative care reglementează retrocedarea unor bunuri I. care au aparținut cultelor religioase din R. nu conțin, în privința restituirii, nici o distincție privind apartenența bunului, obiect al solicitării, la domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale,
Altfel spus, normele care reglementează apartenența bunurilor la domeniul public sau la domeniul privat al statului sau al unităților administrativ- teritoriale, prevăzute de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, au caracter general, Iar normele referitoare la retrocedarea bunurilor care au aparținut cultelor religioase și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de către statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au caracter special, derogatoriu.
Un argument în sprijinul faptului că încadrarea în domeniul public al municipiului Dej a bunului solicitat nu constituia un Impediment la retrocedare îl reprezintă prevederile art 1 alin. (7) din Ordonanța de urgență a G. ui nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, conform acestei prevederi legale, în situația în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de retrocedare se află în domeniul public al statului sau al unei unității administrativ-teritoriale, acesta urmează a fi scos din domeniul public, potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare.
Prin urmare, prevederile legale sus-menționate erau în vigoare la momentul emiterii deciziei în cauză și vin să întărească interpretarea data de C. specială de retrocedare prevederilor Ordonanței de urgență a G. ui nr. 94/2000, republicata, cu modificările șl completările ulterioare, în sensul că includerea unora dintre imobilele solicitate în domeniul public al unei unități administrativ- teritoriale nu constituie un Impediment la restituire.
Încă din anul 2002. prin Hotărârea G. ui nr. 1164/_ au fost nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R., aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea și funcționarea Comisiei speciale de retrocedare. Ca urmare a republicării O.U.G. nr. 94/2000, această hotărâre a fost modificată prin Hotărârea G. ui nr. 1094/_ .
În susținerea acestui argument, pe lângă considerațiile ce au fost expuse mai sus, dorim să Invocăm și prevederile art. 44 alin. (2) teza I din Constituția R.
, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003, conform cărora "Proprietatea privata este garantată șl ocrotită în mod egal de lege, Indiferent de titular"
De asemenea, au fost avute în vedere și respectate întocmai de către C. specială de retrocedare și exigențele art. 1 alin. (1) din Primul protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit căruia "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale Nimeni nu poată fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică șl în condițiile prevăzute de lege și principiile generale de drept Internațional. *
Pentru toate aceste considerente solicită să se respingă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată și să se mențină ca temeinică și legală decizia atacată.
În drept s-au invocat prevederile O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea G. ui nr. 1164/2002, modificata și completată prin Hotărârea G. ui nr. 1094/_, art. 1141 alin. (2), art 115 și urm. din Codul de procedură civilă.
Probe: înscrisuri și orice alte probe a căror necesitate ar reieși din dezbateri.
P. R. -C. DEJ a formulat cerere de intervenție în interes propriu recalificată ca fiind intervenție în interesul pârâtei
solicitând admiterea în principiu și în fond a cererii de intervenție și în consecință:
respingerea contestației ca nefondată
obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată În motivare s-a arătat că:
Contestația este vădit nefondată, iar argumentele pe care se bazează sunt depășite de actele normative în vigoare.
Astfel art. 6 din Legea nr.213/1998 stabilește că
" Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale si bunurile dobândite de stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, daca au intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care R. era parte si a legilor in vigoare la dala preluării lor de către stat."
iar normele metodologice de aplicare ale Ordonanței 94/2000 astfel cum au fost modificat de Legea 501/2002 au intrat în vigoare la 6 noiembrie 2002, astfel că nu înțelegem susținerea din contestație în sensul că " până la apariția normelor metodologice C. nu trebuia sa se pronunțe asupra cererii"
Observăm că, din moment ce imobilul a fost preluat abuziv, el nu se poate afla sub protecția art.11 din Legea 213/1998 și nici a dispozițiilor Constituției dat fiind că Statul nu a dobândit în mod legal dreptul de proprietate.
O.U.G. 94/2000 în art. 1 alin,6 stabilește regimul bunurilor retrocedate în situația în care ele sunt afectate unui interes public, iar decizia atacată face referire expresă la această problemă în art.4 și în art5.
ei.
În consecință contestația este în mod vădit nefondată și solicită respingerea
"F. COM" S.R.L. Dej a formulat cerere de intervenție în
interesul reclamantului M. Dej
prin care solicită să se admită în principiu cererea de intervenție, să se admită acțiunea formulată de contestatoarea M. Dej în prezentul dosar, cu cheltuieli de judecată,
În motivare s-a arătat că:
în fapt: Prin cererea formulată reclamanta a solicitat desființarea Deciziei nr. 2407/_ a Comisiei speciale de restituire a unor imobile care au aparținut cultelor religioase din R., prin care a fost dispusă restituirea în favoarea Parohiei catolice Dej a imobilulului situat în Dej, p-ța B., nr. 14, actualmente înscris în C.F, nr. 409 Dej, nr. top. 129 și 130.
Intervenienta este titulară a două contracte de închiriere cu privire la două spatii comerciale parte din imobilul cu nr. topo comasat 129, 130, înscris în C.F. nr. 409 Dej, restituit în baza acestei decizii. Cele două spații le-a utilizat cu titlu de chiriaș încă de la începutul anilor 1990, în baza unor contracte de închiriere
încheiate cu Inspectoratul Școlar Cluj, în prezent închirierea celor două spații făcând obiectul contractelor de închiriere nr. 12910 din_ și 12911 din 30 ianuarie 2006. în baza contractelor de închiriere succesive a căror durată cumulată se apropie de 20 de ani a efectuat în imobilele respective o serie de investiții, a căror recuperare implică derularea contractelor de închiriere în condițiile oferite de către M. Dej pe o durată mai mare de cinci ani. în consecință intervenienta are interesul legitim de a formula o cerere de intervenție.
Alături de motivele de nelegalitate invocate prin cererea introductivă înțelege să invoce următoarele motive de nelegalitate a Deciziei nr. 2407/_ a Comisiei speciale de restituire a unor imobile care au aparținut cultelor religioase din R. :
Prin Decizia de restituire s-a dispus restituirea în natură a imobilului situat în Dej, p-ța B., nr. 14. în continuare în cuprinsul Deciziei se precizează faptul că acest imobil este cel înscris în C.F. nr. 409 Dej, nr. topo de comasare 129, 130 teren și construcție. în realitate acest imobil cuprinde, alături de școala cu numărul administrativ 14, si spațiile comerciale determinate administrativ cu adresele p-ța B. nr. 15, p-ta B. nr. 16, închiriate de către subscrisa, precum și alte numere administrative. în consecință există o contradicție între
identificarea administrativă a imobilului și identificarea de Carte funciară a imobilului, Decizia fiind nelegală cu privire la acest aspect.
P. R. catolică Dej nu a fost niciodată proprietară a întregului imobil retrocedat. Astfel, așa cum se reține în cuprinsul Deciziei de restituire, imobilul astăzi existent este rezultatul comasării imobilului cu nr. topo 129. cu imobilul cu nr. topo 130, în baza sentinței civile nr. 1553/1998 a Judecătoriei Dej, înscriere operată sub B6 în C.F. nr. 409 Dej. în consecință imobilul care există astăzi înscris în Cartea funciară este diferit de imobilul care a existat la data preluării.
În aceeași ordine de idei, imobilul la care face referire Decizia de restituire nu a fost proprietatea directă a Bisericii Catolice. Acest imobil avea destinația de școală, și începând cu mențiunea operată la Cartea funciară a imobilului în anul 1910 aparținea unei entități juridice care patrona această școală și nu în mod direct Bisericii catolice, astfel că în conformitate cu dispozițiile restrictive ale OUG nr. 94/2000, nu se încadra la categoria imobilelor supuse restituirii.
Își rezervă dreptul de a completa motivele de nelegalitate după comunicarea tuturor actelor care au stat Ia baza emiterii Deciziei nr. 2407/_ a Comisiei speciale de restituire a unor imobile care au aparținut cultelor religioase din R. .
în drept s-au invocat prevederile art. 49, 274 C.pr.civ., OUG 94/2000.
În probațiune: Acvirarea dosarului nr. 356/1998 al Judecătoriei Dej, înscrisuri.
Intervenienta S.C. "F. COM" S.R.L. a formulat o completare Ia cerere de intervenție în interesul reclamantului M. Dej
, întemeiată pe dispozițiile art 49 C. pr. cîv., prin care a solicitat să se admită în principiu cererea de intervenție, și să se admită acțiunea formulată de contestatoarea Municipiu] Dej în prezentul dosar, cu cheltuieli de judecată, pe care înțelege să o completeze cu următoarele motive:
în fapt: P. R. catolică Dej nu a fost niciodată proprietară a întregului imobil retrocedat. Așa cum rezultă din modalitatea de preluare acest imobil a avut în principal funcția de școală, atât înainte cât și după anul 1946. Conform înregistrărilor de Carte funciară, aceste imobile au fost proprietatea Fondului școlii de băieți romano-catolice din Dej., Astfel, conform traducerii legalizate după Cartea funciară a imobilului nr. 409, pe care o anexăm, la poziția B2 se
menționează expres faptul că rectificarea titlului cerută de către Biserica R. - catolică împotriva Fondului pentru școala romano-catolică de băieți a fost respinsă, iar în C.F. nr. 934, privitoare la nr. topo 129, se menționează expres sub B6. în foaia de proprietate, faptul că imobilul de sub A+l are destinația exclusivă de școală romano-catolică. fiind achiziționat cu fonduri publice în acest sens. Prin urmare imobilul la care face referire Decizia de restituire nu a fost proprietatea directă a Bisericii Catolice, aceasta având doar calitatea de administrator al fondului școlar, în conformitate cu legislația specială a vremii. Acest imobil avea destinația de școală, și începând cu mențiunea operată la Cartea funciară a imobilului în anul 1910 aparținea unei entități juridice care patrona această școală și nu în mod direct Bisericii catolice, astfel că în conformitate cu dispozițiile restrictive ale art. 1 din OUG nr. 94/2000, nu se încadra la categoria imobilelor supuse restituirii.
în drept s-au invocat prevederile art. 49, 274 C.pr.civ., OUG 94/2000.
Reclamantul M. DEJ a formulat o întregire a contestației
care a fost înregistrata in dosarul cu numărul de mai sus, prin care relevă următoarele aspecte, care evidențiază nelegalitatea Deciziei nr 2407/_ . emisa de C. speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R. :
Prin decizia nr. 2407/_ s-a incalcat principiul autorității de lucru judecat reglementat de art. 1201 din Codul civil.
Relevă că prin sentința civila nr. 247/2001, pronunțata de Tribunalul Cluj in dosarul nr. 6646/2000, s-a respins acțiunea formulata de P. R. -C. din Dej impotriva Statului Roman prin Consiliul Local Dej si M. Educației Naționale pentru recunoașterea dreptului de proprietate si radierea dreptului de proprietate a Statului Roman si reinscrierea dreptului de proprietate al reclamantului.
Prin aceeași sentința s-a respins si cererea de radiere a dreptului de folosința a M. ui Educației Naționale.
Din considerentele sentinței rezulta că cererea de chemare in judecata a avut in vedere imobilul cu nr.topo. 129 din C.F.nr. 934 Dej.
Împotriva sentinței civile nr. 247/2001 a formulat apel P. R. -C. din Dej.
Prin decizia civila nr. 191/2001, pronunțata de Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. 5396/2001, s-a respins ca nefondat apelul declarat de P. R. -C. din Dej impotriva sentinței civile nr. 247/2001, sentința care a rămas definitiva si irevocabila.
Subliniază că hotărârile judecătorești menționate mai sus au fost pronunțate după intrarea in vigoare a OUG nr. 94/2000, context in care dispozițiile acestor hotărâri trebuiau avute in vedere la soluționarea cererii formulate de P. R. -C. din Dej.
In condițiile existentei unor hotărâri irevocabile, ulterioare intrării in vigoare a OUG nr. 94/2000, soluția care se impune este de admitere a contestației si de anulare a deciziei nr. 2407/_, emisa de C. speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R. .
Este suficient acest motiv pentru a se decide in sensul admiterii contestație!, fiindcă in caz contrar trebuie acceptata ideea că pot fi încălcate dispozițiile art. 1201 din Codul civil privitoare la autoritatea de lucru judecat.
In OUG nr. 94/2000 nu exista dispoziții derogatorii de la prevederile art.
1201 din Codul civil.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Decizia nr. 2407/_, "Se retrocedează Parohiei R. -Catolice Dei. județul Cluj, imobilul situat in municipiul Dej, P-ta B. nr. 14, județul Cluj, compus din:
- construcție si teren, înscris in cartea funciara nr. 409 a localității Dej, județul Cluj, nr. top. 129, 130, comasate intr-un singur corp funciar".
Susține ca prin decizia sus-mentionata au fost incalcate dispozițiile art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000, intrucat imobilul inscris in prezent in C.F.nr. 409 Dej, cu nr. topo. 129, 130, nu a aparținut in totalitate Parohiei R. -Catolice Dej, sens in care arată ca:
Imobilul cu nr. topo. 129, înscris inițial in C.F.nr. 934 Dej si imobilul cu nr. topo. 130, inscris in C.F.nr. 409 Dej au fost comasate intr-un singur corp funciar in anul 2001, prin incheierea nr. 697/_, asa cum rezulta din mențiunile înscrise in coala funciara nr. 409 Dej (de sub B7), precum si din coala funciara nr. 934 Dej (mențiunile de sub B8, unde se arata ca imobilul cu nr. topo. 129 a fost transcris in C.F.nr. 409 Dej, coala funciara 934 Dej fiind sistata). In urma comasării a rezultat imobilul cu nr. topo. nou format 129, 130, in suprafața de 1.350 mp., care a fost inscris in C.F.nr. 409 Dej, cu noua ramura de
folosința "Construcție cu parter si etaj compusa din: la parter - 6 săli, 6 spatii comerciale, 3 holuri, 2 wc-uri, 1 magazie, coridor, casa scării, la etaj: 9 săli, 1 baie, 1 wc, condor, 3 holuri, casa scării, urcare in pod, curte".
Urmare comasării, dreptul de proprietate asupra imobilului nou format a fost inscris in favoarea proprietarului de sub B6, respectiv Statul Roman, in cota de 1/1 parte, in administrarea M. ui Educației Naționale.
Având in vedere situația de fapt expusa anterior, susține ca, pentru a se putea pronunța asupra retrocedării imobilului situat in Dej, P-ta B., nr. 14, județul Cluj, solicitat de P. R. -C. Dej, C. speciala de retrocedare trebuia sa verifice daca, la data preluării abuzive (respectiv in anul 1948), P.
R. -C. a fost proprietar asupra ambelor imobile cu nr. topo. 129 si 130, înscrise anterior comasării în C.F.nr. 934 Dej, respectiv in C.F.nr. 409 Dej.
Face aceasta afirmație deoarece potrivit mențiunilor cuprinse sub B4 din C.F.nr. 409 Dej, pe baza declarației din data de_ P. R. -C. din Dej a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului de sub A+1, imobil care avea nr. topo 130 si ramura de folosința casa de piatra cu etaj, 6 incaperi si curte in centru, cu teren in suprafața de 135 stj, adică 486 mp.
Este discutabila dobândirea de către Biserica R. -C. din Dej a dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr.topo. 130 prin declarația de_ deoarece, potrivit mențiunilor de sub B2 din C.F.nr.409 Dej, la data de_, adică la 4 zile după pretinsa dobândire a dreptului de proprietate, prin incheierea nr. 7063 "cererea Bisericii R. -Catolice din Dej formulata împotriva Fondului
pentru scoală romano-catolica -de baieti, a cărei obiect a fost rectificarea titlului de drept a fost respinsa."
Mențiunile de sub B2 din C.F.nr. 409, coroborate cu cele de sub B4 din aceeași carte funciara, evidențiază următoarele aspecte:
-ca nu exista identitate intre Biserica R. -C. din Dej si Fondul pentru Scoală R. -C. de Băieți din Dej, fiindcă daca era identitate nu erau menționate distinct, succesiv sau concomitent, in C.F. si nici nu se putea pune problema unor poziții contradictorii cu privire la imobilele in litigiu;
-Biserica R. -Caiotica din Dej nu se poate erija in reprezentantul legal in succesorul in drepturi a Fondului pentru Scoală R. -C. de Băieți din Dej si nici nu poate pretinde drepturi pe care Ie-a avut Fondul pentru Scoală R. -C. de Băieți din Dej, fond care a fost desființat in anul 1948, conform art. 4 din Decretul nr. 176/_ .
Susținem ca in mod greșit s-a reținut, la pct. 2 (pag. 1) din Decizia nr. 2407/_ ca "imobilul solicitat la retrocedare a fost proprietatea Bisericii R.
* Catolice Dej, la momentul deposedării abuzive, conform cărților funciare nr. 934 si nr. 409 ale localității Dej, județul Cluj, nr top. 129, 130".
Referitor la C.F.nr. 934 Dei. se poate observa ca organul emitent al deciziei a ignorat cu desăvârșire mențiunile cuprinse in aceasta coala funciara, sub B6. inscrise in data de_ . sub nr. 255: "In baza Declarației din data de 1 ianuarie 1913 și aprobat cu nr. 123/913 de către episcopul romano-catolic al Eparhiei R. -Catolice din Ardeal se notează mențiunea, ca datorita faptului ca Biserca R. -C. din Dej a primit din partea Trezoreriei timp de 4 ani o subvenție statala de cate 20.000 de coroane maghiare (intotal 80.000 de coroane) pentru construirea unei scoli, imobilul de sub A+1 poate fi folosit exclusiv ca si colegiu romano-catolic." (a se vedea traducerea colii funciare făcute de traducătorul autorizat Sarosi Mardirosz Krisztina M., depusa la dosarul cauzei). Pentru a proba exactitatea mențiunilor înscrise in coala funciara nr. 934
Dej, sub B6, redă si traducerea făcuta de traducătorul autorizat Gyongyossy D.
: "In baza declarației aprobata la 1 ianuarie 1913 sub nr. 123/1913 de către episcopul romano catolic de Ardeal, stipulația ca P. romano catolica din Dej, timp de patru ani a beneficiat din partea Statului anual de 20.000 Coroane, in total de suma de 80.000 Coroane subvenție de stat pentru construire de scoală, se notează ca imobilul inscris sub nr. serial A+1 se va putea folosi întotdeauna numai pentru scoală confesionala romano-catolica".
Din mențiunile la care a făcut referire anterior rezulta că clădirea actuala, cu destinație de scoală, a fost realizata din fondurile publice ale statului cu destinație precisa de a fi utilizata "întotdeauna numai pentru scoală", motiv pentru care exista un motiv suplimentar de nelegalitate a deciziei de restituire a acestui imobil. Nu exista o rațiune economica si legala ca un imobil construit din fondurile publice ale statului cu destinație de scoală sa fie restituit Bisericii R. -
C. din Dej, respectiv unei persoane juridice private.
Pe de alta parte, decizia atacata este nelegala si pentru considerentul ca, la adoptarea acesteia nu s-a ținut seama de suprafața concreta a parcelelor cu nr. topo. 129 si 130, existenta anterior comasării acestora.
Procedând la restituirea imobilului, C. speciala de retrocedare a nesocotit prevederile art. 1 alin. 3 - teza a ll-a din O.U.G. nr. 94/2000, potrivit cărora: "Adăugirile aduse construcțiilor se preiau cu plată, numai dacă acestea nu depășesc 50% din aria desfășurată actuală. în caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat".
Din acest text de lege rezulta in mod evident ca intenția legiuitorului a fost aceea de a nu se dispune retrocedarea imobilelor construcție in cazul cărora
extinderile efectuate ulterior preluării abuzive depășesc 50% din aria desfășurata actuala.
Apreciază ca aceste dispoziții legale, sunt aplicabile, prin analogie, si in cazul concret dedus judecații, având in vedere ca, ulterior comasării nr topo. 129 si 130, s-a realizat o extindere a suprafeței nr. topo. inițial 130, inscris in C.F. inițial nr. 409 Dej in favoarea Parohiei R. -Catolice Dej.
Întrucât nr. topo. inițial 130 a avut o suprafața de 486 mp., iar in prezent nr. topo. nou format 129, 130, inscris in C.F.nr. 409 Dej, are o suprafața totala de 1.350 mp., rezulta ca extinderea (864 mp.) depășește 50 % din aria desfășurata actuala.
Prin urmare, apreciază ca imobilul inscris in prezent in C.F.nr. 409 Dej, cu nr topo. 129, 130, in suprafața de 1.350 mp., reprezintă un imobil nou in raport cu cel preluat.
Relevă ca, in formularea acestor aprecieri, s-a raportat la suprafețele inscrise in C.F.nr. 409 si 934 Dej, reprezentând construcție si teren, fara a putea preciza suprafața concreta a construcțiilor.
În drept s-au invocat prevederile art. 132 din Codul de procedura civila.
Analizând acțiunea și cererile de intervenție prin prisma motivelor invocate, a apărărilor formulate și a probelor administrate, Curtea constată următoarele:
Prin decizia nr. 2407 din_ C. S. de R. a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R. a dispus retrocedarea către
P. Reformată Dej a imobilului situat în mun. Dej, P. B. nr. 14, compus din construcție și teren, înscris în CF nr. 409 Dej, nr. topo. 129, 130 comasate într-un singur corp funciar.
Reclamantul susține faptul că prin decizia sus-menționată s-a încălcat principiul autorității de lucru judecat prevăzut de art. 1201 din Codul civil raportat la SC nr. 191/2001 a Tribunalului Cluj.
Astfel, prin Sentința civilă nr. 191/2001, pronunțată de către Tribunalul Cluj, irevocabilă, s-a respins acțiunea formulată de către P. R. -C. din Dej împotriva Consiliului Local Dej, având ca obiect recunoașterea dreptului de proprietate a Parohiei ca urmare a constatării faptului că imobilele au trecut în mod abuziv în proprietatea statului ca urmare a aplicării Decretului de naționalizare nr. 176/1948.
Trebuie subliniat faptul că autoritatea de lucru judecat invocată de reclamant se raportează la existența unei acțiuni în justiție soluționată irevocabil iar pe de altă parte la emiterea unei decizii de către C. S. de R., motiv pentru care ea nu poate fi analizată de instanță ca o veritabilă excepție de procedură ci ca o apărare făcută de către reclamant și intervenienta în interesul acestuia. Doar în cazul în care pe rolul instanțelor există două acțiuni cu același obiect, părți, cauză se poate discuta despre incidența art. 1201 Cod civil, nu și în ipoteza de față, când ne raportăm la o acțiune și la un act administrativ.
Reținând așadar că excepția autorității de lucru judecat nu a fost invocată raportat la obiectul prezentei acțiuni, instanța nu s-a pronunțat asupra ei în condițiile art. 137 Cod proced. civilă.
Aceeași este situația în ceea ce privește excepția nulității absolute a contractului de închiriere încheiat de reclamant cu SC F. COM SRL, invocată de intervenienta P. R. -C. Dej, fiind apreciată de către instanță ca o apărare de fond.
Față de depunerea la dosar a contractului de închiriere nr. 12910/_ prin care locațiunea imobilului din P-ța B. nr. 16, în S. de 76 m.p., a fost prelungită în favoarea SC F. COM SRL-f.104, vol.I, excepțiile lipsei calității procesuale și a lipsei de interes a intervenientei în interesul reclamantului,
invocate de către P. R. C. Dej nu au mai fost susținute, potrivit mențiunilor implicite din încheierea de ședință din 11 mai 2011.
Reclamantul M. Dej apreciază că decizia nr. 2407 din_ C. S. de R. a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R. este nelegală întrucât bunul retrocedat se afla în proprietatea publică a Statului Român și în administrarea Consiliului Local al mun. Dej.
Cu privire la acest aspect Curtea constată că potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din OUG nr. 94/2000, imobilele care au aparținut cultelor religioase din
R. și au fost preluate în mod abuziv cu sau fără titlu de Statul Român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada_ -_, altele decât lăcașele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 2 se retrocedează foștilor proprietari.
Potrivit alin. 7 în situația în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de retrocedare se află în domeniul public al statului sau al unei unități administrativ teritoriale acesta urmează a fi scos din domeniul public potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare.
Prin urmare, contrar susținerilor reclamantului Curtea constată că apartenența imobilului la domeniul public al statului nu împiedica emiterea deciziei de retrocedare a bunului dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. 1 din OUG nr. 94/2000 astfel încât din această perspectivă nu poate fi reținută nelegalitatea deciziei atacate.
Se invocă apoi incidența art. 4 alin. 5 din OUG nr. 94/2000 în forma inițială, în condițiile în care prin Legea nr. 501/2000 pentru aprobarea OUG nr. 94/2000 au fost abrogate prevederile care făceau trimitere la Legea nr. 213/1998.
Normele Metodologice de aplicare a OUG nr. 94/2000 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2000 au fost aprobate prin HG nr. 1164/_ astfel încât nu se poate reține teza acreditată de către reclamant cu privire la existența unui impediment cu privire la emiterea deciziei de retrocedare.
De asemenea, în condițiile în care imobilul în litigiu a fost preluat abuziv el nu se poate afla sub protecția art. 11 din Legea nr. 213/1998 și nici a art. 136 alin. 2 din Constituție tocmai datorită modalității în care statul a dobândit proprietatea asupra acestuia.
Un alt aspect susținut în cauză de către reclamant și intervenienta în interesul acestuia, SC F. COM SRL vizează lipsa de identitate între imobilul înscris în CF nr. 409 Dej, nr.topo. comasat 129, 130, rezultat în urma comasării cu descrierea înscrisă sub A4 în CF și imobilul înscris în CF nr. 409, A+1, nr.topo. 130, respectiv nr.topo. 129, A+1 înscris în CF nr. 934.
Verificând aceste susțineri pe baza actelor existente la dosar dar și a concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expert Colțan Mihai - filele 175-192, vol. I, Curtea constată că parcela cu nr.topo. 129 evidențiată în CF nr. 934 Dej avea inițial înscrisă construcția "casă din piatră cu etaj în P. Centrală nr. 65 cu 7 încăperi și curte în suprafață de 240 stjp., echivalentul a 863 m.p. în prezent construcția existentă pe această parcelă are la nivel P+129 de încăperi la care se adaugă încăperile de la subsol.
Expertul a arătat că, raportat la elementele constructive actuale se poate afirma că o parte din încăperi provin din compartimentarea unor încăperi mai mari.
În ceea ce privește parcela cu nr.topo. 130 din CF nr. 409 Dej aceasta era înscrisă inițial "casă de piatră cu etaj în centru la nr. 64 cu 6 încăperi și curte"; în
suprafață de 135 stjp. echivalentul a 486 m.p. În prezent construcția existentă pe această parcelă are la P+E 13 încăperi provenite din compartimentarea celor 6 încăperi inițiale.
În configurația actuală a imobilului situat în P. B. la nr. administrativ
14 intră imobilele rezultate prin comasarea parcelelor cu nr.topo. 129 și 130 potrivit concluziilor aceluiași raport de expertiză cuprinse la pct. 3 fila 179.
În ceea ce privește disputele cu tentă istorică referitoare la proprietatea asupra imobilelor în litigiu Curtea reține că potrivit înscrierilor din CF nr. 934 Dej imobilul cu nr.topo. 129 a fost dobândit în 1906 prin cumpărare de către Biserica
-C. Dej iar în 1913 proprietarul dă o declarație aprobată de episcopul romano-catolic al Eparhiei R. -Catolice din Ardeal având nr. 123/1913, notată în CF sub nr. 255/_ prin care se stabilește că imobilul de sub A+1 "casă din piatră cu etaj în P. Centrală, nr. 65 cu 7 încăperi și curte"; poate fi folosit exclusiv ca și colegiu romano-catolic. Această mențiune înscrisă în CF nu poate fi interpretată în sensul vreunei intenții de înstrăinare a imobilului fiind vorba doar de recunoașterea unui drept de folosință cu scop de colegiu, proprietarul rămânând Biserica R. -C. Dej până la data preluării imobilului de către stat.
Imobilul cu nr.topo. 130 a fost înscris în CF nr. 409 Dej în anul 1987 având ca proprietar Biserica R. -C. Dej, Fondul pentru Școala C. de Băieți iar în anul 1910 în baza declarației din_, dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. topo. 130 se întabulează în favoare Bisericii R. - Catolice Dej cu titlul de drept rectificare, proprietarul rămânând același până la data preluării de către stat.
Așadar, solicitanta a fost anterior momentului preluării abuzive, proprietar al întregului imobil format ca urmare a alipirii celor două nr. topo, respectiv 129 si 130.
Reclamantul și intervenienta în interesul acestuia au încercat să acrediteze ideea potrivit căreia de la data preluării imobilului de către stat și până în prezent au fost edificate/adăugate imobilului alte construcții a căror procent depășește 50% raportat la construcțiile existente la data preluării de către stat.
Sub acest aspect expertul topo. a arătat că în realitate este vorba despre o compartimentare a unor încăperi mai mari, concluzii susținute de altfel prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert constructor R. Mihuțiu - filele 246-266, vol. I. Astfel, expertul constructor a arătat că "raportat la descrierea construcțiilor înscrise inițial în CF nr. 409, nr. topo. 129 și 130, o parte din încăperi provin din compartimentarea unor încăperi mai mari… În întregul său construcția s-a executat în 4 etape de timp diferite, între anii 1910- 1913… nu există construcții realizate ulterior înscrierilor inițiale din CF - fila 251 vol. I.
Martorii audiați în cauză: Besenyei Carol - fila 235 vol. I și L. A. - fila 236 au declarat și ei faptul că nu există adăugiri sau extinderi aduse imobilului
în litigiu ulterior momentul preluării lui de către stat.
Față de aceste considerente, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 Curtea va respinge acțiunea formulată de reclamantul M. DEJ împotriva pârâtei C.
DE R. A U. B. I. C. AU A. C. R. DINR., ca neîntemeiată.
Va respinge cererea de intervenție în interesul reclamantului, formulată de SC F. COM SRL.
Va admite cererea de intervenție în interesul pârâtei, formulată de P.
R. C. DEJ.
În temeiul art. 274, art. 277 C.pr.civ. va obliga reclamantul și intervenienta în interesul acestuia SC F. COM SRL la plata, în favoarea PAROHIEI R. C.
DEJ, a sumei de 2480 lei fiecare, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial conform înscrisurilor de la filele 19-20 vol. II.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul M. DEJ cu sediul în Dej, str.1 Mai, nr.2, jud.Cluj împotriva pârâtei C. S. DE R. A U. B. I.
C. AU A. C. R. DINR. cu sediul în B., C. F., nr.202, sector 1, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de intervenție în interesul reclamantului, formulată de SC F. COM SRL cu sediul în Dej, P. B., nr.11, jud.Cluj.
Admite cererea de intervenție în interesul pârâtei, formulată de P. R.
C. DEJ cu sediul în Dej, P. B., nr.16, jud.Cluj.
Obligă reclamantul și intervenienta în interesul acestuia SC F. COM SRL la plata, în favoarea PAROHIEI R. C. DEJ, a sumei de 2480 lei fiecare, cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. H. D. C.
Red.M.H./dact.L.C.C.
6 ex./_
