Sentința civilă nr. 9180/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184/2013
SENTINȚA CIVILĂ NR.9180/2013
Ședința publică de la 28 Mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA-SS GREFIER: E. C.
Pe rol este judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta I. M. în contradictoriu pârâta A. F. P. a municipiului C. -N., având ca obiect, anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
Tribunalul constată că este legal investit cu judecarea cauzei.
Se constată în ce privește prezenta cerere, că este legal timbrată cu 39 lei și timbru judiciar de 0, 3 lei.
Se constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 C.pr.c.
Tribunalul constatând suficiente probele de la dosar lasă cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamanta I. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. F.
P. a municipiului C. -N. a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1699 lei plătita cu titlu de taxa de poluare, cu cheltuieli de judecată .
În motivarea cererii, a arătat reclamanta că a fost obligată să achite, în mod ilegal, sumele sus indicate cu titlu de taxă de poluare pentru un autoturism înmatriculat deja într-un stat membru al CE. A solicitat pârâtei restituirea acestei taxe, dar pârâta i-a respins nejustificat cererea de restituire .
Consideră reclamanta că refuzul pârâtei de a restitui aceasta taxa este în contradicție cu dispozițiile art. 6-12, art. 25,28,90 din Tratatul de la Roma de constituire a Comunităților Europene, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor . Mai arată reclamantul că prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul României. Taxa depoluare nu este și nici nu poate fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului. Pe piața din România se tranzacționează autoturisme similare cu norme de poluare Non EURO, EURO1, sau EURO2,
fără plata vreunei taxe de poluare, astfel încât această taxă nu poate fi considerată ca fiind o una de mediu. Obligarea proprietarului la îndeplinirea unor formalități suplimentare, respectiv plata unei taxe de poluare în România, condiționează exercitarea dreptului de folosință asupra autoturismului, în contradicție cu normele de drept comunitar referitoare la libera circulație a mărfurilor. Taxa de poluare este contrara si practicii CJCE. Mai mult in prezent Comisia Europeana a demarat procedura de infrigement pe baza OUG 218/2008 respectiv cuantumul prea mare al taxei coroborat cu scutiri acordate industriei auto autohtone .
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 90 paragraful 1 și art. 3 al.3 din OG. Nr. 9/2000, 25,28,30 din Tratatul de Instituire a CE, art. 16 și 148 alin. 2 din Constituția României,art. 7,8 și 18 Legea nr. 554/2004,C.fiscal.
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului tribunalul retine urmatoarele :
Pe fond retine ca reclamanta a achiziționat un autovehicul care era înmatriculat anterior într-un alt stat membru al Uniunii Europene(f.8-10) . In vederea înmatriculării în România a autoturismului reclamanta a fost obligată să achite suma de 1699 lei cu titlu de taxă de poluare, taxa pe care a achitat-o la A. F. P. a Municipiului C. -N., în_ .
Reclamanta a solicitat restituirea acestei taxe paratei, f.16, care i-a respins cererea (f.16).
Taxa de poluare a fost perceputa sub incidenta OUG 50/2008 în forma inițială . Ca atare legalitatea refuzului de restituire și legalitatea dreptului pretins de reclamant trebuie examinat prin prisma prevederilor OUG 50/2008 în forma sus indicată .
Astfel, OUG nr. 50/2008 în forma inițială stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de A. Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul apreciază că în speță sunt încălcate dispozițiile art. 25,28,30, 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.
Astfel, în data de_ s-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. împotriva României, respectiv în cauza C-402/09 referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile
O.U.G. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial partea I- a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, în speță cu dispozițiile art. 110 din TFUE, și s-au dispus următoarele:
"Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.";
Tribunalul apreciază ca în baza principiilor supremației dreptului comunitar și al efectului direct aplicabil al dreptului comunitar, hotărârea preliminară sus menționată este obligatorie pentru instanța națională în ceea
ce privește interpretarea prevederii comunitare și al actului comunitar în cauză iar această obligativitate a fost stabilită în mod constant de jurisprudența CJUE -, spre exemplu C 52/76, Benedetti c. Munari și rezultă și din dispozițiile art. 20 alin 2 din Constituția României.
Pentru aceste argumente apreciază că taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de Institute a Comunităților Europene in vigoare la data încasării taxei de poluare (actualmente art. 110 TFUE ).
Astfel, în jurisprudența referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justiție Europeană a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele naționale și produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar si potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În consecință, atunci când produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate in vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale si a locurilor de munca, art. 110 este aplicabil, iar norma fiscala națională contrară art. 110 trebuie înlăturată de la aplicare.
Concluzionăm că norma interna îndeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, exista atât o discriminare intre autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene si care se înmatriculează în Romania si autoturismele second hand deja înmatriculate în România si mai mult, exista si o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse în România și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de libera circulație a mărfurilor, forței de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, în speță fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.
Având in vedere considerentele mai sus expuse tribunalul in baza art. 8,18 din Legea 554/2004 si a prevederilor anterior menționate va admite acțiunea așa cum a fost formulată față de pârâtă .
In baza art. 274 C.pr.civ tribunalul va obliga parata aflata in culpa procesuala să plătească reclamantului suma de 289,3 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecata, reprezentând taxă timbru și timbru judiciar si onorariu avocat. La stabilirea cheltuielilor de judecată, tribunalul a avut în vedere gradul redus de complexitate al cauzei, valoarea obiectului acesteia, munca depusă de avocat, apreciind că suma de 250 lei corespunde cerințelor de realitate și efectivitate a cheltuielilor de judecată ce pot fi puse în sarcina părții adverse.
La stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată, tribunalul a avut în vedere faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr.492/2006 Curtea a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului convenit, prin prisma proporționalității
sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărui efect creanța dobândește caracter, cert, lichid și exigibil. În același sens a statuat și CEDO, apreciind că cheltuielile de judecată în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale urmează a fi recuperate numai în măsura în care au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil. Prin urmare, ținând cont de cuantumul pretențiilor și munca prestată, tribunalul apreciază că onorariul de 250 lei corespunde cerințelor de proporționalitate și rezonabilitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta I. M. cu domiciliul procesual ales la S.C.P.A Teaha, Fuzeși & Partners, în C. -N., b-dul N.
T., nr.22, ap.11, jud. C. împotriva pârâtei A. F. P. a municipiului C. -N., cu sediul în C. -N., Piața A. I., nr.19, jud.C. și în consecință:
Obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 1699 lei achitată cu titlu de taxă poluare, conform chitanței, nr.7695732 la_ plus dobânda legală începând cu data de_ până la restituirea integrală a acesteia.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 289,3 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din _
Președinte, Ana-SS
Grefier,
E. C.
Red. S.S./dact. E.C. 4 expl./6 Iunie 2013