Pretentii. Decizia nr. 331/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 331/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 5915/110/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 331/2013
Ședința publică de la 24 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. S.
Judecător M. G. C.
Judecător Olguța L. T.
Grefier C. M.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcția G. a Finanțelor Publice Bacău în numele Administrației Finanțelor Publice Moinești împotriva sentinței civile nr. 870 din 23 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa părților, dosarul fiind lăsat la a doua strigare, când de asemenea, părțile au lipsit.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată recursul la primul termen, declarat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru conform art. 17 din Legea nr. 146/1997.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, s-a constatat că s-a solicitat judecata în lipsă, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA
- deliberând –
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 870 din 23.05.2012 Tribunalul Bacău a hotărât următoarele: a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a D.G.F.P. Bacău și, în consecință, a respins acțiunea față de acest pârât; a respins excepția inadmisibilității acțiunii, formulată de DGFP Bacău în numele AFP Moinești; a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A. L., în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Moinești pe care a obligat-o să restituie reclamantului suma de 2310 lei încasata cu titlu de taxa pe poluare pentru autovehicule cu dobânda fiscala prevăzuta de art. 124 coroborat cu art. 70 alin(1) Cod pr.fiscala ce se va calcula cu începere de la data expirării termenului de 45 de zile de la înregistrarea la parata a cererii reclamantului de restituire a taxei si pana la data plătii efective; a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu București pe care a obligat-o chemata in garanție sa vireze paratei AFP Moinești sumele necesare conform prezentei hotărâri; a obligat pârâta AFP Moinești si chemata in garanție la plata sumei de 39,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul a achiziționat, autoturismului marca AUDI, cu număr de identificare WAAAUZZZ8DSA061358, fabricat în 1995, conform contractului de vânzare-cumpărare din 31.07.2008. Prin decizia de calcul nr._/12.11.2008 emisă de AFP Moinești s-a stabilit că reclamantul datorează o taxă de poluare de 2310 lei, pentru reînmatricularea în România a autovehiculului achiziționat. Reclamantul a achitat taxa de poluare stabilită de AFP Moinești, conform chitanței . nr._/12.11.2008. Prin cererea înregistrată la AFP Moinești, sub nr._/14.09.2011, reclamantul a solicitat restituirea taxei de poluare achitată, în sumă de 2310 lei și plata dobânzii legale, însă cererea i-a fost respinsă, de către pârâtă, conform adresei nr._/06.10.2011.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a DGFP Bacău este întemeiată. Raportul juridic de drept administrativ fiscal s-a născut între reclamant și pârâta AFP Moinești. Sunt de reținut dispozițiile art. 41 al.2 Cod procedură civilă. Pe de altă parte, pârâta DGFP Bacău nici nu a încasat taxa de poluare de la reclamant și nici nu poate dispune restituirea ei. De asemenea, DGFP Bacău nu a emis adresa a cărui anulare se cere de către reclamant.
Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de DGFP pentru nerespectarea dispozițiilor art.205-206 Cod procedură fiscală și art.7 și art.11 din legea 554/2004este neîntemeiată. Contestația împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale, prevăzută de art.205 și următoarele Cod procedură fiscală este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul persoanei care se consideră lezată în drepturile sale, prin acel act, sau în lipsa acestuia, de a se adresa instanței de judecată. Dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 trebuie analizate și aplicate într-o manieră care să nu contravină principiului enunțat și care se circumscrie dreptului la un proces echitabil prevăzut de art.6 din convenția Europeană privind Drepturile Omului. Totodată, sunt de reținut dispozițiile art. 1 din Protocolul 1 la Convenție acordă statului dreptul de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru plata impozitelor (Hotărârea din 14 decembrie 2004-cauza Finibanco c. Portugalia), dar în același timp, conform art.13 din Convenție, statul trebuie să asigure un recurs efectiv, prin care o persoană să se poată plânge de încălcarea drepturilor sale.
Pe fondul cauzei, se reține întemeiată acțiunea, în ceea ce privește restituirea taxei de poluare în raport cu pârâta AFP Moinești. O.U.G. nr. 50/2008 a instituit, începând cu data de 01.07.2008, o taxă de poluare ce trebuie plătită cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
În raport de dispozițiile art. 11 și art. 148 din Constituția României și de efectul direct al dreptului comunitar, revine instanțelor interne, obligația de a evalua conformitatea legislației române cu dispozițiile din dreptul comunitar, respectiv cu art. 90 par. 1 din Tratatul privind instituirea Comunității Europene, dispoziție care apare și în art.110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
Cu privire la caracterul indirect discriminatoriu al taxei de poluare reglementată de OUG 50/2008, CJUE s-a pronunțat recent prin hotărârea în cauza C-402/09 T. vs. Statul român, precum și în cauza c-263/10, I. N. vs Statul român
În ceea ce privește dobânda legală fiind vorba de o taxă fiscală, dobânda legală este cea prevăzută de art.120 al.7 din Codul de procedură fiscală și nu cea prevăzută de OG 9/2000.
În baza art. 60 -3 Cod procedură civilă se impune admiterea cererii privind chemarea în garanție a AFM având în vedere dispozițiile art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 și că că acțiunea împotriva AFP Moinești.
În termenul prevăzut de art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice Bacău a formulat prezentul recurs, în numele Administrației Finanțelor Publice Moinești, pentru următoarele motive:
În cauză, nu s-a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2001, reclamantul depunând o simplă cerere de restituire a taxei de poluare și nicidecum o contestația împotriva unui act administrativ fiscal conform art. 207 din Codul de procedură fiscală.
În privința art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene este de reținut hotărârea Curții în cauzele reunite C-290/2005 Nadasi și C-333/2005 N..
Din cuprinsul O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că acest act normativ respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene.
Atâta timp cât taxa de poluare percepută de la reclamantă este egală cu valoarea reziduală a taxei pentru un autovehicul identic cu cel cumpărat de reclamantă, scos din parcul auto național în aceeași zi cu cea în care s-a solicitat înmatricularea primului, exigențele stipulate de C.J.U.E. cu ocazia soluționării cauzelor reunite C-290/2005 Nadasi și C-333/2005 N. sunt respectate.
Examinând hotărârea recurată în raport de motivele invocate în recurs, curtea de apel constată următoarele:
În ceea ce privește lipsa plângerii prealabile, această instanță consideră că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 întrucât nu este vorba de anularea unui act administrativ individual, ci de restituirea unei sume pe care reclamantul a considerat că a plătit-o fără temei legal. Potrivit art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Restituirea unei astfel de sume se face potrivit Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal aprobată prin Ordinul nr. 1899/ 2004 emis de Ministerul Finanțelor Publice. Potrivit pct. 2 restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33 din Codul de procedură fiscală. În cauză, anterior formulării acțiunii în contencios administrativ, reclamanta a formulat o astfel de cerere de restituire, cerere înregistrată la Administrația Finanțelor Publice Moinești sub nr._/14.09.2011, răspunsul fiind comunicat reclamantului prin adresa nr._/6.10.2011.
Reclamantul a invocat neconcordanța între prevederea internă și cea comunitară, a cărei analiză este recunoscută în jurisprudența Curții Europene de Justiție de la Luxemburg în competența instanței interne, care poate lăsa neaplicată norma internă dacă prin aplicarea teoriei actului clar sau a teoriei actului clarificat, constată că norma comunitară nu permite adoptarea respectivei norme interne.
Prin hotărârea din data de 7 aprilie 2011 cauza C-402/09 T. împotriva României, statuând că art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în materia interpretării art. 110 din TFUE (fost 90 TCE), invocate de recurentă, au fost reținute de însăși Curtea de Justiție a Uniunii Europene în motivarea hotărârii date în cauza C-402/09 T. împotriva României. Curtea a analizat neutralitatea taxei de poluare instituită pentru autovehiculele de ocazie importate prin raportare atâta la vehiculele similare înmatriculare anterior în România și suspuse, cu ocazia acestei înmatriculări, aceleași taxe, cât și la vehiculele de ocazie similare înmatriculare anterior în România anterior instituirii taxei de poluare. Interpretarea finală a Curții se referă la această din urmă situație. Cu privire la prima situație, Curtea reținut că un sistem precum cel al O.U.G. nr. 50/2008 asigură că taxa de poluare nu depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare care au fost înmatriculare anterior pe teritoriul național și au fost supuse, cu ocazia primei înmatriculări, taxei prevăzute de O.U.G. nr. 50/2008 (par. 47).
Așadar, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut faptul că O.U.G. nr. 50/2008 nu asigură neutralitatea taxei de poluare în privința autovehiculelor importate față de cele similare care erau înmatriculate deja la data instituirii taxei de poluare. Combătând susținerile Guvernului României, similare, în esență cu cele ale recurentelor, Curtea a reținut că din cauza Nadasdi și N. nu rezultă că caracterul nelimitat la competențelor statelor membre în stabilirea regimului unor noi taxe (par. 52), interdicția reglementată de art. 110 TFUE fiind aplicabilă de fiecare dată când un impozit fiscal este de natură să descurajeze importul de bunuri din statele membre și să favorizeze produsele naționale, astfel cum s-a întâmplat în cazul reglementat prin O.U.G. nr. 50/2008 (par. 52, 57 și 59).
Față de cele ce preced, curtea de apel constată că nu există motive de casare ori de modificare a hotărârii recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcția G. a Finanțelor Publice Bacău, în numele Administrației Finanțelor Publice Moinești, împotriva sentinței civile nr. 870 din 23 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. L. și intimata-chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
V. S. G. M. C. OLGUȚA L. T.
GREFIER,
C. M.
Red.s. – L. H.
Red.d.r.- G.M.C. - 1.02.2013
Tehnored.- G.M.C. – 1.02.2013
ex. 2
| ← Pretentii. Decizia nr. 455/2013. Curtea de Apel BACĂU | Pretentii. Decizia nr. 2513/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
