Alte cereri. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 03-09-2013 în dosarul nr. 2403/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr._/2013
Ședința publică de la 03 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător A. I. A.
Judecător C. G.
Grefier D. F.
x.x.x
S-a luat în examinare recursul declarat de chematul în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE împotriva sentinței nr.3321 din 8 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul M., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți B. A. NICUȘOR, T. C. C. și intimata pârâtă U. S. HARET BUCURESTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că recursul nu a fost declarat în termenul legal, intimații reclamanți și intimata pârâtă au depus întâmpinări, iar recurentul chemat în garanție și intimata pârâtă au solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin.2 Cod proc. civilă, după care,
Instanța invocă, din oficiu, excepția tardivității recursului de față, având în vedere data comunicării sentinței către recurentul chemat în garanție și data depunerii cererii de recurs, urmând a se pronunța asupra acestei excepții.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.3321 din 8 aprilie 2013, Tribunalul M. a admis acțiunea formulată de reclamanții B. A. NICUȘOR și Ț. C. C. în contradictoriu cu pârâta U. „S. Haret” și chematul în garanție M. Educației Naționale.
A obligat pârâta U. "S. Haret" să elibereze reclamanților diploma de licență și suplimentul la diplomă.
A admis în parte cererea de chemare în garanție.
A obligat chematul în garanție M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și supliment la diplomă pentru reclamant.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanții sunt absolvenți ai Facultății de D. și Administrație Publică - specializarea D., din cadrul Universității „S. Haret”, în perioada 2006-2009, au susținut și promovat examenul de licență în sesiunea din iulie 2009. În urma promovării acestui examen li s-au eliberat adeverințele nr. 5689/09.07.2009, nr. 291/09.07.2009, prin care se atestă că au ”susținut și promovat EXAMENUL DE LICENȚA”, obținând titlul de Licențiat în D., în finalul acesteia menționându-se că are „ termen de valabilitate până la eliberarea Diplomei de Licență” .
Întrucât reclamanții au absolvit U. „S. Haret”, Facultatea de D. și Administrație Publică - specializarea D. promoția 2009 și au promovat examenul de licență, obținând titlul de licențiat în drept și le-au fost eliberate adeverințele nr. 5689/09.07.2009, nr. 291/09.07.2009, care nu au fost revocate sau anulate și se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate de care beneficiază orice act administrativ, U. „S. Haret” avea obligația ca, ulterior eliberării adeverinței de studii, să elibereze și diploma de licență.
U. S. Haret, prin Legea nr.443/2002, a fost înființată ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, a fost acreditată să funcționeze pentru forma de învățământ de zi printre altele și Facultatea de D., specializarea drept, cu predare în limba română ; de asemenea, prin anexa HG 940/2004 este înscrisă autorizarea provizorie a formei de învățământ Frecvență Redusă, în cadrul Facultății de D. .
Ca parte a sistemului național de învățământ, U. „S. Haret” se bucură, conform dispozițiilor Legii nr. 84/1995, în vigoare în perioada în care reclamantul a urmat cursurile acestei instituții de învățământ superior, de autonomie universitară, care presupunea, printre altele, și dreptul comunității universitare respective de a-și conduce și de a-și exercita libertățile academice, și de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații, inclusiv dreptul de a înființa și de a asigura funcționarea facultăților, a colegiilor și a specializărilor universitare.
În aplicarea dispozițiilor Legii nr. 84/1995, Ministrul Educației a emis, la data de 7 martie 2006, Ordinul nr. 3404, în cuprinsul cărui se stabilește, la art. 2, că ”Admiterea în învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studiu de licență, pe baza metodologiilor stabilite de fiecare universitate”; la art. 8 prevăzându-se că ”Formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, în domeniile respective și dispun de departamente specializate”.
În raport de acest cadru normativ, care permitea universității să organizeze formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță, pentru domeniile pentru care era acreditată/autorizată că organizeze cursuri de zi, și având în vedere că Facultatea de D. figurează ca fiind abilitata să organizeze forma de învățământ de zi pe aceste domenii de studiu de licență, se constată că nici după încheierea perioadei de monitorizare, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 443/2002, nici după emiterea H.G. nr. 676/2007 și a H.G. nr. 635/2008, și nici după data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, factorii cu atribuții de decizie în conducerea sistemului național de educație nu au sesizat nereguli semnificative în procesul de organizare și desfășurare a procesului educațional la nivelul universității
În aceste condiții de reglementare și în raport de conduita adoptată de organul de specialitate al administrației publice centrale, chemat să organizeze și să conducă sistemul național de educație, s-a apreciat că aprobarea de către U. S. Haret a admiterii la forma de învățământ la distanță, pentru specializarea reclamantului, ca si pentru celelalte specializări acreditate/autorizate, corespunzătoare formei de pregătire prin cursuri de zi, ține de exercițiul autonomiei universitare, garantate prin art. 32 alin. 6 din Constituția României și Legea nr. 84/1995 în vigoare la momentul înscrierii reclamantului la Facultate.
Recunoașterea, prin chiar art. 8 din Ordinul nr. 3404/2006, emis de către ministrul educației, a posibilității organizării de către universitățile acreditate a formei de învățământ la distanță, pentru domeniile în care acestea erau autorizate să organizeze cursuri de zi, a conferit reclamanților dreptul de a cere să i se elibereze diploma de licență, însoțită de suplimentul la diplomă precum si certificatul de absolvire a Departamentului pentru pregătirea personalului didactic.
Acest drept nu a putut fi afectat și cu atât mai puțin suprimat, în fapt sau în drept, de divergențele ce au apărut, în decursul timpului, între universitate și M. Educației, pe seama valabilității inițierii și desfășurării formei de învățământ la distanțată, pentru specializările la care se organizau și cursuri de zi acreditate/autorizate, atâta timp cât M. Educației sau Agenția Romană de Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS), înființată în baza O.U.G. nr. 75/ 2005, nu au demarat și nu au finalizat vreo procedură administrativă care să conducă la concluzia că menționata instituție de învățământ superior a acționat în afara cadrului legal, în condițiile în care, în principiu, Ministerului Educației i se recunoștea, prin art. 6 din Legea nr. 443/2002, dreptul de a ”propune încetarea activității de învățământ și desființarea prin lege a universității”.
În acest context, s-a apreciat că, atâta timp cât, nici la încheierea perioadei de monitorizare și nici ulterior acestui moment, M. Educației, în exercitarea atribuției sale de control și monitorizare a aplicării prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ de stat și particulare, nu a reclamat nereguli în procesul de organizare a admiterii, al funcționarii domeniilor de studiu pentru care s-a obținut acreditarea sau autorizația de funcționare provizorie, precum și în cel al susținerii examenului de licență, organul de specialitate al administrației publice centrale, cu rol de organizator și conducător al sistemului național de educație, este obligat să recunoască valabilitatea examenului susținut de reclamant și să ia măsurile administrative corespunzătoare care să permită satisfacerea dreptului acestora de a li se elibera diploma de licență, în condițiile prevăzute de Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul nr. 2284 din 28 septembrie 2007; act administrativ cu caracter normativ care limitează valabilitatea adeverințelor eliberate de universitatea organizatoare a examenului de licență la maxim 12 luni.
Instanța a considerat că într-un stat de drept nu se poate accepta ca organul cu rol de conducător al sistemului național de educație să persiste în refuzul de a aproba eliberarea formularelor tipizate solicitate de U. S. Haret doar pentru că nu sunt ”prevăzute în nici o hotărâre de guvern din anul 2002 până în anul 2007 din moment ce art. 8 din Ordinul nr. 3404/2006 1eagă posibilitatea organizării acestei forme de învățământ doar de condiția acreditării cursurilor de zi, în domeniile respective, și de existența unor departamente specializate în cadrul universității organizatoare simplul refuz neputând înlocui lipsa de acțiune și nefinalizarea vreunui demers legal, menit a constata pretinsa încălcare de către instituția de învățământ superior, organizatoare a examenului de licență, a regulilor referitoare la organizarea și desfășurarea procesului educațional, pe parcursul perioadei ce a trecut de la momentul înființării ei prin lege.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, care, în considerentele Deciziei nr. 2874 din 1 iunie 2010, reține că finalizarea cursurilor universitare organizate de U. ”S. Haret” București, în cadrul formei de învățământ la distanță, prin susținerea examenului de licență și obținerea, în urma acestuia, a unei diplome, ”presupune în fapt recunoașterea formei de învățământ urmată, de către M. Educației, Cercetării și Inovării”; menționatul refuz neputând acoperi lipsa de acțiune a instituțiilor publice cu atribuțiuni în domeniul asigurării calității educației, în condițiile în care OUG nr. 75/2005 obliga pe furnizorii de educație ca, după obținerea acreditării, să transmită anual A.R.A.C.I.S. rapoarte anuale de evaluare internă; iar pe instituția de interes public național menționată să avertizeze pe furnizorul de educație, atunci când ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la nivelul standardelor naționale în vigoare, urmând ca, în cazul în care și al treilea raport de evaluare externă ar fi fost nefavorabil, M. Educației să elaboreze și să promoveze, după caz, prin ordin, hotărâre a Guvernului sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program; demersuri pe care pârâtul nu dovedește că le-a inițiat și finalizat.
Obligația de eliberare a actului individual de studii din sistemul național de învățământ superior, care este definit de art. 2 alin. l din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 2284/2007 al M.E.C.T. ca fiind ”document oficial de stat, cu regim special, care confirmă studii de învățământ superior efectuate”, revine instituției de învățământ superior acreditate.
În privința capătul de cerere privind obligarea pârâtei MECTS să aprobe tipărirea formularelor tipizate a diplomelor de licență, s-a reținut că raportul juridic dedus judecății s-a născut urmare a încheierii contractelor de studii între reclamant, pe de o parte, și pârâta U. S. Haret, pe de altă parte.
În temeiul acestor contracte și a legislației în vigoare la data respectivă, obligația eliberării diplomei de licență aparține pârâtei U. „S. Haret”, în calitate de parte în contractele încheiate de reclamanți, și care s-a obligat să asigure pregătirea profesională și evaluarea acestora, să organizeze, la finalizarea studiilor, examen de licență și să emită diplome care să ateste promovarea studiilor și a examenului de licență.
Pârâtul M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului are ca atribuție aprobarea eliberării tipizatelor și această atribuție reprezintă o condiție necesară a eliberării de către U. „S. Haret” a diplomelor de licență, însă acest fapt nu atribuie reclamanților prerogativa de a solicita obligare pârâtului M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului a să aprobe tipărirea formularelor tipizate a diplomelor de licență, atâta timp cât procedura de eliberare a avizelor necesare pentru formularele tipizate este o procedură care implică numai instituțiile de învățământ superior și M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului, iar nicidecum absolvenții instituțiilor de învățământ superior. Așadar doar instituția de învățământ superior poate solicita aprobarea eliberării tipizatelor, aprobarea tipăririi formularelor tipizate fiind în competența exclusivă a MECTS conform Ordinului 2284/2007.
Pentru aceste considerente, instanța a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta să elibereze reclamantului diploma de licență și suplimentul la diplomă.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, formulată în contradictoriu cu pârâtul MECTS, s-a reținut că, prin adresele nr. 385/06.04.2009, nr. 769/25.08.2009 nr. 31/21.06.2010, nr. 557/12.10.2010, nr. 569/18.10.2010, nr. 573/26.10.2010, 1054/03.02.2011, nr. 960/08.10.2009, nr. 278/05.08.201, U. a solicitat M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului aprobarea pentru a putea tipări formularele tipizate la Romdidac.
M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a afirmat că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu, cu toate că nici o autoritate administrativă sau instanță de judecată nu s-au pronunțat în sensul revocării sau anulării adeverinței de licență, care se bucura de prezumția de legalitate și produce efecte juridice în sensul că se recunoaște calitatea de licențiat în specializarea urmată.
Cum obligația pârâtei U. „S. Haret”, este corelativă obligației pârâtului MECTS de a aproba formularele tipizate, cererea de chemare în garanție a fost admisă în parte și a fost obligat M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diplomă pentru reclamant.
În ceea ce privește obligarea la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere instanța a respins această cerere având în vedere că daunele solicitate în temeiul art.24 intervin în cazul neexecutării hotărârii, pentru a acoperi prejudiciul cauzat de neexecutarea în termenul legal al hotărârii judecătorești pronunțate, fiind acordate în cadrul procedurii de executare printr-o hotărâre separată potrivit art.25 alin 1 ceea ce nu este cazul în speță.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs chematul în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE.
În ședința publică de la acest termen instanța a invocat, din oficiu, excepția tardivității recursului de față, având în vedere data comunicării sentinței către recurentul chemat în garanție și data depunerii cererii de recurs.
Recursul este tardiv.
Cererea de recurs a fost depusă, prin poștă, la data de 3 iunie 2013, conform ștampilei aplicată de plicul în care a fost expediată cererea de recurs (fila 8), iar sentința a fost comunicată chematului în garanție la data de 13 mai 2013, așa cum reiese din dovada existentă la fila 101 din dosarul fond.
Dovada de comunicare și procesul verbal de predare sunt întocmite de agentul procedural, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de art.100 Cod pr.civilă.
Potrivit dispozițiilor art.301 Cod pr.civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă prin lege nu se dispune altfel.
În speță, acest termen a fost nesocotit, recursul fiind depus peste termenul de 15 zile de la comunicarea sentinței Tribunalului M..
Având în vedere aceste considerente, urmează a se respinge recursul ca fiind tardiv recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de chematul în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE împotriva sentinței nr.3321 din 8 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul M., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți B. A. NICUȘOR, T. C. C. și intimata pârâtă U. S. HARET BUCURESTI, ca fiind tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Septembrie 2013.
Președinte, C. M. | Judecător, A. I. A. | Judecător, C. G. |
Grefier, D. F. |
Red.jud.C.M.
Jud.fond.A.B.
Tehn.DF 2ex/09.09.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Decizia nr. 6405/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
