Anulare act administrativ. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 2465/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr._/2013
Ședința publică de la 03 Decembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. I. - judecător
Judecător: L.-M. D.
Judecător: M. C. B.
Grefier: E.-M. O.
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj în numele și pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. în contradictoriu cu intimatul reclamant P. G. și intimatele pârâte Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj și Administrația F. pentru Mediu, împotriva sentinței nr. 4548 din data de 06 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile au lipsit.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, faptul că recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, intimatul reclamant a depus întâmpinare la data de 20.11.2013 prin Serviciul Registratură, la care a atașat împuternicire avocațială și chitanța nr. 172/18.11.2013 în cuantum de 700 lei reprezentând onorariu de avocat, AJFP Gorj a comunicat prin poștă delegația consilierului juridic, iar recurenta și intimatul reclamant au solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 223 alin. 3 Noul Cod procedură civilă, după care;
Curtea, luând act de cererile privind judecarea cauzei în lipsă, formulate de recurentă și intimatul reclamant și constatând că nu mai sunt alte cereri din partea părților, apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare cu luarea în considerare a inadmisibilității declarării recursului de către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C..
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 4548 din data de 06 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta Administrația Finanțelor Publice Tg-J..
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul P. G. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice Tg-J. și Administrația F. pentru Mediu București.
Au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului suma de 1774 lei reprezentând taxă de poluare pentru autovehicule împreună cu dobânda legală aferentă calculată de la data plății.
Au fost obligate pârâtele la plata către reclamant a sumei de 504 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat și taxă judiciară de timbru.
Împotriva sentinței nr. 4548 din data de 06 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ a declarat recurs Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj în numele și pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., considerând-o netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj în numele și pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. a susținut că în mod greșit instanța de fond a apreciat că organul fiscal are calitate procesuală pasivă. În acest sens, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a A.F.P. Tg.-J. în favoarea A.F.M. București.
A menționat că taxa de poluare a intrat în bugetul fondului pentru mediu și este gestionată de către Administrația F. pentru Mediu potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008, apreciind că A.F.M. București are calitate procesuală pasivă. A susținut că organul fiscal doar a încasat taxa și a virat-o beneficiarului, respectiv A.F.M.
Pe fondul cauzei, a arătat că odată cu reașezarea metodologiei de calcul a taxei de poluare s-au eliminat reglementările referitoare la interzicerea înmatriculării în România a autoturismelor mai vechi de 8 ani și cele care aveau o normă de poluare inferioară normei EURO3.
Învederează instanței ca potrivit art. 1 - 33 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, M. Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, „Legea-cadru europeană este un act legislativ care obligă orice stat membru destinatar în ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut lăsând în același timp autorităților naționale competența în ceea ce privește alegerea formei și mijloacelor".
A mai arătat că alin. 2) al art. 148 din Constituția României instituie supremația tratatelor constitutive ale Uniunii Europene față de dispozițiile contrare din legile interne cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Din analiza dispozițiilor legale enunțate, a rezultat că legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre, însă autoritățile naționale au competența de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru în parte.
Referitor la dispozițiile art. 23 (9) și art. 25 (12) din Tratatul U.E., recurenta a considerat că acestea nu sunt aplicabile în cauză, deoarece taxa de poluare nu este o taxă vamală în înțelesul acestor dispoziții legale, ea aplicându-se și autoturismelor care se produc în România. Taxa a fost adoptată pentru evitarea importării în România a unor autoturisme vechi, cu grad ridicat de poluare.
De asemenea, a precizat că principiul „poluatorul plătește", pe care se bazează și instituirea taxei de poluare, este un principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene.
Cu privire la prevederile art. 90 (1) din Tratatul Comunităților Europene, recurenta a considerat că aceste prevederi nu sunt incidente în cauză, întrucât taxa de primă înmatriculare urmează a fi plătită de toți proprietarii unor autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări în România. Astfel, pentru un autoturism fabricat în România care nu a fost înmatriculat o perioada de 8 ani, se va plăti aceeași taxa de înmatriculare ca și în cazul unui produs din oricare alt stat comunitar, cu condiția existenței acelorași specificații tehnice. Prin urmare, dispozițiile art. 90 alin. (1) din Tratatul Comunităților Europene au în vedere introducerea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produse comunitare impozite mai mari decât pentru produsele interne.
Recurenta a susținut că dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene nu sunt incidente în cauză, deoarece, pe de o parte nu suntem în prezența unor „impuneri mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”, iar, pe de altă parte, nu ne aflăm în prezența unui regim fiscal discriminatoriu, deoarece obligația plății taxei de primă înmatriculare există pentru toate autoturismele, indiferent de țara de proveniență a acestora, nefiind în prezența unei îngrădiri a liberei circulații a mărfurilor.
Totodată, recurenta a criticat obligarea la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere lipsa culpei procesuale a organului fiscal.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate, și, pe fond, respingerea acțiunii față de AFP Tg.-J..
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 4881 pct. 8 C.proc.civ. și art. 20 din legea nr. 554/2004.
Recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 411 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată și judecarea cauzei în lipsă.
În ședința publică de azi, Curtea a reținut cauza spre soluționare cu luarea în considerare a inadmisibilității declarării recursului de către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., invocată de instanță din oficiu.
În ceea ce privește recursul declarat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj în numele și pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., Curtea reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 13 alin. 1 din H.G. nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și art. 10 alin. 1 din O.U.G. nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, începând cu 01.08.2013 s-a înființat Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C..
Având în vedere dispozițiile art. 10 alin. 2 și art. 11 alin. 3 O.U.G. nr. 74/2013 și art. 23 alin. 1 din H.G. nr. 520/2013, în toate litigiile în care Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj este parte, începând cu data de 01.08.2013 dobândește calitatea procesuală a acesteia Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C..
Ca urmare a dispozițiilor art. 23 alin. 6 și 7 din H.G. nr. 520/2013, în litigiile în care administrațiile finanțelor publice municipale constituite la nivelul municipiilor reședință de județ, administrațiile finanțelor publice municipale (altele decât cele reședință de județ), administrațiile finanțelor publice orășenești și administrațiile finanțelor publice comunale sunt parte, începând cu 01.08.2013, dobândesc calitatea procesuală a acestora Administrațiile Județene ale Finanțelor Publice.
Potrivit art. 494 raportat la art. 478 alin. 3 Noul Cod procedură civilă, în recurs nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi.
La instanța de fond, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. nu a fost chemată în judecată de către reclamant și nici nu s-a modificat cadrul procesual pe parcursul judecății cauzei în fața instanței de fond, D.G.R.F.P. C. nefiind conceptată și citată în cauză în calitate de pârâtă.
D. părțile care au participat la judecată la instanța de fond au vocația de a apela la calea de atac împotriva hotărârii instanței de fond.
Având în vedere faptul că recursul a fost declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj dar nu în nume propriu, ci în numele și pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. și cum D.G.R.F.P. C. nu a avut calitatea de parte la judecata în fața instanței de fond, recursul formulat de aceasta va fi respins ca inadmisibil.
În temeiul art. 453 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, va fi obligată recurenta la plata către intimata reclamantă a sumei de 700 lei cheltuieli de judecată efectuate în faza recursului, dovedite cu chitanța nr. 172/18.11.2013, aflată la dosar la fila 17.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj în numele și pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., cu sediul în mun. Târgu-J., ., jud. Gorj în contradictoriu cu intimatul reclamant P. G., cu domiciliul în com. Turcinești, . și intimatele pârâte Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, cu sediul în mun. Târgu-J., ., jud. Gorj și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, sector 6, .. 294, corp A, împotriva sentinței nr. 4548 din data de 06 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ .
Obligă recurenta la plata către intimatul reclamant a sumei de 700 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 decembrie 2013, la sediul Curții de Apel C..
Președinte, C. I. | Judecător, L. M. D. | Judecător, M. C. B. |
Grefier, E. M. O. |
Red. jud. L. M. D.
Tehnored. M.O./ 6 ex./12.12.2013
Jud.fond: M. S.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
