Pretentii. Hotărâre din 11-11-2013, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 11-11-2013 în dosarul nr. 4123/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr._/2013
Ședința publică de la 11 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător D. C.
Judecător L. C. M. Z.
Grefier D. S. O.
x.x.x.x.x.x
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta O. M., împotriva sentinței nr. 3612 din 25 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul M., Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, faptul că recursul a fost declarat și motivat în termenul procedural, timbrat corespunzător, intimata pârâtă nu au formulat întâmpinare, iar recurenta reclamantă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 411 Cod procedură civilă, după care:
Curtea, luând act de cererea privind judecarea cauzei în lipsă formulată de recurenta reclamantă și constatând că nu mai sunt alte cereri din partea părților, apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra cauzei de față:
Prin sentința nr. 3612 din 25 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul M., Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta O. M., împotriva pârâtelor Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin și Administrația Fondului pentru Mediu.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta O. M., considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului, reclamanta susține că instanța de fond în mod greșit a constatat că prin modalitatea instituită de Legea nr. 9/2012 privind plata taxei pentru emisii poluante nu s-au mai creat premisele discriminării între astfel de produse, atâta vreme cât, pe de o parte această lege prevede și excepții de la plata taxe, iar pe de altă parte această taxă se datorează doar de către cei ce înmatriculează la momentul actual un autoturism, nu și de către cei ce posedă autoturisme deja înmatriculate în țară.
Pentru a fi respectată legea în ansamblul ei, principiul „poluatorul plătește” și principiul nediscriminării, taxa pentru emisii poluante ar fi trebuit percepută pentru toate autovehiculele aflate în circulație, indiferent de momentul la care au fost dobândite sau înmatriculate.
Ori, prin modalitatea în care această taxă a fost stabilită prin Legea nr. 9/2012, sunt încălcate atât cele două principii, cât și normele și jurisprudența europeană, în mod eronat fiind interpretate de către tribunal prevederile Tratatului privind Uniunea Europeană prin raportate strictă la achiziționarea de autoturisme second-hand.
Atâta vreme cât prin Legea nr. 9/2012 obligația de a plăti taxa pentru emisii poluante o au dosar cei care înmatriculează în prezenta autoturisme pe teritoriul României, legea este discriminatorie, raportat la autovehiculele deja înmatriculate în țară și pentru care nu se percepe această taxă.
În momentul în care între mașinile importate și cele aflate deja pe piața națională, înmatriculate anterior în România, există aceste diferențe de tratament, există discriminare și deci, dispozițiile Legii nr. 9/2012 ce reglementează taxa pentru emisii poluante contravin tratatului.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată efectuate la fond și în recurs.
A solicita judecarea cauzei în lipsă.
Nu s-a depus întâmpinare.
Analizând criticile formulate, în raport de dispozițiile legale aplicabile, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism second hand și a achitat, în vederea înmatriculării acestuia o taxă pentru emisii poluante în cuantum de 4021 lei, prin chitanța . nr._ din 06.03.2013.
Cererea reclamantului privind restituirea acestei taxe este grefată pe incompatibilitatea dispozițiilor Legii nr.9/2012, în forma acesteia de după 01.01.2013, cu dispozițiile art. 110 TFUE.
Cu privire la aceste aspecte, Curtea reține că, pentru a înlătura discriminările instituite prin OUG 50/2008, legiuitorul a adoptat Legea nr. 9/2012 – act normativ care a intrat în vigoare la data de 13.01.2012 și care a abrogat O.U.G. nr. 50/2008 - care, la art. 4, statuează că obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8; c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
S-a stabilit totodată că obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.
Astfel prin Legea nr.9/2012 s-a dorit înlăturarea discriminării realizate prin prevederile O.U.G. nr. 50/2008, în sensul că a prevăzut plata taxei și pentru autoturismele deja înmatriculate în România, în ipoteza înstrăinării vehiculelor de către proprietarii care nu achitaseră taxa specială pentru autoturisme sau taxa de poluare.
Prin modificările aduse însă noului act normativ prin O.U.G. 1/2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 79/31.01.2012, s-a prevăzut că aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 9/2012 ce instituie obligația de plată a taxei cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, se suspendă în perioada 31 ianuarie 2012 - 1 ianuarie 2013.
Consecința suspendării obligației de plată a taxei pe poluare pentru anumite categorii de autovehicule a fost aceea că a subzistat până la 01 ianuarie 2013 caracterul discriminatoriu al regimului fiscal aplicabil la înmatricularea în România a unui autoturism second hand achiziționat dintr-un stat membru al U.E., reglementat prin Legea nr. 9/2012, prin prisma dispozițiilor art. 110 TFUE.
Ca urmare a împlinirii perioadei în care aplicarea dispozițiilor art. 4 alin.2 din Legea 9/2012 au fost suspendată, începând cu 01.01.2013, taxa pentru emisii poluante a devenit o taxă stabilită în limitele suveranității fiscale a României, ce se percepe fără discriminare tuturor autoturismelor second-hand înmatriculate în statul român, indiferent dacă anterior respectivele vehicule fuseseră înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau în statul român. Prin urmare, instituirea unei asemenea taxe nu contravine dispozițiilor art. 110 TFUE (ex. art. 90 TCE), nefiind încălcat principiul neutralității impozitării interne, în cazul competiției dintre produsele aflate pe piața internă și produsele importate.
De altfel, deși interzice impozitarea discriminatorie și protectivă pentru produsele naționale, art. 110 TFUE nu afectează suveranitatea fiscală a statelor membre, acestea fiind libere să-și organizeze sistemele fiscale așa cum consideră potrivit și să stabilească nivelul dorit al cotelor de impozitare.
Prin urmare, acțiunile având ca obiect restituirea taxei de emisii poluante sunt admisibile doar în cazul în care persoana ce solicită restituirea a achitat o astfel de taxă până în data de 31.12.2012 inclusiv. Cum reclamantul a achitat taxa de emisii poluante la data de 06.03.2013, dată la care art. 4 alin. 2 din Legea 9/2012 era în vigoare, nu se mai poate susține că actul normativ producea o discriminare între proprietarii unor autovehicule înmatriculate anterior într-un stat membru al U.E. și proprietarii unor vehicule similare înmatriculate deja în statul român, în cazul în care solicitau a fi reînmatriculate în România.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a apreciat că taxa pentru emisii poluante, ar fi contrară reglementărilor comunitare doar în măsura în care ar fi destinată să facă mai puțin atractivă opțiunea de a introduce în România autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, favorizând astfel vânzarea autovehiculelor second-hand deja înmatriculate în România, influențând în acest mod alegerea cumpărătorilor, situație ce nu s-a mai menționat după data reintrării în vigoare a art. 4 alin. 2 din Legea 9/2012.
Cum taxa pentru emisii poluante se percepe în prezent fără discriminare tuturor autoturismelor second-hand înmatriculate în statul român, indiferent dacă anterior respectivele vehicule fuseseră înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau în statul român, instituirea acesteia nu contravine dispozițiilor art. 110 TFUE, nefiind încălcat principiul neutralității impozitării interne în cazul competiției dintre produsele aflate pe piața internă și produsele importate.
În consecință, Curtea apreciază drept nefondate criticile recurentului privitoare la incompatibilitatea Legii 9/2012 cu dispozițiile art. 110 TFUE, aceasta trebuind apreciată la momentul achitării taxei a cărei restituire se solicită, iar nu la momentul achiziționării autovehiculului second hand pentru care taxa a fost stabilită și achitată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.496 alin.1 din Noul Codul de procedură civilă, Curtea va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta O. M., împotriva sentinței nr. 3612 din 25 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul M., Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU BUCUREȘTI.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Noiembrie 2013.
Președinte, C. M. | Judecător, D. C. | Judecător, L. C. M. Z. |
Grefier, D. S. O. |
Red.Jud.C.M.
Thn.Red.DO/5ex./
Jud.fond – V.N.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Anulare act administrativ. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
