Anulare act administrativ. Decizia nr. 1125/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1125/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 06-02-2013 în dosarul nr. 15661/63/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1125/2013
Ședința publică de la 06 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C.
Judecător L. C. M. Z.
Judecător C. N. G.
Grefier M. I.
_
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta . împotriva sentinței nr. 2757 din 21 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE - AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la data de 30 ianuarie 2013, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integranta decizie, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea pentru ziua de 06 februarie 2013.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin Sentința nr. 2757 din 21 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, s-a respins contestația formulată de formulată de reclamantul ., cu sediul în ., în contradictoriu cu pârâtul M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, cu sediul în București, sector 1, .. 43.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că între reclamantă și pârâta A P D R P din cadrul M A D R s-a încheiat Contractul Cadru de finantare nr. C3._ din 15.05.2007 pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile programului special de Finantare Pentru agricultură și dezvoltare rurală – SAPARD – România.
Potrivit art. 1 - Obiectul contactului este reprezentat de acordarea finanțării nerambursabile de către Autoritatea Contractanta prin punerea in aplicare a Proiectului intitulat ”Construire pensiune agroturistica D+P+1, amenajare parcare, două cai de acces pe domeniul public și împrejmuire teren în localitatea Almăj, jud. D..
Durata de executie a lucrarii a fost prevazuta la art. 2 din contractul cadru, fiind de 17 luni de la semnarea contractului de finantare, termenul maxim de finalizare fiind 30.09.2008. Prin actele aditionale ulterioare au fost modificate dispozitiile art. 2 din Contract, ultimul act aditional, nr. 6/19.10.2009 prelungind termenul de executie a proiectului pana la data de 30.10.2009, facandu-se mentiunea ca nu mai exista nici o posibilitate de prelungire, el reprezentand data limita la care beneficiarul poate depune ultima cerere de plata.
Finanțarea proiectului a avut loc în trei tranșe distincte, iar la cererea de plată nr. P3_ reprezentând acordarea tranșei a III-a, prin întocmirea fișei tehnice de verificare, cererea reclamantei a fost declarată neconformă.
S-a reținut în motivarea neconformitatii (prin Procesul-verbal_/2009 – fila 17) faptul că nu s-a constituit garanția de bună execuție a lucrării aferentă tranșei de plată III conform contractului de achiziție de lucrări nr. 25/13.06.2007, încheiat de beneficiar cu constructorul .; că centralizatorul de lucrări este neștampilat și nesemnat de furnizorul .; că autorizația de construire nu a fost prelungită până la data procesului verbal de terminare lucrări.
La cap. 7 din procesul verbal de constatare a neregulilor menționate mai sus, se precizează prevederile legale încălcate si se indică ca temei de drept: contractul de finanțare nr. 3._.25 din 15.05.2007, Actul aditional 6/19.10.2009, Legea 10/1995 si Legea 50/1991.
In ceea ce priveste garantia de buna executie, reclamanta susține ca aceasta a fost constituita, si chiar daca se constata contrariul aceasta arata ca in contractul de finantare nu este inserata in mod expres o asemenea clauza ca si conditie de plata a sumelor contractate. Arată ca obiectul contractului - Construire pensiune agroturistica D+P+1, amenajare parcare, două cai de acces pe domeniul public și împrejmuire teren, pe perioada de implementare 15.05._09 – a fost realizat intocmai si la termen, ca aceasta pensiune functioneaza in conditiile autorizatiei de constrictie si ale contractului. Mai precizeaza ca autoritatea contractanta nu indica paragraful contractual potrivit caruia lipsa garantiei de executie, in mod expres, ar conduce la pierderea finantarii si incetarea contractului de finantare.
In acest sens, se constata ca potrivit art. 4(2) din contractul (fila 111) „plata se va efectua pe baza cererilor de plata autorizate de Agentie depuse de beneficiari si insotite de documente justificative prezentate de beneficiar conform cerintelor Agentiei prezentate in instructiuni de plata Anexa V la prezentul contract”, anexa ce este parte integranta a contractului avand aceeasi forta juridica, potrivit art. 6 din Contract.
Anexa V cuprinde instructiunile privind modul de intocmire a dosarului cererii de plata, unde la Pct. A sunt enumerate documentele justificative pe care trebuie sa le cuprinda Dosarul cererii de plata, fiind mentionate, printre altele si garantia de buna executie pentru lucrari (pct. 4), autorizatia de construire (pct. 7).
In cadrul aceleiasi anexe, la Pct. B – Informatii cu caracter punctual – se face mentiunea ca „garantia de buna executie pentru lucrari trebuie constituita in conformitate cu Contractul de lucrari/servicii. Garantia poate fi constituita fie prin emiterea unei scrisori de garantie bancara, a unei polite de asigurare, a unui cec etc., fie prin constituirea acesteia prin retineri succesive din transele de plata”.
Prin urmare, obligatia constituirii si modalitatea de constituire a garantiei de buna executie sunt prevazute in Contractul cadru (Anexa V facand parte integranta din contract), precum si obligatia depunerii documentelor justificative in acest sens in Dosarul cererii de plata a celei de-a treia transa.
Art. 4.1 din Contractul de executie lucrari de constructii nr. 25/13.06.2007 – instituie obligația constituirii garantiei de buna executie „prestatorul se obliga sa constituie garantia de buna executie a contractului in cuantum de 5% din valoarea contractului fara TVA, prin retineri succesive din sumele datorate si cuvenite contractantului”.
Prin urmare, la Dosarul cererii de plata a celei de-a treia transa reclamanta trebuia sa anexeza dovada constituirii garantiei de buna executie in valoare de 5% din valoarea contractului fara TVA, obligatie ce nu a fost indeplinita de acesta, si care atrage incetarea executarii contractului, fara sa se faca instiintare si fara sa plateasca finantarea nerambursabila, cu consecinta suspendarii platilor viitoare si restituirii sumelor deja platite in cadrul contractului.
Apărările formulate de reclamanta la acest punct sunt neintemeiate.
Din adresa 4584/12.06.2008 (fila 15), se reține ca . a deschis contul de garantii RO09BTRL_50XX la dispozitia societatii reclamante, iar potrivit extrasului de cont depus la dosar (fila 14), soldul final la data de 06.11.2008 era de 23.054 lei.
Ori, la valoarea contractului de achizitie, garantia de buna executie in procent de 5% reprezinta 63.771 lei, si nu 23.054 lei cat reiese din extrasul de cont la data de 06.11.2008.
Sustinerile reclamantei, in sensul ca, la data depunerii cererii de plata erau indeplinite conditiile art. 4.1 din contract privind restituirea garantiei de buna executie nu pot fi primite.
La art. 4.1 pct. 2 din Contractul de executie lucrari (fila 45) se prevede ca „valoarea fondului de garantie se restituie astfel:70% se restituie in termen de 15 zile de la data incheierii procesului verbal de receptie de terminarea lucrarilor și 30% se restituie in termen de 15 zile de la data procesului verbal de terminare finala a lucrarilor (expirarea perioadei de garantie a lucrarii)”.
Reclamanta isi intemeiaza apărările pe faptul implinirii atat a termenului de 15 zile de la data incheierii procesului verbal de receptie de terminarea lucrarilor, cat si a termenului de 15 zile de la data expirarii perioadei de garantie a lucrarii, pornind de la data Procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 11/16.10.2008 (fila 65).
Aceste apărări nu pot fi primite, atata timp cat, dupa incheierea acestui proces verbal de receptie (16.10.2008) intre parti au fost incheiate trei acte aditionale, la cererea societatii reclamante, de prelungire a termenului de executie a proiectului pana la 31.10.2008 (prin Actul aditional nr. 3/31.10.2008), pana la 31.03.2009 (prin actul aditional nr. 4/10.02.2009), pana la 30.09.2009 (prin actul aditional nr. 5/23.04.2009) si pana la 30.10.2009 (prin actul aditional nr. 6/19.10.2009).
La incheierea acestor Acte aditionale au fost avute in vedere cererile reclamantei de prelungire a termenului de executie a lucrarilor, iar pentru lucrarile efectuate ulterior si pentru care au fost incheiate actele aditionale nu poate fi avuta in vedere, ca data a finalizarii, data de 16.10.2008, la care s-a incheiat procesul-verbal de receptie lucrari nr. 11.
Astfel, apărările reclamantei sunt contradictorii. Pe de o parte invoca procesul verbal de receptie nr. 11/16.10.2008 in dovedirea finalizarii lucrarii la data de 16.10.2008, iar pe de alta parte, a solicitat prelungirea termenului de executare a proiectului, cerere ce i-a fost incuviintata prin Actele aditionale nr. 3/31.10.2008, nr. 4/10.02.2009, nr. 5/23.04.2009 si nr. 6/19.10.2009, invocand nefinalizarea lucrarii la termenele acordate prin contract si actele aditionale, ultima prelungire a termenului fiind de la data de 30.09.2009 la 30.10.2009.
Pentru aceste motive instanta apreciază că procesul verbal nr. 11/16.10.2008 nu reprezintă act de receptie finala a lucrarii, ci proces verbal de receptie a lucrarilor efectuate pana la data de 16.10.2008, reclamanta avand obligatia incheierii procesului verbal de receptie la terminarea lucrarii, care sa includa si lucrarile efectuate ulterior acestei date, lucrari ce au fost avute in vedere la incheierea actelor aditionale.
Prin urmare, cele doua termene prev. de art. 4.1 din Contractul de executie lucrari de constructii, de 15 zile de la data incheierii procesului verbal de receptie de terminarea lucrarilor, si de 15 zile de la data expirarii perioadei de garantie a lucrarii, trebuie calculate de la data finalizarii lucrarii (in lipsa unui proces vebal de receptie finala), deci si a lucrarilor neexecutare si pentru care s-a incuviintat reclamantului cererea de prelungire a termenului de executie, de la 30.09.2008 la 30.10.2009.
Pe de alta parte, odata cu cererea de plata a transei a III-a reclamanta trebuia sa faca dovada existentei garantiei de buna executie la data depunerii Dosarului cererii de plata, iar extrasul de cont depus la dosar evidentiaza soldul final al garantiei (de 23.054 lei, si nu 63.771 lei cat reprezinta 5%) constituita la data de 06.11.2008, deci inainte de finalizarea lucrării, conform actelor adiționale menționate.
Prin urmare, obligatia constituirii garantiei de buna executie si de depunere in Dosarul cererii de plata pentru fiecare transa este prevazuta in Contractul de executie lucrari nr. 25/13.06.2007 (art. 4.1), in baza obligatiei asumate de beneficiar (reclamant) prin Contractul cadru (Anexa V, cap. A ce face parte integranta din contract), iar potrivit art. 4 din Contract, plata se efectueaza pe baza cererilor de plata autorizate de agentie depuse de beneficiari si insotite de documente justificative, in urma verificarii acestor documente, potrivit instructiunilor de plata prezentate in Anexa V.
Potrivit art. 7 din contract „prezentul contract obliga partile sa respecte intocmai si cu buna credinta fiecare dispozitie a acestuia”, iar potrivit art. 11 al. 2 din Anexa I la contract „Autoritatea contractanta poate inceta executarea Contractului, fara sa faca instiintare si fara sa plateasca finantarea nerambursabila, in cazul incalcarii de catre beneficiar a prezentului contract. In aceasta eventualitate Autoritatea contractanta va solicita restituirea completa a sumelor deja platite in cadrul Contractului. Anterior rezolutiunii Contractului, autoritatea contactanta poate suspenda platile ca o masura de precautie, fara o avertizare prealabila”.
Prin urmare, constituirea garantiei de buna executie este o obligatie impusa prin Contractul cadru, nerespectarea obligatiei datorandu-se culpei reclamantului, intrucat constituirea acestui fond se face de catre acesta prin retineri din sumele cuvenite constructorului (conform art. 4.1 din contractul de executare lucrari), iar eliberarea garantiei se face dupa incheierea procesului verbal de receptie la terminarea lucrarii (la termenele anterior mentionate).
Ori, sub acest aspect, petenta a dat dovada de grava neglijenta in executarea Contractului, atata timp cat a prelungit termenul de executie a proiectului dupa data incheierii procesului verbal de receptie, pe o perioada de un an, necesar finalizarii lucrarilor, fara a receptiona lucrarile efectuate ulterior, lucrari ce au constituit motivul solicitarii de prelungire.
Prin urmare, apărările formulate la primul punct al contestatiei sunt neintemeiate, neputandu-se aprecia ca implinit, la data de 30.10.2009, termenul de garantie a lucrarii de un an si nici cel de 15 zile de la data receptionarii finale a lucrarii, intrucat la aceasta data se poate prezuma, cel mult, a fi finalizata lucrarea, avand in vedere ca prin cererea 15/18.09.2009 petenta a solicitat prelungirea termenului de executie pana la 30.10.2009, perioada de timp de la 30.09.2009 la 30.10.2009 fiind necesara pentru finalizarea lucrarii.
In ceea ce priveste autorizatia de construire s-a retinut, prin procesul-verbal nr._/26.11.2009, contestat in cauza, ca aceasta nu a fost prelungita pana la data procesului verbal de terminare a lucrarilor din 16.10.2008, iar apărările petentei se intemeiaza pe dispozitiile Legii 50/1991, potrivit carora valabilitatea autorizatiei este de 12 luni de la data inceperii efective a lucrarilor, termen ce curge de la data de 17.10.2007, cand societatea a anuntat inceperea constructiilor, astfel ca procesul verbal de receptie a fost incheiat in termenul de valabilitate a autorizatiei.
In acest sens se constata ca Autorizatia de constructie nr. 93 a fost emisa la data de 03.09.2007, fiind mentionat, la pct. B, termenul de valabilitate al acesteia de 12 luni de la data emiterii, interval de timp in care trebuie incepute lucrarile, iar durata de executie a lucrarilor, prev. la pct. C, este de 12 luni de la data inceperii efective a lucrarilor (anuntata in prealabil), situatie in care perioada de valabilitate a autorizatiei se extinde pe intreaga durata de executie a lucrarii autorizate.
Prin Adresa_/19.10.2007 (fila 71) petenta a instiintat Consiliul Judetean D. cu privire la data inceperii lucrarilor – data de 16.10.2007.
Potrivit art. 7 al. 5 din Legea 50/1991 „Autoritatea emitentă a autorizației de construire stabilește o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările. În această situație, valabilitatea autorizației se extinde pe toată durata de execuție a lucrărilor prevăzute prin autorizație, în conformitate cu proiectul tehnic”.
Avand in vedere aceste dispozitii legale, preluate si in cuprinsul autorizatiei, s-a constatat ca autorizatia de construire nr. 93/2007 este valabila pe o perioada de 12 luni de la inceperea lucrarii (16.10.2007), deci pana la 16.10.2008.
In ceea ce priveste nesemnarea situatiei de lucrari, reclamanta invoca existenta unor litigii intre aceasta si constructor litigii soluționate prin decizia 196/2010 și ordonanța din 23.03.2009 pronunțată în dosarul 984/P/2009, aspecte ce nu prezinta relevanta in cauza, reclamanta fiind raspunzatoare de executarea obligatiilor asumate prin contractul de finantare.
S-a constatat ca centralizatorul de lucrari (in cuprinsul caruia nu este mentionat vreun numar de inregistrare, nefiind nici datat), este depus la dosar (fila 158) si nu poarta semnatura reprezentantului constructorului si nici ștampila societatii.
Au fost astfel incalcate dispozitiile Contractului cadru, si anume clauzele inserate in Anexa V, ce cuprinde instructiuni de plata a contractelor de finantare, unde la Cap. A, pct. 21 se prevede obligativitatea depunerii situatiilor de plata la dosarul cererii de plata, iar la Cap. B (informatii cu caracter punctual), se prevede ca „situatiile de plata si centralizatoarele trebuie semnate cu numele mentionat in clar, stampilate si datate de reprezentantul legal/reprezentantul tehnic, de dirigintele/inspector de santier si de executantul lucrarii.
Incalcarea dispozitiilor contractuale se sanctioneaza, potrivit art. 7 din Contract si art. 11 al. 2 din Anexa I la contract, cu incetarea executarii Contractului, fara instiintare si fara plata finantarii nerambursabile, astfel ca solutia autoritatii contractante este legala si temeinica.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta ., invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia .
Prin motivele de recurs, recurenta invocă aplicarea disp. art. 304 pct. 7 și 9 precum și art. 3041 C.pr.civ., sub aspectul reținerii greșite în considerentele instanței de fond, a omisiunii constituirii, în îndeplinirea art. 4.1 din Contractul de execuție lucrări de cosntrucție nr. 25/2007, a garanției de bună execuție a contractului, în cuantum de 5% din valoarea contractului fără TVA, precum și sub aspectul încălcării pct. 21, capitolul A din anexa V a contractului, prin lipsa semnăturii executantului de lucrări, pe centralizatorul de lucrări .
În detalierea primei critici, recurenta arată că a realizat dovada existenței garanției în sumă de 23.054 lei, depusă în cont la data de 06.11.2008, respectiv ulterior încheierii procesului verbal de finalizare a lucrărilor depus la fila 14 dosar fond .
Indică faptul că, raportat la cuantumul garanției, a fost avută în vedere valoarea eligibilă a lucrării și nu valoarea proiectului inițial, proiect ce a suferit mai multe modificări, conform actelor adiționale la contract, fiind astfel, improprie constituirea garanției la valoarea inițială .
Arată că, mai mult decât atât, recurenta și-a îndeplinit și obligația menținerii garanției până la expirarea termenului de garanție a lucrărilor, pornind de la data procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 11/2008 .
Recurenta arată că nu poate fi acceptată interpretarea instanței conform căreia procesul verbal 11/2008 nu constituie un proces verbal de finalizare a lucrărilor la data de 16.10.2008, întrucât ulterior părțile au încheiat acte adiționale privind prelungirea termenului contractului de execuție ; astfel cum s-a dovedit în cauză, lucrările erau executate la data de 16.10.2008, prelungirile succesive ale termenului contractului intervenind numai pentru a da posibilitatea recurentei beneficiare, de a definitiva procedura efectuării plăților de către APPDRP, fără a fi condiționate de finalizarea construcției .
Cu privire la cea de a doua critică, recurenta susține efectele deciziei de casare cu privire la necesitatea administrării probatoriului asupra existenței litigiilor între părți și existenței culpei recurentei în neaplicarea semnăturii și ștampilei pe centralizatorul de lucrări și arată că, astfel cum s-a dovedit au existat și litigii penale, aceste aspecte, în aprecierea recurentei, făcând imposibilă aplicarea ștampilei și semnăturii pe documente, dată fiind situația conflictuală creată .
Menționează că au fost depuse, la dosar, dovezi privind demersurile realizatede recurentă în vederea însușirii și semnării, de către executant, a acestor situații de lucrări, fiind depuse toate diligențele în vederea întocmirii documentației în conformitate cu clauzele contractuale, reaua credință fiind exteriorizată de către executant, care, în mod nejustificat, a refuzat semnarea centralizatorului de lucrări .
Precizează că instanța de fond a reținut, în mod corect, faptul că lucrarea a fost efectuată în termenul de valabilitate a autorizației de construire, având în vedere că recurenta a notificat începerea lucrărilor cu data de 16.10.2007, iar de la această dată nu au trecut mai mult de 12 luni până la încheierea procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor .
Recurenta precizează că, în raport de dovezile administrate în cauză și în raport de susținerile din motivele de recurs, nu poate fi reținută culpa sa în ceea ce privește derularea contractului de finanțare, nefiind încălcată nici una dintre clauzele esențiale ale contractului .
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a solicitat respingerea recursului declarat .
În apărare, intimata arată că instanța de fond a dat o corectă dezlegare cauzei deduse judecății, în condițiile în care, între părțile litigante a fost încheiat contractului de finanțare nr. C 3._, în data de 15.09.2007, fiind acordată recurentei beneficiare finanțarea nerambursabilă în cuantum de 347.378 lei, pentru realizarea proiectului „Construire pensiune agro-turistică D+P+1, amenajare parcare, 2 podețe de acces pe domeniul public și împrejmuire teren, în localitatea Almăj, jud. D.”.
Intimata precizează că durata de execuție a investiției este de 17 luni începând cu data semnării contractului, termenul maxim de finalizare pentru proiectele selectate în cadrul sesiunii de depunere M 3.4-03/5-31.07.2006 – part. II a, fiind 30 septembrie 2008, termen până la care beneficiarul poate depune ultima cerere de plată .
Menționează că, prin actul adițional nr. 6/19.10.2009, durata de execuție a fost prelungită până la data de 30.10.2009, în această dată recurenta beneficiar depunând la Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit D., dosarul cererii de plată nr. 165/30.10.2009 pentru tranșa a III a de plată .
Menționează că, în urma analizei, cererea de plată a fost apreciată ca neconformă, motivele de neconformitate regăsite la pct. 13 și 14 din formular privind, în esență, constituirea garanției de bună execuție aferentă tranșei a III a de plată, conform contractului încheiat între beneficiar și constructor (obligația de depunere a garanției nefiind repectată de către constructor) și face precizarea că valoarea contractului de achiziție este de 1.275.437,98 lei, iar garanția de bună execuție de 5% este de 63.771,90 lei, fiind constituită numai până la concurența sumei de 23.054,88 lei iar pe rolul Judecătoriei C. fiind regăsit pe rol un litigiu având acest obiect .
Menționează că, din interpretarea prevederilor contractuale rezultă că, la momentul depunerii cererii de plată, fondul de garantare nu mai exista, întrucât procesul verbal de finalizare a lucrărilor este încheiat în 16.10.2008 .
Menționează că nerespectarea clauzelor contractului de achiziție de lucrări atrage după sine nerespectarea clauzelor contractului de finanțare, pe care beneficiarul și le-a asumat și face trimitere la Anexa V – Instrucțiuni de plată a contractelor de finanțare .
În ceea ce privește pct. 14 din fișă, intimata arată că a fost analizată corectitudinea centralizatoarelor situațiilor de lucrări, iar cel anexat cererii de plată a tranșei a treia este neștampilat și nesemnat de către furnizorul de lucrări, contravenind dispozițiilor Cap. B din Anexa V a contractului de finanțare .
Intimata arată și faptul că autorizația de construire nu mai era valabilă la data încheierii procesului verbal de terminare a lucrărilor din 16.10.2008 (valabilitatea acesteia expirând în 15.09.2008), iar în perioada de expirare a efectelor au fost executate lucrări de finisaje, pardoseli și trotuare, cu nerespectarea cerinței privind valabilitatea autorizației de construire, pe toată durata executării lucrărilor și indică faptul că situațiile de lucrări și procesul verbal la terminarea lucărilor trebuiau să fie datate anterior expirării valabilității autorizației de construire .
Intimata, față de motivele de recurs, formulează și apărări privind condițiile contractuale de obținere a ajutorului financiar, prin programul SAPARD, precizând că aceste condiții sunt stabilite și acreditate de Comunitatea (Uniunea) Europeană (precizând că sunt reglementate atât prevederile generale cu privire la condițiile contractului, cât și definirea neregulilor, neregularităților sau fraudelor) și arată că obligațiile contractuale trebuie analizată prin raportare la dispozițiile Legii 316/2001 și OG 79/2003, acte normative interne ce reglementează desfășurarea activității de implementare a programului SAPARD și care reglementează supunerea de verificări privind eligibilitatea cheltuielilor pe toată durata de valabilitate a contractului de finanțare (definită ca perioada de execuție a lucrărilor, la care se adaugă o perioadă de 5 ani de monitorizare).
Menționează că, în speță, nerespectarea regulamentelor Comunității Europene a condus la respingerea la plată a cheltuielilor neeligibile constând în contravaloarea lucrărilor).
Intimata arată ca fiind aplicabile dispozițiilelegii 316/2001, cu privire la caracterul nejustificat al cheltuielilor declarate neeligibile și menționează că definiția neregulii/neregularității se regăsește în cadrul cotnractului de finanțare ; indică procedura de plată a cererilor de plată realizate în temeiul autorizării de către Agenția SAPARD, cu obligația verificării documentelor justificative anexate cererii de plată .
Menționează că eligibilitatea cheltuielilor este condiționată atât de respectarea dispozițiilor Acordului multianual de finanțare, cât și de regulile stabilite de legislația națională cu privire la exigibilitatea cheltuielilor .
Menționează că beneficiarul avea obligația să respecte obligațiile generale incluse în Anexa I la contract, făcând trimitere la art. 1, art. 3 alin. 1, art. 9 și art. 17 alin. 1 și 3 din anexă .
Menționează că, în raport de pct. 5A131b din Secțiunea F a Acordului multianual de finanțare a avut loc un efect de prejudiciere asupra unui punct nejustificat de cheltuială, fiind obligatorie recuperarea prejudiciului în condițiile impuse de către Comunitatea Europeană .
Intimata revine și arată că beneficiul acordării unor finanțări nerambursabile impune atât beneficarului direct, cât și furnizorilor acestuia, respectarea cu strictețe a condițiilor de realizare a obiectivului finanțat, fat ce justifică aplicarea, de către Agenție, a măsurilor corective .
Arată că fondurile nerecuperate de la beneficiarii culpabili în termen de 2 ani ajung să greveze bugetul statului .
În raport de aceste argumente, intimata arată că cererea de trecere la plată a tranșei a III a, de la eligibil la neeligibil, nu poate fi acceptată, fiind depusă în ultima zi de valabilitate a clauzelor contractului de finanțare, în data 30.10.2009, beneficiarul nedepunând o solicitare de prelungire a valabilității clauzelor acestui contract .
Menționează că trecerea unor cheltuieli din categoria neeligibile se putea realiza exclusiv prin act adițional întocmit înainte de expirarea termenului de execuție prevăzut în actul adițional nr. 6/19.10.2009 respectiv data de 30.10.2009 (art. 9 din Amendament la contract din Anexa I).
Menționând documentele necesare fiecărei tranșe de plată, intimata arată că prin art. 2 privind durata de execuție se indică cu certitudine faptul că executarea contractului începe la data semnării acestuia de către părți, termenul maxim de finalizare fiind 30.10.2009 (conform actului adițional 6/19.10.2009), termen limită până la care poate fi depusă ultima cerere de plată .
Menționează că acest articol trebuie coroborat cu dispozițiile contractuale imperative cuprinse în Anexa V – instrucțiuni de plată la contractul de finanțare, capitolul A (ultima cerere de plată trebuind a fi depusă cu 3 luni înainte de data de 30.10.2009), cu atât mai mult cu cât recurenta a depus documente incorecte și incomplete și care nu respectau dispozițiile contractuale expuse mai sus .
Menționează că dispozițiile contractuale condiționează plata de existența autorizației Agenției, precum și de existența documentelor justificative .
Arată că cererea de plată nu este însoțită de documente justificative (indicând lipsa garanției de bună execuție, caracterul incomplet al centralizatorelor de lucrări și expirarea autorizației de construire) .
În drept invocă art. 308 alin. 2 Cprciv, OUG 13/206, Legea 316/2001, Legea 554/2004, contractul de finanțare .
Intimata a solicitat încuviințarea dovezii cu înscrisuri, în temeiul art. 305 C.pr.civ., fără a indica înscrisurile probatorii noi pe care își fundamentează cererea de probatorii .
Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate și cu aplicarea disp. art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civ., art. 3041 C. pr.civ., Curtea constată că este nefondat, pentru următoarele considerente :
Astfel cum a reținut și instanța de fond, la momentul înregistrării cererii de plată a tranșei a III, au fost depuse dovezi privind consemnarea garanției de bună execuție, cu sold la data de 06.11.2008 de 23.054 lei ; prin procesul verbal de constatare nr._/2009, cuprinzând aspecte de neconformitate a cererii de plată s-a constatat neconstituirea garanției de bună execuție aferentă tranșei a III a de plată, conform contractului de achizție lucrări 25/2007, încheiat cu furnizorul . . Potrivit clauzelor contractuale (pct. 4.1 din contractul nr. 25), furnizorul s-a obligat la constituirea garanției de bună execuție în procent de 5% din valoarea contractului fără TVA, prin rețineri succesive din sumele cuvenite contractantului .
Urmărind susținerea recurentei privind îndeplinirea acestei obligații, Curtea reține că, potrivit contractului, garanția se restituie în procent de 70% în termen de 15 zile de la data încheierii procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor, iar diferența de 30% în 15 zile de la data procesului verbal de terminare finală a lucrărilor (expirarea perioadei de garanție a lucrărilor).
Recurenta își fundamentează existența garanției în procent de 30%, în raport de procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 11/16.10.2008, întocmit de către o comisie din care lipsesc reprezentanții furnizorului, iar înscrisul în sine nefiind semnat de către reprezentantul acestuia .
De asemenea, astfel cum, în mod corect a reținut instanța de fond, la momente ulterioare întocmirii acestui proces verbal, au fost întocmite un număr de 3 acte adiționale la contractul de finanțare, ce privesc prelungirea termenului de execuție a proiectului, iar unul dintre acestea cuprinzând și modificarea tehnică a soluțiiilor proiectului, după expirarea termenului de valabilitate al autorizației de construire nr. 92/_ .
Ca atare, în raporturile contractuale dintre părțile litigante, raporturi derivând din contractul de finanțare proiect, procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor constituie un „res inter alios acta” chiar în valența efectelor actului administrativ constituind un înscris întocmit cu încălcarea art. 9 alin. 3 din Anexa I la contract și totodată prezintă caracterul unui document justificativ anexat cererii de plată, iar împrejurările de fapt ce privesc recepționarea lucrărilor trebuiesc a fi conforme obligațiilor asumate prin contractul de finanțare și adiționalelor acestuia .
Constituind un înscris ce intră în contradicție cu efectele actelor adiționale la contractul de finanțare, recurenta nu se poate prevala de ipotezele de restituire a garanției de bună execuție, la expirarea termenului de 15 zile de la întocmirea procesului verbal de recepție, respectiv de la expirarea perioadei de garanție, atât timp cât, prin cererile de modificare a duratei de execuție a contractului, contrar bunelor practici, a indicat intimatei necesitatea prelungirii termenului contractual .
În acest sens, Curtea constată că, prin contractul întocmit în 15.05.2007, acordarea finanțării este condiționată de respectarea termenilor contractuali, iar menționarea unor împrejurări inexacte și contradictorii, în raport de procesul verbal menționat și respectiv actele adiționale la contractul de furnizare (aceste împrejurări prezentând relevanță atât în ceea ce privește cuantumul garanției de bună execuție, cât și în ceea ce privește executarea proiectului finanțat în periaoda de valabilitate a autorizației de construire, asupra datei execuției proiectului constituie o neregularitate, astfel cum este definită prin art. 17 din anexa I la acest contract .
În ceea ce privește caracterul incomplet al centralizatorului de lucrări, acest înscris nefiind semnat și ștampilat de către reprezentantul furnizorului ., Curtea urmează să constate că imposibilitatea prezentării documentului cuprinzând toate elementele de fond și formă necesare acceptării acestuia ca document justificativ anexat cererii de plată a tranșei a III a este motivată de către recurentă prin incidența unor aspecte de fapt, decurgând din raporturile conflictuale existente între recurenta beneficiar și furnizor .
Ori aceste aspecte, chiar dacă ar fi asimilate forței majore intervenită în art. 18 din Anexa I la contract, constituind evenimente ce împiedică executarea contractului, impun o condiție a notificării intervenirii forței majore, către partea co-contractantă, în termen de 15 zile de la data producerii acesteia, pentru a opera exonerarea de la răspunderea contractuală .
În speță, aceste condiții nu apar a fi îndeplinite de către recurentă .
Având în vedere aceste considerente, apreciind că, în speță nu sunt îndeplinite cazurile de modificare a sentinței atacate reglementate de art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civ. și văzând disp. art. 312 alin. 1 C.pr.civ, Curtea urmează să respingă recursul declarat, apreciind că este nefondat .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta . împotriva sentinței nr. 2757 din 21 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE - AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Februarie 2013.
Președinte, A. C. | Judecător, L. C. M. Z. | Judecător, C. N. G. |
Grefier, M. I. |
Red. LCMZ
M I / 2 ex. / 01.03.2013
Judecător fond M.D.I.
| ← Pretentii. Decizia nr. 3631/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Anulare act administrativ. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
