Anulare act administrativ. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 10-12-2013 în dosarul nr. 1929/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr._/2013
Ședința publică de la 10 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C.
Judecător C. M.
Judecător A. I. A.
Grefier P. F.
x.x.x
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE GORJ împotriva sentinței nr.4018 din 17 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant T. C. F. și intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cererea scrisă de la dosar prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă, potrivit art.242 C., după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare, instanța a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.4018 din 17 mai 2013, Tribunalul Gorj a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor DGFP Gorj și AFM București invocată din oficiu și pe cale de consecință respinge acțiunea față de aceste pârâte ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta AFP Tg-J..
S-a admis acțiunea promovată de reclamantul T. C. – F. în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Tg-J. .
A fost obligată pârâta AFP Tg-J. să restituie reclamantului suma de 2.347 lei, reprezentând diferență taxă de primă înmatriculare nerestituită, cu dobânda legală aferentă de la data plății și până la restituirea efectivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE GORJ, considerând sentința nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului, recurenta pârâtă Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Târgu-J., a susținut că instanța de fond a admis acțiunea petentului, respingând excepția invocată în sensul inadmisibilității acțiunii și nu a avut în vedere prevederile art. 109 C.proc.civ. corelate cu art. 7 din Legea 554/2004, întrucât reclamantul nu a efectuat procedura prealabilă, contestând Decizia de restituire, nu a avut în vedere termenul în care a fost promovată această acțiune, având în vedere data plății sumei.
Pe fond, a considerat sentința ca netemeinică și nelegală întrucât instanța de fond a considerat încasarea taxei în mod nelegal menționându-se ca temei al restituirii Tratatul de Aderare încheiat de România cu ocazia cu ocazia intrării în Uniunea Europeană și a considerat îndeplinirea procedurii prealabile, în opinia recurentei fără respectarea art. 109 C.proc.civ. corelat cu art. 7 din Legea 554/2004 și 205 din Codul de procedură fiscală, și nu a avut în vedere reglementările în materie ale UE, reglementări ce dau dreptul autorităților competente să aibă inițiative legislative în conformitate cu prevederile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 24/2000.
De altfel, taxa specială de înmatriculare nu poate fi asimilată cu o taxă vamală sau un impozit, astfel că motivația petentului că „a achitat-o ilegal”, e nefondată, potrivit art. 214 Cod Fiscal, iar restituirea întregii sume, precum și suma reactualizate, ar duce la o îmbogățire fără just temei a reclamantului.
Din dispozițiile Codului de procedură fiscală și ale OMFP nr. 1899/2004 rezultă că au fost instituite norme exprese și imperative în materia restituirilor de la bugetul de stat, instanța fondului stabilește în cuprinsul sentinței recurate că suma a fost achitată bugetului de stat.
Achitarea sumei și ulterior restituirea parțială raportată la legislația fiscală națională nu poate fi considerat un prejudiciu pe care organul fiscal l-a cauzat reclamantului și de asemenea nu poate fi raportat la prevederile 1082 Cod civil.
Față de motivele invocate, recurenta pârâtă a solicitat admiterea recursului și pe fond respingerea acțiunii reclamantului ca netemeinică si nelegală.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 7 și art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 112 din O.G. 92/2003.
Recurenta pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Intimatul reclamant nu a formulat întâmpinare.
Analizând criticile formulate de recurenta pârâtă, în raport de dispozițiile legale incidente, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a cumpărat un autoturism second-hand, iar pentru înmatricularea acestuia a achitat suma de 4859 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare, înmatricularea autoturismului făcându-se doar în condițiile achitării acestei obligații.
Ca urmare a deciziei_/17.09.2008 reclamantului i-a fost restituită suma de 2512lei. Ulterior, reclamantul a solicitat restituirea diferenței de taxă de primă înmatriculare în cuantum de 2347 lei cu dobânda legală, iar pârâta i-a comunicat refuzul restituirii acestei sume .
Procedura restituirii sumelor încasate fără temei legal la bugetul de stat era reglementată la data formulării cererii de restituire în cuprinsul art. 113 Cod pr. fiscală, în prezent art. 117 Cod pr. fiscală. Astfel, conform textului menționat, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale se restituie debitorului la cerere. În consecință, cererea debitorului este cea care declanșează procedura restituirii sumelor apreciate ca fiind încasate nelegal la bugetul de stat. Reclamantul a parcurs procedura prealabilă, aceea de a depune cerere de restituire a sumei, iar organul fiscal a refuzat să restituie suma.
Legiuitorul a asimilat, conform prevederilor art. 2 alin. 2, actelor administrative unilaterale și refuzul de a rezolva o cerere, referitoare la un drept sau un interes legitim. Practic refuzul de a emite actul, de a soluționa cererea, se circumscrie sferei controlului instanței de contencios administrativ, iar asimilarea a avut ca scop instituirea pentru persoana respectivă, căreia i s-a refuzat emiterea unui act, a dreptului de acces la justiție.
Taxa specială de primă înmatriculare a fost achitată de către intimatul reclamant în temeiul dispozițiilor art. 2141- 2143 Codul fiscal și punctul 311- 312 din Normele metodologice de aplicare a codului fiscal, dispoziții care sunt contrare art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratatul Constitutiv al U.E., care prevăd că niciun stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare, aceste dispoziții interzicând discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pe piața internă și care sunt de natură similară, limitând libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.
Dispozițiile din dreptul comunitar au prioritate față de dreptul național, potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, care statuează că prevederile tratatelor constituționale ale U.E. au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar alin. 4 al aceluiași articol prevede că între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la U.E., statul nostru asumându-și obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității Europene dinainte de aderare.
Dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratat, au efect direct pentru ordinea juridică a României, ele fiind obligatorii pentru statele membre ale U.E. și în acest context dispozițiile art. 2141- 2143 din Codul fiscal sunt reglementări contrare dispozițiilor comunitare și nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în ceea ce privește achitarea taxei speciale de primă înmatriculare, întrucât se încalcă principiul libertății circulației mărfurilor, adică se dezavantajează direct sau indirect autovehiculele și autoturismele din celelalte țări membre U.E. în competiție cu produsele similare autohtone.
Cum dispozițiile din legea internă sunt contrare dispozițiilor din legislația comunitară, corect și legal prima instanță, prin sentința recurată, a dispus restituirea către intimatul reclamant a diferenței taxei speciale de primă înmatriculare.
Curtea reține că soluția primei instanțe este legală și temeinică, deoarece art. 2141 Cod fiscal care reglementează taxa de primă înmatriculare, nesocotește prevederile art. 110 (fost art. 90) din Tratatul Uniunii Europene, întrucât România, ca stat membru al acestei comunități a ignorat la adoptarea textului respectiv prevederile Tratatului care sunt obligatorii.
Astfel, conform textului citat din Tratat, țările membre sunt obligate să nu emită și să nu mențină nici o măsură contrarie regulilor Tratatului. Ori, în situația reglementării taxei de primă înmatriculare, România a stabilit în mod indirect impuneri interne, pentru produsele provenind dintr-un alt stat membru, superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare.
Adoptarea O.U.G. 50/2008, privind taxa de poluare nu produce consecințe, în sensul asanării neconformității taxei de primă înmatriculare cu legislația comunitară. Taxa de primă înmatriculare, prevăzută de art. 2141 Cod fiscal, este o taxă fiscală contrară art. 110 din Tratat, caracter pe care îl menține în continuare, motiv pentru care trebuie restituită în integralitate, contribuabilului.
Pentru aceste considerente, criticile formulate sunt neîntemeiate, astfel că în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE GORJ împotriva sentinței nr.4018 din 17 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant T. C. F. și intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Decembrie 2013.
Președinte, G. C. | Judecător, C. M. | Judecător, A. I. A. |
Grefier, P. F. |
Red.jud.A.I.A.
Tehnored.F.P.F.
13 Decembrie 2013
Jud.fond.D.S.
| ← Pretentii. Decizia nr. 5018/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Anulare act administrativ. Decizia nr. 9221/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
