Anulare act administrativ. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-11-2013 în dosarul nr. 1313/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr._/2013
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. R.
Judecător G. V.
Judecător C. N. G.
Grefier A. Coșei
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta OBȘTEA DE MOȘNENI (COMPOSESORATUL DE PĂDURI TEREN ÎN DEVĂLMĂȘIE) PLAIURILE MUȘETEȘTILOR împotriva sentinței nr. 4235 din 5 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți P. C. MUȘETEȘTI și P. C. MUȘETEȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat O. C. pentru recurenta reclamantă OBȘTEA DE MOȘNENI (COMPOSESORATUL DE PĂDURI TEREN ÎN DEVĂLMĂȘIE) PLAIURILE MUȘETEȘTILOR, lipsind intimații pârâți P. C. MUȘETEȘTI și P. C. MUȘETEȘTI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Avocat O. C. pentru recurenta reclamantă OBȘTEA DE MOȘNENI (COMPOSESORATUL DE PĂDURI TEREN ÎN DEVĂLMĂȘIE) PLAIURILE MUȘETEȘTILOR depune împuternicire avocațială și dovada achitării taxei judiciare de timbru de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei. Solicită atașarea dosarului inițial nr._ * al Judecătoriei Tg. J. în dovedirea faptului că, la instanța de fond, s-au administrat probatorii ce au alt temei de drept, invocând fila 81 dosar fond. Totodată solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv decizia nr. 735 din 25 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în dovedirea faptului că instanța de fond s-a pronunțat pe alte temeiuri decât cele solicitate de reclamant.
Curtea respinge cererea apărătorului recurentei reclamante privind atașarea dosarului nr._ * al Judecătoriei Tg. J. întrucât nu are relevanță în cauză fata de cuprinsul declaratiei de recurs și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii cu luarea în considerare a excepției nulității recursului.
Avocat O. C. pentru recurenta reclamantă OBȘTEA DE MOȘNENI (COMPOSESORATUL DE PĂDURI TEREN ÎN DEVĂLMĂȘIE) PLAIURILE MUȘETEȘTILOR solicită admiterea recursului apreciind că acesta e motivat.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 4235 din 5 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ s-a respins acțiunea formulată de reclamanta Obștea de Moșneni (Composesoratul de Păduri Teren în Devălmășie) Plaiurile Mușeteștilor, în contradictoriu cu pârâtele P. comunei Mușetești și P. comunei Mușetești.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin notele de ședință depuse în dosarul nr._/318/2012, format ca urmare a disjungerii cererii formulată de Obștea „Plaiurile Mușeteștilor”, reclamanta a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții P. comunei Mușetești și P. comunei Mușetești ce apăreau ca intimați în dosarul ce are ca obiect plângere contravențională (dosarul nr._ *) să se constate că autorizația de construire pentru o anexă gospodărească (stână) în golul muntelui „Ț.” pe raza teritorială administrativă a comunei Mușetești a fost emisă prin procedura aprobării tacite, conform art. 6 din OUG nr. 27/2003.
Judecătoria Tg-.J. a investit Tribunalul Gorj cu această cerere prin sentința civilă nr. 92 din 9 ianuarie 2013, fiind declinată competența soluționării acțiunii.
Cu toate că pârâți în cauză sunt P. Mușetești și P. Mușeteșei, întâmpinarea a fost formulată de . primar solicitându-se respingerea acțiunii cu motivarea că în realitate reclamanta dorește să se constatate aprobarea tacită a certificatului de urbanism și implicit a autorizației de construcție însă nu s-a depus niciodată o documentație pentru eliberarea autorizației în condițiile legii.
Documentele depuse de reclamantă confirmă faptul că la data de 13.09.2010 s-a înregistrat la P. Mușetești cererea acesteia privind eliberarea certificatului de urbanism necesar edificării unei construcții – anexă gospodărească (stână) pe terenul situat în ., în cuprinsul cererii prevăzându-se că se anexează planul cadastral/topografic actualizat la zi și extrasul de carte funciară pentru informare eliberat de OCPI.
P. comunei Mușetești a eliberat certificatul de urbanism nr. 11 din 17.09.2010 (document atașat la fila 23-24) semnat de arhitectul șef și secretarul C. Mușetești, nesemnat de P. comunei Mușetești, reclamanta afirmând că acesta este nul de drept și că acest document nu i-a fost comunicat.
Pentru aceste motive, în cadrul prezentei acțiuni reclamanta a apreciat că se creează prezumția că documentația depusă în vederea eliberării certificatului de urbanism a fost completă și corect întocmită așa încât necomunicarea răspunsului la cererea înregistrată la P. comunei Mușetești sub nr. 73 din 18 ianuarie 2011 (fila 25) echivalează cu o aprobare tacită a obținerii autorizației de construire în baza procedurii prevăzute de OUG nr. 27/2003.
Conform art. 3 din OUG nr. 27/2003:
„ (1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:
a) autorizație - actul administrativ emis de autoritățile administrației publice competente prin care se permite solicitantului desfășurarea unei anumite activități, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii; noțiunea de autorizație include și avizele, licențele, permisele, aprobările sau alte asemenea operațiuni administrative prealabile ori ulterioare autorizării;
b) procedura aprobării tacite - procedura prin care autorizația este considerată acordată dacă autoritatea administrației publice nu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de lege pentru emiterea respectivei autorizații.
(2) Răspunsul negativ al autorității administrației publice competente, în termenul prevăzut de lege pentru emiterea autorizației, nu echivalează cu aprobarea tacită”.
Ordonanța de urgență reglementează deci, conform art. 1 procedura aprobării tacite ca modalitate alternativă de emitere sau reînnoire a autorizațiilor de către autoritățile administrației publice.
Certificatul de urbanism nu este prin urmare o „autorizație” în sensul OUG nr. 27/2003 întrucât conform art. 29 din Legea nr. 350/2001 este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administrației publice județene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și condițiile necesare în vederea realizării unor investiții, tranzacții imobiliare ori a altor operațiuni imobiliare, potrivit legii. care nu conferă dreptul executării lucrărilor de construcții, în acest sens fiind dispozițiile art. 6 alin.5 din Legea nr. 50/1991.
În speța dedusă judecății s-a observat că deși pârâta nu a făcut dovada comunicării certificatului de urbanism și a eventualelor documente ce trebuie aduse în completarea acestuia conform art.34 din Normele de aplicare a Legii nr. 50/1991 – Ordinul nr. 839/2009 se poate constata fără dubiu că cel puțin de la momentul când s-a formulat prezenta cerere la Judecătoria Tg-J. (fila 19 – dosar nr._/318/2012), dacă nu chiar de la momentul promovării plângerii contravenționale (dosar nr._ *) reclamanta avea cunoștință de emiterea acestui act premergător autorizației de construcție, certificatul de urbanism fiind identificat prin numărul acestuia iar dovada că avea cunoștință de acest înscris este și argumentul că documentul nu este semnat de către primar.
În situația expusă reclamanta avea posibilitatea să se adreseze instanței cu o acțiune în contencios administrativ și să conteste certificatul de urbanism neputându-se interpreta așa cum aceasta solicită faptul că se poate constata prin prezenta procedură că certificatul de urbanism este nul de drept și consecința firească este, în lipsa unui răspuns al Primarului comunei Mușetești la solicitarea de eliberare a certificatului de urbanism, că s-a aprobat tacit obținerea autorizației de construire.
În privința certificatului de urbanism nu există în cuprinsul Legii cadru nr. 350/2001 care reglementează procedura de emitere și aprobare a acestor acte administrative dispoziții derogatorii de la cele cuprinse în Legea nr. 554/2004 așa încât prevederile acestui act normativ, de drept comun sunt deplin aplicabile.
Așa cum s-a susținut prin întâmpinare, reclamanta nu a depus niciodată cerere pentru eliberarea autorizației de construire în condițiile art. 7 alin. 1 - 3 din Legea nr. 50/1991, însoțită de documentația aferentă ,respectiv certificatul de urbanism, actele de proprietate, documentația tehnică, avizele și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, dovada privind achitarea taxei aferentă autorizației de construire, care să fi fost analizată de Instituția Primarului ce are obligația să emită autorizația de construire în termenul legal de 30 zile de la data depunerii documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, în acest sens fiind și art. 6 alin. 3 din OUG nr. 27/2003.
Prin urmare nu există un răspuns negativ al autorității administrației publice competente, în termenul prevăzut de lege pentru emiterea autorizației de construire pe care instanța să-l poată analiza prin prisma dispozițiilor art. 3 din OUG nr. 27/2003 atâta vreme cât reclamanta nu a solicitat emiterea autorizației de construire și nu a depus documentația, așa cum s-a expus anterior.
În această situație, respectiv a existenței certificatului de urbanism (necontestat de reclamantă) și a nedepunerii cererii necesară pentru emiterea autorizației de construire este evident că pârâta a invocat în mod legal în apărarea sa lipsa unui răspuns adresat solicitantului autorizației, fiind evident că nu era necesar să îi transmită o notificare conform art. 6 alin.4 din ordonanță în care să înștiințeze asupra neregularității documentației .
De altfel, art. 6 din ordonanță prevede că autorizația se consideră acordată sau reînnoită dacă autoritatea administrației publice nu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de lege pentru emiterea sau reînnoirea respectivei autorizații.
(2) Dacă legea nu prevede un termen pentru soluționarea cererii de autorizare, autoritățile administrației publice sunt obligate sa soluționeze cererea de autorizare în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia.
(3) Solicitantul autorizației depune, o data cu cererea, documentația completa, întocmită potrivit prevederilor legale care reglementează procedura de autorizare respectiva și potrivit informațiilor furnizate de autoritatea administrației publice în condițiile art. 4 alin. (1).
(3^1) La depunerea cererii privind eliberarea sau reînnoirea autorizației, solicitantul va primi, în scris, din partea autorității administrației publice, pe lângă numărul și data înregistrării cererii, și informații exprese cu privire la termenul legal de soluționare a acesteia, cu mențiunea că cererea respectivă este supusă sau nu procedurii aprobării tacite.
Față de considerentele expuse acțiunea s-a privit ca fiind neîntemeiată și a fost respinsă neavând relevanță din punct de vedere juridic acordul exprimat prin concluziile scrise de către .) ce nu are în atribuții emiterea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, de altfel în condițiile în care P. comunei Mușetești apreciază că sunt îndeplinite cerințele legale neexistând vreun impediment în sensul eliberării valabile a acestor documente..
Aceasta întrucât . administrativ teritorială în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale, prin lege fiind stabilit că reprezentarea în justiție se face doar de către primar, conform art.21 (2^1) din Legea nr.215/2001 „Pentru apărarea intereselor unităților administrativ-teritoriale, primarul, respectiv președintele consiliului județean, stă în judecată ca reprezentant legal și nu în nume personal”, ceea ce nu se confundă cu instituția primarului - autoritate publică locală executivă - art. 23 din Legea nr. 215/2001, atribuțiile de eliberare a autorizației de construire revenind primarului conform art. 4 alin. 1 din Legea nr. 50/1991.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta OBȘTEA DE MOȘNENI (COMPOSESORATUL DE PĂDURI TEREN ÎN DEVĂLMĂȘIE) PLAIURILE MUȘETEȘTILOR.
Recurenta a criticat sentința instanței de fond motivat de faptul că aceasta nu beneficiază de o motivare convingătoare a soluției, ci dimpotrivă motivele reținute sunt contradictorii, fie străine de natura pricinii.
Mai mult, este lipsită de temei legal și reprezintă rezultatul unei greșite aplicări a legii.
A învederat că problemele supuse discuției prin solicitările și apărările formulate de recurentă în cuprinsul cererii și pe parcursul cercetării judecătorești, constând în susțineri și probatorii concludente care funcționează efectiv în speță au fost soluționate greșit de către instanța de fond, în sensul că aceasta s-a pronunțat pe cu totul alte aspecte decât cele invocate de recurentă și chiar de către pârâți, aspectele reținute în motivare apreciind că se referă la o cu totul altă speță.
Recurenta a susținut că instanța de fond a reținut aspecte nereale și atribuindu-le, fără drept, părților din prezenta cauză invocând în acest sens alineatul ultim și penultim din pagina 5 al hotărârii atacate, alineate în care se reține că acordul cu privire la admiterea acțiunii a fost exprimat de o altă entitate decât părțile din proces.
A mai susținut că instanța de fond a pronunțat o soluție nelegală și netemeinică ignorând problemele și aspectele procedurale și de fond ale cauzei, care conduc la concluzia inechivocă a existenței condițiilor de admitere a acțiunii reclamantei.
A arătat că hotărârea judecătorească atacată nu beneficiază de o motivare convingătoare a soluției, ci dimpotrivă motivele reținute de către instanța de fond sunt fie contradictorii, fie străine de natura pricinii, mai mult în contradicție cu punctul de vedere și manifestarea expresă a celor chemați în judecată privind poziția procesuală de a fi de acord cu acțiunea reclamantei.
Problemele supuse discuției prin solicitările și apărările formulate de recurentă în cuprinsul cererii, susținerile și probatoriile concludente depuse în sprijinul acesteia, dar mai ales acordul expres cu privire la admiterea acțiunii reclamantei justifică numai o soluție de admitere a acțiunii obiect al prezentului dosar, orice altă soluție aflându-se în flagrantă contradicție cu toate instituțiile juridice ce funcționează efectiv în speță, iar instanța, făcând abstracție de toate aceste aspecte a pronunțat o soluție nelegală de respingere.
A mai apreciat că soluția pronunțată în dosar nu se află numai în contradicție cu probele din dosar și cu instituțiile juridice aplicabile speței, dar mai ales cu o logică simplă, elementară și cu actul de voință al părților care concordă cu realitatea raporturilor dintre acestea, rezultată din probele de la dosar.
A solicitat admiterea recursului, schimbarea soluției și admiterea acțiunea.
În drept, au fost invocate prev. art. 299, 302, 302 ind. 1, 303 alin. 1, 304 și art. 312 Cod procedură civilă.
In ședința publica de la 18 noiembrie 2013, Curtea a ridicat din oficiu excepția de nulitate a recursului declarat de reclamant pentru neîndeplinirea obligației prevăzute de art. 3021 lit.c raportat la art. 303 alin.1 C.p.civ. pe care, analizând-o cu prioritate, conform art. 137 C.p.civ., constata următoarele :
Potrivit art. 3021 lit.c C.p.civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor.
Potrivit art. 303 alin.1 C.p.civ., recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii, prevăzut de art. 301 Cod pr.civilă.
Art. 306 alin. 1 C.p.civ. instituie un principiu general cu privire la obligatia recurentului de a-si motiva recursul, stabilind ca recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazului in care exista motive de ordine publica, precizandu-se la alineatul 3 ca indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor . prevazute de art. 304 C.p.civ.
In speta, se constata ca in cuprinsul declaratiei de recurs recurenta reclamanta s-a rezumat in a indica numai formal textele legale cuprinse in disp. art.304 pct.7 si 9 C.p.civ., fara a preciza care sunt in concret erorile savarsite de instanta de fond, fara o minima argumentare a criticilor in fapt si in drept, precum si a probelor pe care se bazeaza, nefiind astfel indeplinita conditia legala, cuprinsa in art. 3021 lit.c C.p.civ., a dezvoltarii motivelor, ceea ce echivaleaza cu lipsa motivarii in sensul procedural al termenului.
Pentru considerentele expuse in analiza excepției de nemotivare a recursului, in considerarea textelor de lege evocate, nefiind identificate în cauză nici motive de ordine publică care să poată fi invocate din oficiu, Curtea va constata nulitatea recursului formulat de reclamanta OBȘTEA DE MOȘNENI (COMPOSESORATUL DE PĂDURI TEREN ÎN DEVĂLMĂȘIE) PLAIURILE MUȘETEȘTILOR.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul formulat de reclamanta OBȘTEA DE MOȘNENI (COMPOSESORATUL DE PĂDURI TEREN ÎN DEVĂLMĂȘIE) PLAIURILE MUȘETEȘTILOR împotriva sentinței nr. 4235 din 5 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți P. C. MUȘETEȘTI și P. C. MUȘETEȘTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Noiembrie 2013.
Președinte, A. R. | Judecător, G. V. | Judecător, C. N. G. |
Grefier, A. Coșei |
Red. Jud. C.N.G.
2ex./A.C. 28 Noiembrie 2013
j. fond M.D.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Anulare act administrativ. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
