Anulare act de control taxe şi impozite. Sentința nr. 349/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 349/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 09-10-2013 în dosarul nr. 796/54/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINTA Nr. 349/2013
Ședința publică de la 09 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. R.
Grefier: M. F.
x.x.
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta .,FOSTĂ . REPREZ.LEGAL PRIN DUGAESCU A. ADMINISTRATOR, împotriva pârâtei AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ PRIN DIRCȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat A. F., pentru reclamanta L. A. SRL,FOSTĂ . și consilier juridic A. G., pentru pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ PRIN DIRCȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Potrivit dispozițiilor art.131 NCPC și art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004, instanța pune în discuția părților competența materială în cauză.
Avocat A. F., pentru reclamanta L. A. SRL,FOSTĂ ., învederează că este competentă cu soluționarea cauzei Curtea de Apel C., față de suma reținută în actele de control, a cărei anulare o solicită.
Consilier juridic A. G., pentru pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ PRIN DIRCȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., lasă la aprecierea instanței cu privire la competență.
Instanța, în raport de dispozițiile art.248 Noul cod procedură civilă, rămâne în pronunțare cu prioritate asupra excepției
CURTEA:
Asupra cererii de față;
Prin cererea formulată la data de 23.05.2013 la această instanță, reclamanta ., fosta ., a solicitat, în contradictoriu cu parata AGENȚIA NAȚIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA prin DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE D., Direcția Județeana pentru Accize si Operațiuni Vamale D., anularea Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr.1687 J-DJ 2 din data de 21.02.2013.
În temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, a solicitat suspendarea executării actului administrativ pana ia pronunțarea instanței de fond.
Sumele contestate sunt:
- 399.615 lei reprezentând accize gaz petrolier lichefiat;
- 291.921 lei reprezentând dobanzi/majorari de întârziere;
-59.943 lei penalitati de întârziere;
TOTAL-.751.479 lei
În motivarea cererii, a arătat că din anul 2007, societatea a avut ca obiect de activitate îmbutelierea gazului petrolier lichefiat (GPL) în recipienți (butelii tip aragaz), în regim de antrepozit fiscal de producție. Autorizațiile succesive de antrepozit fiscal au privit activitatea de bază, permițând societății ca, în regim suspensiv de la plata accizelor, să primească, să producă, să transforme, să dețină și să expedieze gaze petroliere lichefiate. Aceasta stare de fapt a durat până în luna mai a anului 2011, atunci când societatea si-a încetat activitatea de producție, renunțând si la autorizația de antrepozit fiscal de producție, fapt evidențiat si in documentele financiar-fiscale prin scăderea cifrei de afaceri.
Societatea a fost supusa unei inspecții fiscale parțiale privind accizele pentru gaz petrolier lichefiat pentru perioada 01.01._12, la finalizarea căreia organele de inspecție fiscala au stabilit in sarcina societății, obligația de a achita suma de 399.602 lei cu titlu de accize aferente perioadei 01 01._12, la care se adaugă suma de 291.921 lei cu titlu de dobânzi/majorări de întârziere aferente perioadei 10.01._13 si 59.943 lei penalități de întârziere pentru perioada 11.03._13.
Pentru a stabili aceste sume, inspectorii DJAOV D. au considerat ca societatea datorează acciza (la valoarea de 128,26 euro/to corespunzătoare gpl utilizat drept carburant pentru motor) pentru
- cantitatea de 553.988 kg GPL constatata plus cu ocazia inventarierilor efectuate de către societate in perioada 2008- aprilie 2011
- cantitatea de 270.492 kg GPL aflat in buteliile defecte returnate in antrepozit pentru a fi reparate, cantitate facturata de BUTAN GAS in perioada 2008-2011.
A menționat ca niciodată firma nu a livrat/comercializat GPL pentru a fi utilizat ca si carburant pentru motor, ci a îmbuteliat exclusiv GPL în butelii de aragaz, destinate uzului casnic.
Organul de inspecție fiscala a considerat că întreaga cantitate de GPL înregistrată plus la inventarele efectuate de firmă se impune a fi accizată, societatea nemaiputând să beneficieze de cota de acciza zero, aplicată la comercializarea de GPL pentru uzul casnic, conform art. 14.3 din Anexa I la Titlul VII din Legea 571/2003. In susținerea acestei concluzii, inspectorii fiscali au considerat ca s-a preluat restul neconsumat de GPL de la consumatorii finali, iar aceasta preluare s-a realizat in afara activității de distribuție, fără întocmirea de documente comerciale si fără plata contravalorii acestor mărfuri.
In ceea ce privește GPL aflat în buteliile constatate ca fiind defecte, organele de control concluzionează ca GPL-ul din aceste butelii ar fi putut sa beneficieze de acciza zero numai daca ar fi fost distribuit in aceeași butelie in care a părăsit antrepozitul fiscal, pana la consumatorul final si utilizat in consum casnic, fara sa fie supus transvazarii din aceste butelii defecte in stocatoarele antrepozitului fiscal si, ulterior, . corespunzătoare tehnic, lucru imposibil de realizat si total ilegal, deoarece orice îmbuteliator/comerciant de butelii de aragaz este obligat deindata sa preia buteliile defecte si sa inapoieze consumatorului casnic GPL-ul in butelii care nu prezintă defecte. Daca nu s-ar face acest schimb al buteliilor defecte, practic îmbuteliatorul/comerciantul ar pune in pericol viata consumatorilor casnici, lucru neadmis atat din punct de vedere legal, cat si moral.
A arătat că a contestat, in termen legal. Decizia de Impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr.1687 J-DJ 2 din data de 21.02.2013. Contestatia a fost transmisa către organul fiscal competent in data de 21.03.2013, fiind primita in data de 25.03.2013. De la acea data urma sa curgă termenul de soluționare, prevăzut de art. 70 din Codul de procedura fiscala, acesta urmând sa se împlinească la data de 09.05.2013.
P. la data prezentei acțiuni, organul fiscal competent sa soluționeze Contestatia formulata de către societate NU a emis o decizie sau dispoziție de soluționare a acesteia, astfel ca, in temeiul art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a Contenciosului Administrativ, fiind astfel nevoiți să solicite în instanță, anularea actului administrativ.
A contestat și modul de desfășurare a inspecției fiscale sub aspect procedural.
Inspecția fiscala a fost realizată cu încălcarea gravă a normelor ce reglementează realizarea inspecției fiscale relative la locul de desfășurare a inspecției fiscale, timpul de desfășurare a inspecției fiscale, procedurile de control aplicate, drepturile contribuabilului in cadrul procedurii de inspecție fiscala.
Astfel, potrivit art. 103 alin 1 si alin 2 din Codul procedura fiscala, inspecția fiscala se desfășoară in spatiile de lucru ale contribuabilului si, numai prin excepție, in ipoteza in care contribuabilul nu poate pune la dispoziție spatii adecvate, inspecția se va realiza la sediul organului de control.
Potrivit art. 105 alin.(2) din Codul de procedura fiscala, inspecția fiscală va fi efectuată în așa fel încât să afecteze cât mai puțin activitatea curentă a contribuabililor și să utilizeze eficient timpul destinat inspecției fiscale.
Potrivit art 56 din Codul de procedura fiscala, contribuabilul are obligația de a prezenta organului fiscal înscrisurile solicitate, iar acesta are obligația de a restitui înscrisurile si de a păstra copii numai după înscrisurile relevante. Subliniem faptul ca textul nu stabilește obligația contribuabilului de a pune la dispoziția organului fiscal, in exclusivitate in copie, înscrisurile solicitate, așa cum s-a procedat in cazul de fata.
Potrivit art. 107 alin 3 din Codul procedura fiscala, contribuabilul are dreptul de a fi informat asupra constatărilor rezultate din inspecția fiscala, iar organul de control are obligația de a comunica contribuabilului, în timp util, data, ora și locul prezentării concluziilor.
Că au fost încălcate aceste norme, astfel.
In luna iulie a anului 2012, la sediul societății s-au prezentat inspectorii D. M.-Lelioara si N. L., din partea Direcției Județene pentru Accize si Operațiuni Vamale D., cu intenția de a efectua un control inopinat. La data de 01.08.2012, inspectorii sus-amintiti concluzionează ca se impune efectuarea unei inspecții fiscale parțiale, scop pentru care, in luna septembrie solicita, prin adrese scrise, comunicarea, din partea societății, a diverselor documente contabile. De menționat faptul ca. in perioada septembrie 2012- februarie 2013, inspectorii aflați in control s-au prezentat doar de trei ori la sediul subscrisei, pentru o perioada de cel mult o ora, solicitând, de fiecare data, documente financiar-contabile, in foto-copie, fără să cerceteze originalele acestora, pe care singurul angajat, cu norma de lucru redusa, al societății noastre le-a pus, cu promptitudine, la dispoziția acestora.
In istoria de peste 18 ani a grupului de firme Dumagas, a fost primul control care s-a rezumat la a solicita si primi copii ale documentelor si toate aceste cereri s-au făcut numai scris, fără prezentarea efectiva a inspectorilor la sediul firmei, mai mult aceste documente au fost solicitate uneori in mod haotic si fără o cursivitate logica a cerințelor, ducând cu gândul la ideea unui abuz in exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Ca urmare a aprobării cererii de concediu de odihna legal a d-nei A. Kuharek, contabila societății noastre, în perioada 06 noiembrie - 8 decembrie 2012 nu a existat posibilitatea de a mai răspunde solicitărilor organelor de inspecție, cu atât mai mult cu cat, urmare a încetării activității, d-na contabila este singurul angajat al acestei societăți, dar nu cu norma întreagă, ci cu timp parțial.
In data de 16.01.2013 a primit o adresa de continuare a controlului, iar cinci zile mai târziu a fost emisă o alta adresa prin care, încercând sa-si acopere propria culpa în ineficienta desfășurării controlului, inspectorii sus-mentionati acuzau societatea de tergiversarea lucrărilor de control, susținând ca nu pot intra in posesia documentelor noastre decât după emiterea unor adrese in acest sens.
Or, atâta timp cat au ales să controleze firma din propriile birouri, de la sediu instituției ai căror angajați sunt, fără să fie de acord să se deplaseze zilnic sau frecvent la sediul nostru, este firesc s procedeze la emiterea de adrese, neexistând altă modalitate legala de solicitare a comunicării documentelor. Mai mult, adresa nr. 615 apare ca fiind înregistrată în data de 21.08.2013, fapt deloc scuzabil pentru o instituție a statului care solicită si impune rigoare contribuabililor.
In data de 06.02.2013, echipa de inspecție fiscala emite adresa nr. 1224/06.02.2013 (nestampilata!!!), primita in data de 07.02.2013, prin care administratorul societatii era înștiințat ca, in data de 08.02.2013, orele 12, va avea loc, la sediul DJAOV D., discuția finala asupra constatărilor si consecințelor inspecției fiscale. Am depus, in data de 08.02.2013 adresa cu nr de înregistrare 1294, prin care comunicam imposibilitatea, din motive obiective, a administratorului . de a se prezenta la data si ora stabilite, deoarece nu se afla in localitate, propunând, totodată, desfășurarea acelei întâlniri la o data ulterioara.
Potrivit Legii societăților comerciale nr. 31/1990, republicata, agenții economici sunt reprezentat; prin organele lor de conducere, in cazul societăților cu răspundere limitata fiind vorba despre administratorul societății. In cazul de fata, administratorul societății nu a fost in localitate si nici nu a avut posibilitatea de a emite un mandat autentic de reprezentare, către o alta persoana, in timp util, astfel încât acesta sa ajungă din localitatea in care se afla administratorul, la C.. Buna credința este dovedita, insa, din propunerea ca întâlnirea finală să se desfășoare la o data ulterioară, neexistand niciun moment intenția de a ne sustrage de la aceasta. Cu toate acestea, cu nesocotirea art. 107 din OG nr. 92/2003, DJAOV D. expediază Raportul de Inspecție Fiscala, chiar daca, din punctul acesteia de vedere, inspecția fiscala nu se încheiase atâta timp cat nu avusese loc discuția finala asupra acesteia.
Nerespectarea condițiilor legale de realizare a inspecției fiscale este de natura sa le prejudicieze grav, deoarece în sarcina acesteia au fost stabilite in mod nelegal si abuziv sume suplimentare de plata la buget.
II. Tratamentul fiscal stabilit de organul fiscal încalcă principiul securității juridice si principiul încrederii legitime.
Practic, exigențele acestor principii impun ca administrația sa-si exercite puterile cu coerenta si continuitate, prin păstrarea unei conduite constante si stabile.
Aceste principii implica obligația administrației fiscale de a-și defini în mod clar exigențele,iar comportamentul contribuabilului fundamentat pe comportamentul administrației nu poate atrage sancționarea contribuabilului.
Situația de fapt a fost cunoscută în detaliu de organele fiscale in toata perioada 2007-2011, operațiunile desfășurându-se cu maxima transparenta.
Cantitățile constatate plus la fiecare inventar efectuat de firma noastră au fost înregistrate în evidența contabilă a societății, s-au înregistrat venituri impozabile si s-a plătit impozit pe profit.
Atât cantitățile de GPL constatate plus la inventar, cat si cantitățile de GPL aflate in buteliile defecte si facturate de BUTAN GAZ, se regăsesc evidențiate in situațiile lunare privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal, depuse de societate la autoritatea vamala, conform art.197 din Codul Fiscal, respectiv 206 A55 din Codul Fiscal (aplicabil începând cu 01.04.2010).
Aceste operațiuni au mai fost verificate de organele de control din cadrul ANV, care au considerat ca activitatea este desfășurată in condiții legale (procesul verbal de control nr 3261/13.04.2010, anexat la prezenta).
Că activitatea de producție in antrepozite este atent supravegheata si verificata de organul fiscal, care in mod categoric, daca se constata o încălcare a legii fiscale, este obligat sa intervină deîndata, iar sancțiunile aplicate sunt foarte drastice, ducând chiar la anularea autorizației de antrepozit fiscal.
Organul fiscal, pe o perioada foarte mare de timp, respectiv 2007-2011, în condițiile in care a știut de existenta acestor plusuri de materie primă în antrepozit, nu a luat nicio măsură, nu a aplicat nicio sancțiune, considerând ca activitatea este legala.
In concluzie, dat fiind comportamentul organului fiscal în toată perioada în care și-au desfășurat activitatea, respectiv 2007-2011, in virtutea principiilor anterior enunțate, nu este legală stabilirea unei sarcini fiscale suplimentare pentru societate.
III. Pe fond, a contestat actele administrative anterior menționate pentru următoarele motive de nelegalitate si netemeinicie:
Tratamentul fiscal stabilit de organul de inspecție fiscala nu este motivat in drept pentru perioada 01.01._10.
Organul de inspecție fiscala a stabilit diferente de accize incepand cu anul 2008. Prin OUG nr. 109 din 7 octombrie 2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in MO nr. 689 din 13 octombrie 2009 (pct 148 din OUG 109/2009), la titlul VII, după capitolul] se introduce un nou capitol, capitolul IA1 "Regimul accizelor armonizate", alcătuit din art. 206.
Potrivit art. III din același act normativ, prevederile art. I pct. 148 referitoare la capitolul IA1 "Regimul accizelor armonizate" se aplică începând cu data de 1 aprilie 2010.
Se observă că în motivarea actelor administrative întocmite, organul de inspecție fiscala nu invoca niciun text legal in vigoare anterior datei de 1 aprilie 2010.
Așadar pentru perioada 01.01._10, organul de inspecție nu motivează în drept încadrarea operațiunilor si calculul de accize realizate.
Organul de control a stabilit o stare de fapt fiscala care nu corespunde realității, deoarece societatea nu a deținut produse energetice in afara regimului suspensiv, pentru care acciza nu a fost plătită.
a) Relativ la plusurile de GPL determinate prin inventariere de către societate (cantitate totala pentru perioada 2008-2011 fiind de 553.988 kg)
• Organul de control stabilește o stare de fapt fiscala care nu este susținută de probe.
Referitor la aceste diferențe în plus, organul fiscal, constată ca, în realitate, în medie, o cantitate de aproximativ 200-240 grame de GPL, in funcție de temperatura si presiune, rămâne în interiorul buteliilor în momentul în care sunt prezentate de către consumatorii casnici pentru reumplere. In momentul în care sunt reumplute, intervin plusurile de GPL, ca urmare a diferenței dintre cantitatea de gaz cu care sunt reumplute aceste butelii si capacitatea lor totală.
Potrivit art 65 alin 2 din Codul de procedura fiscala, organul fiscal are sarcina de a motiva
decizia de impunere pe bază de probe sau constatări proprii.
In condițiile în care inspecția fiscală s-a desfășurat în anul 2012, iar activitatea s-a desfășurat până în 2011, este evident ca aceasta constatare nu a fost realizată de organul de inspecție fiscala cu propriile simțuri.
In susținerea acestei afirmații, organul de inspecție fiscala nu administrează niciun alt mijloc de probă, dintre cele reglementate de art.49 Cod de procedura fiscala.
In fapt, plusurile înregistrate de societate se datorează diferenței față de țara standard. înscrisă pe butelii (+/-0.5 kg), precum si tolerantei greutății admise la încărcare.
Organul de control apreciază că preluarea cantităților de GPL de la consumatorul final cu ocazia prezentării/schimbului de butelii pentru reumplere s-a realizat în afara activității de distribuție fără întocmire de documente comerciale, făra plata contravalorii acestor mărfuri, destinatia finala fiind aceea de reimbuteliere si nu de utilizare in consum casnic.
GPL ul constatat plus a avut ca destinație finala tot utilizarea in consum casnic; din antrepozit nu a ieșit GPL decât incarcat in butelii de maxim 12,5 kg utilizate pentru consum casnic.
Plusurile au fost evidențiate in contabilitate, iar pentru aceste plusuri s-au înregistrat venituri impozabile si s-a calculat impozitul pe profit, fiind intocmai respectate prevederile legale contabile și fiscale pentru o astfel de operațiune economica.
b) Relativ la încărcăturile de GPL din buteliile defecte facturate de BUTAN GAS către societatea noastra.
La data ieșirii din antrepozit, GPL incarcat in butelii a părăsit regimul suspensiv de acciza, încărcăturile de GPL din buteliile defecte returnate in antrepozit, facturate de către Butan Gas, reprezintă produs deja eliberat pentru consum. Fiecare dintre aceste regimuri sunt regimuri legale in care se poate afla un produs accizabil. Acest GPL s-a aflat fie in incinta antrepozitului, fie in butelie de aragaz destinata consumului casnic.
La reintrarea in antrepozit, prin facturare de către ButanGas, produsul s-a aflat in buteliile defecte. Prin faptul ca acest produs a fost reintrodus ., deoarece vechiul recipient era defect, este evident ca nu se poate retine ca ar fi intervenit o modificare_a destinației acestui produs sau ca acesta ar fi fost utilizat in alte scopuri, destinatia finala fiind utilizarea in consum casnic. Astfel, sub nicio forma nu se poate a aplica cota de acciza corespunzătoare utilizării drept combustibil pentru motor, urmând a se menține nivelul de acciza zero.
In concluzie, societatea nu a detinut produse energetice in afara regimului suspensiv, pentru care acciza nu a fost plătită deoarece:
- in cazul GPL constatat plus la inventar. acesta era chiar GPL livrat in regim supensiv.
- in cazul GPL din buteliile defecte, acesta este GPL eliberat pentru consum, care beneficiaza de cota le acciza zero..
Organul de control calculeaza acciza suplimentara pornind de la un nivel al accizei de 128,26 Euro/to pentru GPL utilizat drept combustibil pentru motor. Desi aplica acciza pentru GPL utilizat drept Combustibil pentru motor, organul de control nu face dovada acestei utilizări, incalcand prevederile art. 65 alin 2 din Codul de procedura fiscala.
Modulin care organul vamal trateaza operațiunile conduce la o dubla taxare cu acciza a aceleiasi cantitati de GPL.
GPL-ul constatat ca plus la inventar a fost incarcat in butelii, ce au fost vândute către Butan Gas, iar organul de control a calculat acciza asupra acestei cantitati.
Este evident ca si astfel de butelii au fost returnate in antrepozit ca fiind defecte. In cazul buteliilor defecte restituite in antrepozit, indiferent ca ele au fost incarcate cu GPL constatat plus la inventar sau GPL furnizat in regim normal, organul de control calculeaza din nou acciza, fara sa tina cont ca asupra aceleiași cantitati s-a mai calculat acciza.
In concluzie, pentru o anumita cantitate din GPL-ul constatat plus se calculeaza acciza ca fiind plus, si ulterior, se mai calculeaza acciza la returnarea in antrepozit in buteliile defecte.
Astfel organul de control incalca prevederile art 94 alin 3 lit e din Codul de procedura fiscala
potrivit caruia inspecția fiscala trebuie sa stabileasca in mod corect diferentele datorate in plus fata de creanța fiscala declarata de contribuabil, precum si prevederile art 7 alin 2 potrivit caruia organul fiscal este îndreptătit să examineze, din oficiu, starea de fapt, să obțină și să utilizeze toate informațiile și documentele necesare pentru determinarea corectă a situației fiscale a contribuabilului, in ana iz efectuată organul fiscal va identifica și va avea în vedere toate circumstanțele edificatoare ale fiecărui
In drept cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 8 si art. 15 din Legea 554/2004.
Analizând, cu prioritate, excepția lipsei competenței materiale de soluționare a cauzei, în primă instanță, de către Secția contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel C., instanța reține următoarele:
Actul a cărui suspendare a executării o solicită reclamanta este reprezentat de Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr.1687 J-DJ 2 din data de 21.02.2013, sumele contestate fiind 399.615 lei accize gaz petrolifer lichefiat, 291.921 lei reprezentînd dobânzi/majorări de întârziere, 59.943 lei reprezentînd penalități de întârziere.
Astfel fiind, întrucât au ca obiect creanțe bugetare, asemenea acte se înscriu în categoria actelor administrative ce privesc contribuții fiscale în sensul prevederilor art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Acțiunea având ca obiect suspendarea executării deciziilor emise în procedura fiscală este de competența instanței de contencios administrativ determinată în funcție de valoarea creanței bugetare potrivit regulilor de competență prevăzute de art. 10 alin.1 din Legea nr.554/2004.
În cauză, întrucât valoarea creanței bugetare nu depășește suma de 1.000.000 de lei, potrivit prevederilor art.10 alin.1 și 3 din Legea nr.554/2004 acțiunea va fi soluționată de secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului D..
Având în vedere cele arătate, potrivit prev. art.158 alin.3 C.p.c., Curtea va admite excepția lipsei competenței materiale și va declina cauza în favoarea Tribunalului D.- Secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta .,FOSTĂ . REPREZ.LEGAL PRIN DUGAESCU A. ADMINISTRATOR, împotriva pârâtei AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ PRIN DIRCȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., în favoarea Tribunalului D. - Secția C.:
Pronunțată în ședința publică de la 09 Octombrie 2013
Președinte, A. R. | ||
Grefier, M. F. |
Red.jud.AR
2 ex/11.10.2013
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 3262/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
