Conflict de competenţă. Sentința nr. 144/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 144/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 22-03-2013 în dosarul nr. 463/54/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 144/2013
Ședința din Camera de Consiliu de la 22 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. C. M. Z.
Grefier A. Coșei
S-a luat în examinare conflictul de competență ivit între Judecătoria Baia de A. și Tribunalul M. privind judecarea acțiunii formulată de contestatoarea D. R. M. ADMINISTRATOR AL I.I. D. R. M. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE M..
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu, nu s-au prezentat părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citare, conform art. 22 alin. 5 C.proc.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nemaifiind alte cereri, instanța a reținut cauza spre soluționarea conflictului negativ de competență.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A. la data de 14.06.2012 sub nr._, contestatoarea D. R. M. a formulat contestație împotriva titlului executoriu nr.1059 din 22 mai 2012 emis de C. Națională de Asigurări de Sănătate M. în dosarul nr.1059/22.05.2012, fiind obligată să plătească suma de 1.447,40 lei pe care îl consideră netemeinic și nelegal, solicitând reducerea cu 50 % conform O.G. nr.30/2011 acestora.
În motivare, a arătat că, în fapt, la data de 22 mai 2012, a fost emis titlul executoriu nr.1059 din data de 22 mai 2012 de către C. Națională de Asigurări de Sănătate M., astfel:
- suma de 1150,40 lei-majorări conform nr. ACC 40/08.02.2012;
- suma de 297 lei-penalități conform declarației nr._/24.01.2012.
A precizat că, potrivit O.G.30/2011, dacă are debitele principale plătite la zi, beneficiază de o reducere de 50 % din penalități, lucru ce solicită să fie admis prin hotărârea ce se va pronunța
În drept cererea a fost motivată pe dispozițiile O.G. nr.02/2003.
În dovedire a depus la dosar: somația nr.1059/22.05.2012, titlul executoriu nr.1059/22.05.2012, dovada de comunicare, adresa nr.8882/20.03.2012 emisă de C. de Asigurări de Sănătate M., cerere înregistrată sub nr.8882/19.03.2012 la C. de Asigurări de Sănătate M., procura judiciară autentificată sub nr.126/05.09.2012, chitanța în cuantum de 116 lei, chitanța în cuantum de 232 lei contribuție la FNUASS, chitanța în cuantum de 630 lei contribuție FNUASS, chitanța în cuantum de 50 lei reprezentând achitare debite parțial FD PAAI FNUASS, chitanța în cuantum de 800 lei reprezentând achitare debite parțial fd fnuass 2005-2010, chitanța în cuantum de 500 lei reprezentând achitare debite FD FNUASS RESTANT PARTIAL PAAI, decizia de impunere nr.A.C.C.40 din 08.02.2012, adresa nr._/14.11.2012 eliberată de C. de Asigurări de Sănătate M..
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației.
În apărare a depus la dosar: titlul executoriu nr.1059/22.05.2012, somația nr.1059/22.05.2012, adresa din februarie 2012, situația obligațiilor la FNUASS, decizia de impunere nr. A.C.C.40/08.02.2012, fișa contribuabil, cerere înregistrată sub nr.2457/17.01.2012 C. de Asigurări de Sănătate M., decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice pe anul 2009, decizia de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit pe anul 2008, decizia de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice pe anul 2008, decizie de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente pe anul 2007, decizia de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice pe anul 2007, decizie de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente pe anul 2006, decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice pe anul 2005, decizie de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente pe anul 2005.
La data de 26.10.2012 contestatoarea a formulat precizare de acțiune prin care a arătat că intimata a emis titlul executoriu nr.1059 din 22.05.2012 pe care înțelege să-l conteste și pe acesta, precum și decizia de impunere nr. A.C.C.40 din 08.02.2012 și somația nr.1059 din 22.05.2012. A precizat că prin acestea s-a calculat în mod abuziv contribuția la plata asigurărilor de sănătate la salariul minim pe economie în condițiile în care unitatea sa are venituri mult mai mici, ce nu acoperă salariul minim pe economie. A solicitat instanței de judecată ca prin sentința ce o va pronunța să fie calculată contribuția în funcție de venitul realizat.
În drept și-a întemeiat precizarea de acțiune pe dispozițiile art.132 c.p.c.
Prin încheierea de ședință din data de 30.10.2012, instanța a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect contestație titlu executoriu, de capătul de cerere având ca obiect contestație privind celelalte forme de executare. A fost format un nou dosar cu contestarea titlului executoriu ‚ înregistrat la data de 01.11.2012 sub nr._ .
Prin sentința nr. 513 din 20 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr._ s-a admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei Baia de A. și în consecință:
S-a declinat competența de soluționare a cererii formulată de contestatoarea D. R. M., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Asigurări de Sănătate M., în favoarea Tribunalului M..
Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria a reținut următoarele:
Prin contestația formulată la această instanță, contestatoarea D. R. M. a solicitat anularea titlului executoriu nr.1059 din 22 mai 2012 emis de C. Națională de Asigurări de Sănătate M. în dosarul nr.1059/22.05.2012.
Potrivit dis.art.21 din codul de procedură fiscală creanțele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal.
Aliniatul (2) al aceluiași articol prevede că raporturile de drept prevăzute la alin. (1) rezultă atât conținutul, cât și cuantumul creanțelor fiscale, reprezentând drepturi determinate constând în:
a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit alin. (4), denumite creanțe fiscale principale.
Cum titlul de creanță fiscal contestat reprezintă contribuția datorată FNUASS și având în vedere dis. art. 205 din codul de procedură fiscală care prevăd că împotriva titlului de creanță se poate formula contestație, care este o cale administrativă de atac, instanța constată că nu este competentă să soluționeze prezenta contestație.
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
De asemenea, dispozițiile art. 159 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă stabilesc că „ necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad”.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. d Cod procedură civilă „Tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competența curților de apel”.
Această normă reglementează expres competența după materie a instanței, așa fiind, instanța în baza art. 158 cod procedură civilă și art. 2 alin 1 lit. d Cod procedură civilă, a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Baia de A. și în consecință, a dispus declinarea competenței în favoarea Tribunalului M..
Prin sentința nr. 1455 din 13 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._/101/2012 s-a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului M..
S-a declinat competența de soluționare a contestației formulată de contestatoarea D. R. M., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Asigurări de Sănătate M., în favoarea Judecătoriei Baia de A..
S-a constatat conflict negativ de competență și s-a înaintat dosarul Curții de Apel C. – Secția C. Administrativ și Fiscal, în vederea soluționării conflictului.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut astfel că instanța a fost investită cu soluționarea contestației formulată de contestatoare împotriva titlului executoriu nr.1059/22.05.2012 emis de CAS M..
Conform art.172 alin.1 C. pr. fiscală, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
Potrivit art.172 al.3 C. proc. fiscală contestația la executare silită poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ cu activitate jurisdicțională și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
În cauză s-a constatat că titlul executoriu emise de CAS M. este act de executare și poate fi atacat cu contestație la executare întrucât pentru contestarea acestuia nu mai există o altă procedură.
Potrivit dispozițiilor art. 205 și urm. C. pr. fiscală, contestația prevăzută de aceste dispoziții legale poate fi formulată numai împotriva titlului de creanță sau a altor acte administrativ fiscale.
Având în vedere însă că în cauza cu a cărei soluționare a fost investită instanța actul contestat nu este un act administrativ fiscal, ci este emis în cadrul executării silite, s-a apreciat că acesta poate fi contestat numai pe calea contestației la executare.
Codul de procedură fiscală (art.172 alin.4) face trimitere la dreptul comun în materia contestației la executare în ceea ce privește competența de soluționare a acesteia.
Prevederile dreptului comun, respectiv art.400 alin.1 și art.373 al.2 Cod procedură civilă, stabilesc competența de soluționare a contestației la executare propriu-zise la instanța de executare.
În speță s-a constatat că instanța de executare competentă este Judecătoria Baia de A., întrucât executarea silită se face în circumscripția acesteia.
Pentru aceste considerente, a fost admisă excepția de necompetență materială a Tribunalului M. și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a contestației la executare privind titlul executoriu în favoarea Judecătoriei Baia de A..
Având în vedere că atât Judecătoria Baia de A. cât și Tribunalul M. s-au declarat necompetente să soluționeze prezenta cauză declinându-și reciproc competența, în temeiul art. 20 pct. 2 C. proc. civ. s-a constatat conflict negativ de competență și s-a înaintat dosarul instanței superioare, respectiv Curtea de Apel C. - Secția C. Administrativ și Fiscal în vederea soluționării conflictului conform art. 22 alin. 2 C. proc. civ.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel C. sub nr._ .
Soluționând conflictul negativ de competență în temeiul art. 22 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea de Apel C. constată că Judecătoriei Baia de A. îi revine competența soluționării cauzei, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea introductivă, reclamanta a formulat contestație împotriva titlului executoriu 1059/22.05.2012 ; motivând în fapt, indică faptul că prin titlul executoriu este înscrisă obligația de plată accesorie – majorări și penalități, indicând totodată titlurile de creanță din care rezultă existența acestora (decizia de impunere ACC 40/2012 și declarația_/2012) .
A indicat ca temei în drept dispozițiile OG 92/2003, invocând totodată ipoteza reglementată de OG 30/2011 privind reducerea de 50% a penalităților .
Urmează a fi reținut faptul că reclamanta a indicat atât titlul executoriu, cât și titlurile de creanță privind obligația de plată accesorie .
Astfel cum a reținut instanța în fața căreia s-a născut conflictul negativ de competență, sunt aplicabile dispozițiile art. 172 alin. 3 din OG 92/2003, potrivit cărora contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Potrivit art. XI din OG 30/2011,pPentru obligațiile fiscale restante la 31 august 2011, penalitățile de întârziere se anulează sau se reduc, astfel:
a) penalitățile de întârziere se anulează dacă obligațiile principale și dobânzile aferente acestora se sting prin plată voluntară sau compensare până la 31 decembrie 2011;
b) penalitățile de întârziere se reduc cu 50% dacă obligațiile principale și dobânzile aferente acestora se sting prin plată voluntară sau compensare până la 30 iunie 2012.
(2) Pentru dobânzile datorate până la data stingerii și stabilite prin decizii comunicate după această dată, condiția se consideră îndeplinită dacă dobânzile se sting până la termenul de plată prevăzut la art. 111 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(3) În cazul prevăzut la alin. (1), se desființează, total sau parțial, chiar dacă împotriva acestora s-au exercitat ori nu căi de atac, actele administrative fiscale sau titlurile executorii prin care s-au stabilit creanțe fiscale accesorii aferente creanțelor fiscale principale, stinse potrivit alin. (1).
(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător și pentru o cotă de 50% din majorările de întârziere, reprezentând componenta de penalitate a acestora, aferente obligațiilor fiscale stinse prin plată sau compensare.
În raport de aceste norme, a căror aplicare o solicită reclamanta, cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu organul de executare (având în vedere și notele de ședință formulate în fața instanței de executare, de către pârâta CAS M. și prin care se arată faptul că dosarul de executare cu numărul menționat de către reclamantă – 1059/22.05.2012, a fost preluat de către AFP Baia de A.), este susceptibilă de calificare ca fiind o contestație la executare .
În aceste condiții, normele de executare silită aplicabile sunt cele reglementate de art. 172 alin. 4 din OG 92/2003, potrivit cărora contestația se introduce la instanța judecătorească competentă, cu aplicarea art. 2 alin. 3 din același act normativ și coroborate cu art. 373 alin. 4 C.pr.civ.
Ca atare, competența materială de soluționare a cauzei se raportează la dispozițiile art. 1 pct. 1 C.pr.civ. și nu la art. 2 pct. 1 lit. d C.pr.civ. .
Pentru considerentele mai sus expuse, văzând disp. art. 20 alin. 1 pct. 2, raportat la art. 22 alin. 2 și alin. 5 C.pr.civ., Curtea urmează să stabilească competența de soluționare a acțiunii, în favoarea Judecătoriei Baia de A. .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența judecării cauzei, privind judecarea acțiunii formulată de contestatoarea D. R. M. ADMINISTRATOR AL I.I. D. R. M., cu domiciliul în comuna B., . în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE M., cu sediul în Dr. Tr. S., ., jud. M., în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Baia de A..
Cu recurs, în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Martie 2013.
Președinte, L. C. M. Z. | ||
Grefier, A. Coșei |
Red. L.C.M.Z.
4ex./A.C. /09.04.2013
| ← Pretentii. Hotărâre din 07-11-2013, Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Sentința nr. 3877/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
