Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 12917/101/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr._/2013
Ședința publică de la 15 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător A. I. A.
Judecător G. C.
Grefier D. F.
x.x.x.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ M. împotriva sentinței nr. 4432 din 10 iulie 2013, pronunțată de Tribunalul M., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. P. C..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic B. M. pentru recurenta pârâtă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ M., lipsind intimatul reclamant P. P. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul a fost declarat și motivat în termen legal, iar intimatul reclamant a depus întâmpinare, într-un singur exemplar, după care,
Reprezentantul recurentei pârâte precizează că a luat cunoștință de întâmpinarea depusă la dosar și nu mai are cereri de formulat.
Constatând că nu mai sunt cereri formulate de către părți, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic B. M. pentru recurenta pârâtă solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii, susținând că instanța de fond a aplicat în mod eronat prevederile legale referitoare la beneficiul social reținut, în sensul că a apreciat că drepturile primite de reclamant au fost încasate în mod legal.
De asemenea, susține că obligația primarului de a emite un act administrativ pentru suspendarea sau încetarea dreptului de alocație de susținere nu este o condiție pentru sistarea plății drepturilor sociale, iar pârâta A.J.P.I.S. are obligații separate de recuperare a sumelor încasate nelegal.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 4432 din 10 iulie 2013, Tribunalul M. a admis acțiunea formulată de reclamantul P. P. C., în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială M..
A dispus anularea Deciziei nr._/14.09.2012 emisă de Directorul executiv al A.J.P.I.S. M. și a Deciziei nr._/20.11.2012 emisă de A.J.P.I.S. M..
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 500 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 02.08.2012, o echipă din cadrul AJPIS M. a efectuat un control la UAT Greci, fiind verificate 30 de dosare ale titularilor de alocație pentru susținerea familiei, ocazie cu care s-a constatat că un anumit număr de beneficiari (printre care și reclamantul) nu au depus declarația pe propria răspundere pe anul 2012 conform prevederilor legale.
În baza procesului-verbal de control înregistrat la Primăria ..1194/02.08.2012, Primarul . Dispoziția nr.108/24.08.2012 prin care a constat un debit de 210 lei în sarcina reclamantului reprezentând alocație pentru susținerea familiei încasată necuvenit pentru perioada ianuarie-iulie 2012.
La data de 14.09.2012 pârâta a emis decizia nr._ prin care a decis constituirea debitului și recuperarea sumei reprezentând alocația pentru susținerea familiei pentru reclamant, suma totală plătită necuvenit cu acest titlu pentru perioada 01.01._12, respectiv 2010 lei urmând a se recupera în condițiile legii.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație reclamantul, însă prin Decizia nr._/20.11.2012 emisă de A.J.P.I.S. M. s-au reținut următoarele: „neîndeplinirea de către reclamant a obligațiilor prev. la alin. (1) al art.25 atrage suspendarea plății dreptului începând cu luna următoare celei în care s-a constatat neîndeplinirea obligației prin dispoziția Primarului, astfel încât obligația de a suspenda nu revine AJPIS M..
Conform art. 32 din Legea nr. 277/2010 privind alocația de susținere a familiei sumele încasate necuvenit cu titlu de alocație se recuperează de la titularul dreptului la alocație în termenul de prescripției stabilit de lege pentru creanțele bugetare, recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de alocație se face de către agenția teritorială prin decizia directorului care se comunică debitorului în termen de 15 zile.
Față de aceste dispoziții legale consideră că debitul este stabilit corect și în conformitate cu prevederile legale, iar recuperarea sumelor încasate necuvenit este independentă de suspendarea dreptului la alocația de sprijin, AJPIS având toate prerogativele conferite de normele legale de a recupera sumele de bani încasate necuvenit de către titularii alocației pentru susținerea familiei pentru perioada în care nu și-au îndeplinit obligațiile legale, chiar dacă dreptul este suspendat sau încetat sau a fost reluat”.
Instanța a reținut că potrivit art. 25 alin. 1 din Legea nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, titularul alocației depune la primăria comunei, orașului, municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului București în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința familia, din 6 în 6 luni după stabilirea dreptului la alocație, o declarație pe propria răspundere privind componența familiei și veniturile realizate de membrii acesteia, al cărei model este stabilit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Conform alin. (2) și (3)ale art.25, neîndeplinirea de către titularul alocației a obligației prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plății dreptului începând cu luna următoare celei în care s-a constatat neîndeplinirea obligației, prin dispoziție a primarului. Suspendarea prevăzută la alin. (2) se menține până la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1), dar nu mai mult de 3 luni. Dacă în termenul de 3 luni titularul nu îndeplinește obligația, se consideră că nu mai sunt îndeplinite condițiile de acordare.
Art. 32 alin.1 și 2 din Legea nr.277/2010 prevede că sumele încasate necuvenit cu titlu de alocație se recuperează de la titularul dreptului la alocație în termenul de prescripție, stabilit de lege pentru creanțele bugetare. Recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de alocație se face de către agenția teritorială, prin decizie a directorului, care se comunică debitorului în termen de 15 zile.
Astfel, din dispozițiile legale menționate anterior se reține că, în situația în care titularul alocației nu respectă obligația de a depune la primărie, din 6 în 6 luni, o declarație pe propria răspundere privind componența familiei și veniturile realizate de membrii acesteia, prin dispoziție a primarului se dispune suspendarea plății dreptului începând cu luna următoare celei în care s-a constatat neîndeplinirea obligației.
Prin urmare, s-a constatat că plata alocației de sprijin devine o plată necuvenită din momentul în care se dispune suspendarea plății prin dispoziție a primarului, respectiv începând cu luna următoare celei în care s-a constatat neîndeplinirea obligației. Ori, în cauză, așa cum rezultă din adresa nr.769/28.05.2013(fila 54 dosar) a Primăriei .-a emis dispoziție de suspendare sau de încetare a dreptului de alocație de susținere, conform art.25 din Legea nr.277/2010, pentru perioada ianuarie-iulie 2012.
Față de cele reținute anterior, chiar dacă reclamantul nu a depus declarațiile pe proprie răspundere pentru perioada ianuarie-iulie 2012, așa cum rezultă și din înscrisurile depuse la dosar, sumele încasate de acesta cu titlu de alocație de spirijn pentru perioada sus-menționată nu constituie sume necuvenite atâta timp cât nu s-a constatat de către primar neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege.
Pentru aceste considerente, instanța a considerat că, în mod nelegal, pârâta a emis decizie pentru recuperarea sumei de 210 lei achitată reclamantului pentru perioada ianuarie-iulie 2012, nefiind aplicabile art. 32 alin.1 și 2 din Legea nr.277/2010 în condițiile în care, așa cum s-a reținut anterior,această sumă nu poate fi considerată ca fiind încasată necuvenit.
În consecință, având în vedere cele menționate anterior, s-a apreciat că acțiunea este întemeiată și prin urmare, a fost admisă și s-a dispus anularea Deciziei nr._/14.09.2012 emisă de Directorul executiv al A.J.P.I.S. M. și a Deciziei nr._/20.11.2012 emisă de A.J.P.I.S. M..
În baza art.274 C.pr.civ. a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat către reclamant.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ M..
În motivare, a invocat în esență dispozițiile art 25 din Legea nr 277/2010, din interpretarea cărora rezultă că, dacă nu a fost îndeplinită una din obligațiile căzute în sarcina titularului pentru a beneficia de acest drept, suma respectivă a fost încasată în mod necuvenit pe perioada în care reclamantul nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de lege. Susține că instituția recurentă a acționat în deplină concordanță cu dispozițiile legale, independent de obligația primăriei de a suspenda aceste drepturi.
În drept, a invocat dispozițiile art 115 și urm. C.pr.civ, art 8 și 16 alin 1 din OUG 113/2011, Legea nr 277/2010, OG nr 2/2001.
Examinând sentința sub aspectul criticilor invocate, cât si in raport de art.304 ind.1 Cod procedura civila, Curtea constata ca recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta:
În cauză se contestă decizia nr._/14.09.2012 prin care recurenta-pârâtă a decis constituirea debitului și recuperarea sumei reprezentând alocația pentru susținerea familiei pentru reclamantul intimat, suma totală plătită necuvenit cu acest titlu pentru perioada 01.01._12, respectiv 2010 lei urmând a se recupera în condițiile legii.
Recurenta critică sentința instanței de fond vizând anularea acestui act adminstrativ, invocând greșita interpretare a dispozițiilor legale.
Însă, potrivit art 25 din Legea nr 277/2010, forma în vigoare la momentul emiterii actului contestat, titularul alocației depune la primăria comunei, orașului, municipiului ori, după caz, a sectorului municipiului București în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința familia, din 3 în 3 luni după stabilirea dreptului la alocație, o declarație pe propria răspundere privind componența familiei și veniturile realizate de membrii acesteia, al cărei model este stabilit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Neîndeplinirea de către titularul alocației a obligației prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plății dreptului începând cu luna următoare celei în care s-a constatat neîndeplinirea obligației, prin dispoziție a primarului. Suspendarea prevăzută la alin. (2) se menține până la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1), dar nu mai mult de 3 luni. Dacă în termenul de 3 luni titularul nu îndeplinește obligația, se consideră că nu mai sunt îndeplinite condițiile de acordare. (4) Dacă în termenul prevăzut la alin. (3) titularul îndeplinește obligația prevăzută la alin. (1), plata se va relua în baza dispoziției primarului, începând cu luna următoare celei în care titularul a prezentat declarația pe propria răspundere.
În cauză este necontestat că intimatul-reclamant nu și-a îndeplinit obligația de a depune declarațiile pe proprie răspundere pentru perioada ianuarie-iulie 2012.
Însă neîndeplinirea acestei obligații trebuie constatată conform procedurii prevăzute anterior. Astfel, neîndeplinirea de către titularul alocației a obligației prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plății dreptului începând cu luna următoare celei în care s-a constatat neîndeplinirea obligației, prin dispoziție a primarului. Rolul acestei dispoziții este de atrage atenția beneficiarului asupra obligației sale, dată fiind importanța alocației pentru acesta, astfel că se consideră că nu mai sunt îndeplinite condițiile de acordare numai dacă în termenul de 3 luni de suspendare titularul nu îndeplinește obligația.
Împrejurarea că dispozițiile art 32 din Legea nr 277/2010, stabilesc ca atribuția de recuperare a sumelor plătite necuvenit cu titlu de alocație revine altei instituții nu este de natură să înlăture această procedură de suspendare a dreptului, urmată de încetarea acestuia, care trebuia îndeplinită de primar.
În consecință, după cum în mod corect a reținut instanța de fond plata alocației de sprijin nu a devenit o plată necuvenită întrucât nu a fost dispusă suspendarea plății prin dispoziție a primarului.
Din considerentele expuse și în raport de dispozițiile art.3041 și art.312 al 1 cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ M. împotriva sentinței nr. 4432 din 10 iulie 2013, pronunțată de Tribunalul M., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. P. C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Octombrie 2013.
Președinte, C. M. | Judecător, A. I. A. | Judecător, G. C. |
Grefier, D. F. |
Red. jud. AA
Jud. fond BM
2ex/13.11.2013
| ← Pretentii. Sentința nr. 4617/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
