Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 07-11-2013 în dosarul nr. 1353/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr._/2013
Ședința publică de la 07 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - L. C.
Judecător: - M. F.
Judecător: - D. C.
Grefier: - R. V.
x.x.x.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta C. DE A. DE SĂNĂTATE GORJ împotriva sentinței nr. 3524 din data de 26 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant P. L., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termenul legal, recurenta pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Instanța, luând act de cererea privind judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin. 2 C.proc.civ., formulată de recurenta pârâtă și constatând că nu mai sunt alte cereri din partea părților, reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 30.01.2013 sub numărul_, reclamantul P. L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Gorj ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata primei de concediu aferentă anului 2010, actualizată în raport de indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința nr. 3524 din data de 26 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._ s-a admis acțiunea formulată de reclamantul P. L. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE SĂNĂTATE A JUDEȚULUI GORJ.
A fost obligată pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a județului Gorj să achite reclamantului prima de concediu pentru anul 2010, sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflație până la plata efectivă.
A fost obligată pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a județului Gorj la 50 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul, funcționar public in cadrul instituției pârâte, nu a beneficiat de prima de concediu aferentă anului 2010, întrucât bugetul alocat la capitolul „ Cheltuieli de personal” nu a cuprins sumele necesare pentru plata drepturilor bănești solicitate, după cum rezultă și din adresa nr. 1820 din 18 ianuarie 2013 a CASJ Gorj.
Potrivit disp. art. 35 alin. 2 din Legea 188/1999 – text de lege aflat în vigoare până la data de 31.12.2010 -, „Funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat”
Potrivit art. 23 al. 1 si 2 din OG 6/2007 „La plecarea în concediul de odihnă funcționarii publici au dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu. În cazul în care concediul de odihnă se efectuează fracționat, potrivit legii, prima prevăzută la alin. (1) se acordă odată cu indemnizația de concediu cuvenită pentru fracțiunea cea mai mare”.
Deși aceste dispoziții legale au fost abrogate prin Legea 284/2010 – în vigoare începând cu data de 01.01.2011 - abrogarea nu poate produce efecte decât pentru viitor, neafectând în nici un fel drepturile cuvenite pentru anul 2010.
Prevederile legale - art. 35 alin. 2 din Legea 188/1999 si art. 23 din OG 6/2007 -conduc la concluzia că, pentru anul 2010, funcționarii publici sunt îndreptățiți să primească o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu. Prin urmare, reclamantul este îndreptățit la plata acestei prime.
Îndeplinirea unor obligații impuse de dispozițiile legale în vigoare nu poate fi amânată cu justificarea că nu s-au prevăzut în buget sumele necesare pentru plata drepturilor cuvenite.
Totodată, pentru a evita ca reclamantul să sufere o pagubă la momentul încasării sumei cuvenite din cauza devalorizării monedei naționale, este justificată și cererea de reactualizare a respectivei sume în raport de indicele de inflație, acesta fiind îndreptățit a solicita obligarea pârâtei de a-i achita prima de concediu aferentă anului 2010 - drept conferit de prevederile art. 35 alin. 2 din Legea 188/1999 si art. 23 din OG 6/2007, actualizată în funcție de coeficientul de inflație, astfel încât acțiunea formulată a apărut ca fiind întemeiată .
Pentru considerentele expuse anterior, a fost admisă acțiunea și a fost obligată pârâta să achite reclamantului prima de concediu pentru anul 2010, reactualizată în raport de coeficientul de inflație de la momentul nașterii dreptului până la data plății efective, pentru o justa reparare a prejudiciului.
De asemenea, în baza disp. art. 274 Cod procedură civilă, a fost obligată pârâta și la plata sumei de 50 lei cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând onorariu avocat ales și dovedit de acesta prin chitanța atașată la dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. DE A. DE SĂNĂTATE GORJ, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, recurenta pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate Gorj a arătat că bugetul alocat, la capitolul „ Cheltuieli de personal” nu a avut prevedere care să cuprindă și sumele necesare plății primei de concediu. A arătat de asemenea că, la pronunțarea soluției, instanța de fond nu a avut în vedere faptul că sumele solicitate de către reclamant se acordau doar cu îndeplinirea condiției ca, la data solicitării să existe prevedere bugetară la capitolul cheltuieli de personal. A precizat totodată că, prin sentința pronunțată instanța de fond a motivat netemeinic și dreptul funcționarului public de a încasa o primă egală cu salarialul de bază din luna anterioară plecării în concediu, pe dispozițiile art. 35 alin. 2 din Lg nr. 188/1999 și pe dispozițiile art. 23 alin. 1 și 2 din OG 6/2007, fără a ține seama că aceste dispoziții au fost abrogate prin Lg nr. 284/2010.
Recurenta pârâtă a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca fiind netemeinică și nelegală.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7,8 și 9 și art. 312 alin. 3 C..
Recurenta pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 C.proc.civ.
Intimatul reclamant P. L. nu a formulat întâmpinare la cererea de recurs deși a fost legal citat cu această mențiune.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Intimatul reclamant are calitatea de funcționar public și, în considerarea acestei calități, a solicitat acordarea primei de concediu aferentă anului 2010, actualizată în raport de indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective, prevăzută de dispozițiile art. 35 alin. 2 din Legea nr. 188/1999.
Textul art. 35 alin. 2 din Legea 188/1999, în vigoare până la data de 31.12.2010, stabilește că „Funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.”
Alineatul 2 al art. 35 din Legea nr. 188/1999 a fost ulterior abrogat prin Legea-cadru nr. 284/2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 877/28.12.2010, care a intrat în vigoare începând cu data de 01.01.2011, însă respectiva abrogare produce efecte pentru viitor și nu afectează în nici un fel drepturile cuvenite pentru anul 2010.
În consecință, acordarea primei de concediu pentru anul 2010 a fost reglementată de dispozițiile art. 35 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, reclamantul fiind îndreptățit la plata primei în temeiul acestor dispoziții legale, abrogarea acestora începând cu 01.01.2011 producând efecte doar de la această dată.
Dreptul la plata primei de concediu s-a născut din lege, ca drept subiectiv și conferă titularilor de drept prerogativele în virtutea cărora pot pretinde subiectului activ al raportului născut să efectueze o prestație pozitivă, respectiv de a da o sumă de bani cu titlu menționat.
Deși acest drept a existat pur și simplu, pârâta a refuzat acordarea primei motivat de lipsa fondurilor, ori această situație nu echivalează cu stingerea dreptului, întrucât dreptul în sine a existat, putând fi valorificat de către reclamantul beneficiar.
De asemenea, faptul că nu s-au prevăzut în buget sumele necesare plății acestor prime nu poate fi imputat reclamantului și nimeni nu se poate apăra invocând propria turpitudine.
Respectarea principiului încrederii în statul de drept implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive.
Dacă s-ar accepta ideea exprimată de recurentă și s-ar considera altfel, ar însemna ca un drept prevăzut într-un act normativ în vigoare să devină doar o obligație lipsită de conținut, iar reclamantul să nu poată să-și exercite dreptul, ceea ce nu este admisibil.
Existența dreptului reclamantului la acordarea primei de concediu nu poate fi negată din cauza lipsei fondurilor bănești alocate de la bugetul C.N.A.S.. Nu se poate accepta ca un drept prevăzut de lege să devină doar o obligație lipsită de conținut, la buna dispoziție a ordonatorului de credite, ajungându-se ca un drept patrimonial recunoscut să fie lipsit de substanța sa.
De asemenea, actualizarea primei de concediu aferentă anului 2010, s-a dispus în mod corect, întrucât ca urmare a devalorizării sumelor datorate, se impune acoperirea prejudiciului efectiv suportat de reclamant.
Curtea menționează și faptul că acordarea primei de concediu aferentă anului 2010 a fost confirmată de Î.C.C.J prin Decizia nr. 20/17.10.2011 publicată în M. Of., Partea I nr. 822/21.11.2011, deși pentru altă categorie profesională, interpretarea dată de instanța supremă vizând calculul acesteia după . Legii nr. 118/2010.
De altfel, recurenta pârâtă, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul de fond, a calculat cuantumul primei la care este îndreptățit reclamantul.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele prevăzute de art. 304 C.p.civ. și cum nici din oficiu nu s-au identificat motive de ordine publică, în temeiul art. 312 alin. 1 C.p.civ. recursul declarat de recurenta pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate Gorj va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâta C. DE A. DE SĂNĂTATE GORJ împotriva sentinței nr. 3524 din data de 26 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant P. L., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Noiembrie 2013.
Președinte, L. C. | Judecător, M. F. | Judecător, D. C. |
Grefier, R. V. |
Red. DC
Tehn.red. RV 2ex/14.11.2013
Jud fd. SI
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 9376/2013. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 8512/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
