Obligaţia de a face. Decizia nr. 4594/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4594/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-04-2013 în dosarul nr. 1893/104/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4594/2013
Ședința publică de la 18 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. G.
Judecător G. D. C.
Judecător A. R.
Grefier J. V.
x.x.x
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 11 aprilie 2013, privind recursul declarat de reclamanții J. V., L. N. și S. F. N. M. împotriva sentinței nr.1891 din 03 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât P. C. PRISEACA, având obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din 11 aprilie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când Curtea a amânat pronunțarea, în temeiul art. 146 Cod proc. civilă, pentru data de 18 aprilie 2013.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 1891 din 03 octombrie 2012, Tribunalul O. în dosarul nr._ , a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții J. V. și S. F. N. M., în contradictoriu cu pârâtul P. C. PRISEACA, județul O. și a obligat pârâtul să plătească fiecărui reclamant indemnizația pentru ședințele Comisiei pentru activități economico – financiar, agricultură, juridică și disciplină, de 5% din indemnizația primarului pentru un număr de 15 ședințe din perioada mai 2010 – ianuarie 2012.
A respins acțiunea formulată de reclamantul L. N., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut că reclamanții J. V. și S. F. N. M. au avut calitatea de consilieri în cadrul Consiliului local Priseaca începând cu luna iunie 2008, iar L. N. ,consilier local ales viceprimar prin hotărârea din 21.06.2008a consiliului local. Cei trei au făcut parte și din Comisia pentru activități economico-financiare, agricultură,juridică și de disciplină conform HCL nr. 5 din 4.07.2008.
Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului local Priseaca, au fost stabilite și organizate comisiile prevăzute în acesta printre care și comisia mai susmenționată.
Comisiile de specialitate lucrează în prezența majorității membrilor săi și pentru fiecare ședință consilieri primesc o indemnizație egală cu 5% din indemnizația lunară a primarului.
Atribuțiile principale ale comisiei de specialitate sunt menționate la art.19 din OG nr. 35/2002 modificată prin legea nr. 673/2002, și care se referă la aprobarea Regulamentului cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale.
Aceste comisii analizează proiectele de hotărâri ale consiliului local, se pronunță asupra altor probleme trimise de acesta spre avizare, întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri pe care le prezintă consiliul local și îndeplinesc și alte atribuții date prin hotărâri ale consiliului local dacă au legătură cu activitatea lor.
Din înscrisurile depuse cât și susținerile părților rezultă că din luna noiembrie 2009, s-a formulat cerere de dizolvare a consiliului local de către primarul localității și prin sentința nr. 668 din 23 iunie 2011 a Tribunalului Sibiu, s-a dispus dizolvarea acestui consiliu, sentința devenind irevocabilă prin decizia nr. 137 din 17.01.2012 a Curții de Apel A. I..
Cei trei reclamanți au mai solicitat acordarea acestor drepturi reprezentând indemnizație de ședință a comisiei pe lunile ianuarie și februarie 2010, cerere admisă în parte prin sentința nr. 239 din 18 mai 2010 a acestei instanțe ,devenită irevocabilă prin decizia nr. 1251 /22.02.2012 a Curții de Apel C..
Prin decizia curții s-a reținut că, deși consiliul local se afla în dizolvare de drept așa cum s-a menționat, aceasta s-a produs irevocabil la data de 17.01.2012 prin decizia Curții de Apel A. I.. In această perioadă de timp nu este interzisă desfășurarea altor ședințe de consiliu, ori de comisii.
Acest aspect rezultă din copiile proceselor verbale ale Comisiei economico-financiară, agricultură ,juridică și de disciplină, din invitațiile de participare la ședințele consiliului local, emise chiar de către P. localității, proiectele de hotărâre, avize cât și hotărîri pronunțate în perioada de referință.
Din analiza acestor procese verbale aflate la filele 60 – 108, doar o parte reprezintă îndeplinirea atribuțiilor specifice comisiei de specialitate așa cum sunt reglementate de art. 19 din OG nr. 35/2002 modificată prin legea nr. 673/2002, și anume un număr de 15 ședințe pentru care s-au încheiat procesele verbale din datele de: 23.06; 22.07; 6 și 19.08; 24.09; 8 și 21.10; 23.11; 3 și 9.12 ,toate din anul 2010; 16 și 30.03; 14.04; 27.05 și 28.12, toate din anul 2011.
Din cuprinsul acestor procese verbale rezultă că cei trei reclamanți au participat la ședințele comisiei susmenționate, astfel că acestea au fost statutare, luând în discuție o . proiecte de hotărâri ale consiliului local, aspecte trimise de acesta spre avizare, au întocmit avize asupra proiectelor de hotărâri, precum și asupra problemelor analizate, toate privind funcționarea Consiliului local Priseaca.
Celelalte procese verbale nu îndeplinesc condițiile stabilite în regulament privind exercitarea atribuțiilor legale ale consilierilor locali, ci reprezintă informarea reciprocă a consilierilor locali asupra cauzelor aflate pe rolul instanțelor,a comportamentului primarului și al secretarului și măsurile pe care aceștia le iau, discuții pe marginea unor adrese, înștiințări, hotărâri judecătorești sau evenimente politice, ce nu își găsesc corespondent în lege sau care nu intră în competența de soluționare a membrilor comisiei.
Prin urmare, instanța a apreciat că este întemeiată, în parte, cererea formulată numai de către reclamanții J. V. și S. F. N. M. privind solicitarea acestora de obligare a pârâtului la plata indemnizației de consilier local pentru un număr de 15 ședințele ale Comisiei de specialitate din perioada mai 2010 – ianuarie 2012, așa cum acestea au fost exemplificate anterior.
In ce privește acțiunea reclamantului L. N., aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată, motivat de faptul că, așa cum rezultă din înscrisurile depuse, decizia nr. 542/9 mai 2012 a Tribunalului O. și chiar din susținerea acestuia, a îndeplinit funcția de viceprimar al comunei și, potrivit art. 57 pct.5 și 7 din legea nr. 215/2001, indemnizația lunară a viceprimarului este unica formă de retribuție, acesta păstrându-și statutul de consilier local fără a beneficia de indemnizația aferentă acestui statut.
Chiar dacă reclamantul a fost revocat într-o perioadă din funcția de viceprimar al comunei, conform HCL nr. 20/2008, revenind la statutul de consilier local, prin sentința nr. 217/2009 pronunțată de Tribunalul G. s-a dispus anularea acestui act și reintegrarea reclamantului în funcția de viceprimar cu plata indemnizației corespunzătoare, mandatul său de viceprimar fiind confirmat prin decizia nr. 2629 din 5.08.2011 a Curții de Apel G., astfel că a primit drepturile bănești reprezentând indemnizația funcției pe toată perioada.
Pe acest considerent, nu au putut fi acordate alte drepturi bănești reprezentând indemnizație de ședință a Comisiei de specialitate.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs reclamanții J. V., S. F. N. M. și reclamantul L. N. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanții arată că prin sentința recurată Tribunalul O. a admis cererea numai pentru 15 ședințe deși la dosar sunt depuse toate cele 40 de procese verbale ale ședințelor de comisii.
În conformitate cu art. 51, alin. 5 din Legea nr. 215/2001 „ Pentru participarea la ședințele Consiliului Local și ale Comisiilor de specialitate, consilierul local primește o indemnizație stabilită în condițiile legii”.
În condițiile în care din actele de la dosar reiese faptul că au fost prezenți la toate cele 40 de ședințe, susțin că, Tribunalul O. eronat a apreciat că trebuie decontate doar 15 ședințe, și din actele existente la dosar și copia Regulamentului de Organizare și Funcționare al Consiliului local Priseaca județul O., au demonstrat că cele 40 de ședințe de comisii neplătite, s-au desfășurat cu respectarea O.G. nr. 35/2002, art. 18 coroborat cu art. 16 din R.O.F. al Consiliului local Priseaca.
Au mai precizat că, în ceea ce privește respingerea cererii numitului L. N., solicită să se constate că nu există nici o dovadă din care să reiese că sentința nr.217/2009 a fost pusă în aplicare.
În concluzie recurenții solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate, iar pe fond obligarea pârâtului la achitarea indemnizației de ședință pentru cele 40 de ședințe de judecată și a cheltuielilor de judecată.
Legal citat intimatul pârât P. C. PRISEACA, nu a formulat întâmpinare la motivele de recurs.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs formulate și din oficiu potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul nu este fondat, instanța de fond făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente, la o stare de fapt judicios stabilită pe baza probelor administrate în cauză.
Astfel, potrivit art. 16 alin. 1 din OG 35/2002, pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, „comisiile de specialitate lucrează valabil în prezența majorității membrilor și iau hotărâri cu votul majorității membrilor lor”, iar potrivit art. 19 alin. 1 și 2 din același act normativ „Comisiile de specialitate au următoarele atribuții principale: a) analizează proiectele de hotărâri ale consiliului local; b) se pronunță asupra altor probleme trimise de consiliul local spre avizare; c) întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri și asupra problemelor analizate, pe care le prezintă consiliului local.
Comisiile de specialitate îndeplinesc orice alte atribuții stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului sau însărcinări date prin hotărâri ale consiliului local, dacă acestea au legătură cu activitatea lor”.
Așa cum rezultă din coroborarea dispozițiilor legale anterior citate, simpla întrunire a majorității membrilor comisiilor de specialitate nu este suficientă pentru legala funcționare a acestora, neputând genera dreptul consilierilor participanți la încasarea indemnizației de ședință în lipsa îndeplinirii cu ocazia acestor întruniri a unor atribuții specifice stabilite prin lege, regulament de organizare și funcționare a consiliului sau însărcinări ale consiliului care au legătură cu activitatea lor.
Ori, în speță, așa cum corect a reținut prima instanță, deși procesele verbale ale ședințelor, atașate la dosar de către reclamanți, atestă întrunirea a două ședințe lunare ale Comisiei pentru activități economico-financiare, juridică și de disciplină din care făceau parte reclamanții, cele mai multe comune cu cele ale celorlalte comisii de specialitate din cadrul Consiliului Local Priseaca, numai 15 din acestea au fost convocate pentru îndeplinirea unor atribuții specifice, în cadrul celorlalte ședințe fiind dezbătute probleme ce exced competențelor și atribuțiilor legale al comisiilor de specialitate.
În aceste condiții, având în vedere că, așa cum s-a reținut anterior, încasarea indemnizației de ședință este direct condiționată de îndeplinirea unor atribuții ce revin comisiilor de specialitate, simpla întrunire formală a membrilor ce le compun neputând genera un astfel de drept, prima instanță a apreciat întemeiat caracterul nefondat al cererii reclamanților de încasare a indemnizațiilor pentru ședințe la care, chiar dacă au participat, nu au dezbătut probleme ce intră in sfera de competență a acestora.
Cât privește cererea recurentului reclamant L. N. Curtea apreciază de asemenea, corectă soluția primei instanțe, față de faptul că prin sentința nr. 217/2009 a Tribunalului G., definitivă și irevocabilă, s-a dispus plata către acesta a indemnizației de viceprimar( ce exclude posibilitatea încasării vreunei indemnizații în calitate de consilier local) pentru întreagă perioadă pentru care acesta solicită drepturi bănești pentru participarea la comisia de specialitate în care a fost desemnat.
Împrejurarea că în cauză nu s-ar fi făcut dovada punerii în executare a sentinței menționate este irelevantă, dispozițiile art. 57 pct 5 și 7 din Legea 215/2001 excluzând în mod explicit vreun drept de opțiune între indemnizația de viceprimar și cea de consilier local, reclamantul neavând posibilitatea de a obține titluri executorii în legătură cu ambele tipuri de indemnizație pentru a decide ulterior pe care dintre acestea să-l pună în executare.
În raport de cele anterior expuse, constatând că sentința primei instanțe este legală și temeinică, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții J. V., L. N. și S. F. N. M. împotriva sentinței nr.1891 din 03 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât P. C. PRISEACA, având obiect obligația de a face.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Aprilie 2013
Președinte, C. G. | Judecător, G. D. C. | Judecător, A. R. |
Grefier, J. V. |
Red.jud.G.D.C./tehn./J.V.
2 ex./ 14.05.2013
Jud.fond/G. I.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2658/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Decizia nr. 4334/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
