Obligaţia de a face. Sentința nr. 116/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 116/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 08-03-2013 în dosarul nr. 56/54/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚĂ Nr. 116/2013
Ședința publică de la 08 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. M. D.
Grefier M. P.
Pe rol, judecarea acțiunii precizată formulată de reclamanta S.C. A. R. Construct S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat S. A. în substituire pentru avocat M. M. pentru reclamanta . SRL și consilier juridic C. L. pentru pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că pârâta nu a depus la dosar înscrisuri cu care să facă dovada soluționării contestației, după care:
Consilier juridic C. L. pentru pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, învederează că nu poate face dovada că a fost soluționată contestația formulată de reclamantă până la acest termen.
Susține că s-au făcut demersuri pentru soluționarea contestației pe cale administrativă, dar nu este în măsură să facă dovada că această contestație a fost sau nu soluționată.
Instanța, în temeiul art. 1591 alin. 4 C.roc.civ., introdus prin art. I pct. 23 din Legea nr. 202/2010, pune în discuția părților competența generală, materială și teritorială.
Avocat S. A. pentru reclamanta . SRL și consilier juridic C. L. pentru pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, având pe rând cuvântul, apreciază că, în temeiul art. 3 alin. 1 C.proc.civ. este competentă Curtea de Apel C. - Secția C. Administrativ și Fiscal să soluționeze în primă instanță cauza.
Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.proc.civ., introdus prin art. I pct. 23 Legea nr. 202/2010, verificând din oficiu competența generală, materială și teritorială de soluționare a prezentei cereri, stabilește că este competentă să soluționeze cauza având în vedere dispozițiile art. 3 pct. 1 C.proc.civ. și art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Instanța acordă cuvântul asupra cererii de probatorii, respectiv înscrisurile depuse de reclamantă la dosar și proba cu înscrisuri solicitată de pârâtă prin întâmpinare.
Avocat S. A. pentru reclamantă, a solicitat în dovedirea acțiunii încuviințarea probei cu înscrisurile pe care le-a depus la dosar, precizând că alte probe nu înțelege să mai solicite. Nu s-a opus la proba cu înscrisuri solicitată de pârâtă prin întâmpinare.
Consilier juridic C. L., solicită în apărare proba cu înscrisurile pe care le-a depus la dosar, probă solicitată prin întâmpinare. Nu s-a opus la proba cu înscrisuri solicitată de reclamantă.
Instanța încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de reclamantă prin apărător și de reprezentantul pârâtei, potrivit art. 167 C.proc.civ., apreciind proba cu înscrisuri ca fiind utilă soluționării cauzei.
La interpelarea instanței, reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, învederează că nu mai au cereri de formulat.
Constatând că nu mai sunt cereri din partea părților, instanța acordă cuvântul asupra fondului cauzei, cu luarea în considerare și a excepției invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Avocat S. A. solicită admiterea acțiunii, obligarea pârâtei să soluționeze și să emită decizie de soluționare a contestației formulată de reclamantă în procedura prealabilă, fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic C. L., solicită respingerea contestației ca neîntemeiată pentru considerentele din întâmpinarea formulată. Învederează că reclamanta putea formula acțiune în contencios chiar dacă nu i s-a răspuns la contestație.
CURTEA
Asupra cererii de față;
La data de 05.10.2012, reclamanta . SRL, a chemat în judecată în calitate de pârât Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Centrul Regional 4 SV Oltenia, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să soluționeze și să emită decizie de soluționare a contestației formulată de reclamantă, în procedura prealabilă și, pe cale de consecință, să fie obligați la a răspunde cu privire la modul de soluționare a notificării beneficiarului cu privire la refuzul plații cu nr._/16.05.2012.
În motivare, a arătat că reclamanta . SRL este parte în contractul de finanțare Nr. C312M_ din 09.07.2010.
Obiectul contractului îl reprezintă acordarea finanțării nerambursabile de către Autoritatea Contractantă, pentru punerea în aplicare a Cererii de finanțare nr. F312M_ pentru proiectul: «Dezvoltarea firmei A. R. Construct prin achiziție mijloace fixe».
În executarea acestui contract, parcurgând etapele obligatorii reglementate de Ghidul Solicitantului «Sprijin pentru cererea și dezvoltarea de micro-întreprinderi», măsura 312 și de Ordinul nr. 567 din 2 septembrie 2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis « Sprijinirea activităților economice în vederea diversificării economiei rurale și a creșterii calității vieții în spațiul rural», a achiziționat următorul mijloc de transport specializat: Semiremorca Schwarzmuller, .: VAVFSJ348CD312224, factura .-D, nr._ din 12.03.2012, pret 189.888,00 lei, la care se adaugă TVA 45.573,12 lei.
Prin Notificarea nr._/16.05.2012 i-a fost comunicat faptul că în urma confruntării scriptice a documentelor din cererea de plată, cu fapticul, prin verificarea dosarului cererii de plată tranșa 2, experții Serviciului Verificare Cereri de Plată, au respins la plată suma aferentă semiremorcii Schwarzmuller, motivând că ar fi încălcat măsura 312 aferentă contractului de finanțare și a derulării achizițiilor și că este o cheltuială neeligibilă, că potrivit memoriului atașat cererii de finanțare ar fi justificat că se va folosi pentru transportul utilajelor la punctul de lucru și că din această cauză ar rezulta că aceasta nu ar contribui la activitatea specifică finanțată prin proiect și că ar fi încălcat prevederile art. 1 din HG 224/2008 și că decizia de respingere a cererii sale de plată a fost luată în conformitate cu dispozițiile contractului de finanțare.
Nu au fost menționate pe notificarea cu nr. l3168/16.05.2012 niciun fel de alte date suplimentare care să explice motivul pentru care suma solicitată a fost respinsă la plată, altele decât mențiunile deja expuse mai sus.
Văzând dispozițiile legale în materia contenciosului administrativ, reclamanta, a formulat contestație în procedura prealabilă, solicitând pârâtei rezolvarea acestei contestații cu motivele invocate chiar în procedura prealabila, contestație ce a depus-o în data de 14.06.2012, conform mențiunilor de primire de pe contestația depusă.
Însă, deși au trecut mai mult de 30 de zile de la data la care a înregistrat contestația la pârâtă, nici până la acest moment nu i s-a soluționat această contestație, necomunicându-i-se un răspuns în acest sens, motiv pentru care este nevoită să procedeze la promovarea prezentei acțiuni, întrucât demararea procedurii în instanță pentru soluționarea pe fond a contestației ce ar avea ca obiect anularea notificării de refuz de plată este condiționată de soluționarea în procedura prealabilă a plângerii sale, motiv pentru care se impune ca pârâta să fie obligată să răspundă plângerii sale, în considerarea faptului că nici până la acest moment, deși termenul legal de 30 de zile a trecut, nu s-a răspuns acestui demers prealabil.
Prejudicierea este evidentă cu atât mai mult cu cât este societate comercială, iar tergiversarea soluționării plângerii în procedura prealabilă conduce la imposibilitatea de acționare în instanță pentru rezolvarea fondului problemei juridice, astfel că justifică și interes în promovarea acțiunii.
În susținere, a depus copia contestației în procedura prealabilă înregistrată la pârâtă în data de 14.06.2012 sub nr. 9234, copia notificării beneficiarului cu privire la refuzul plății nr. 13.168/16.05.2012, copia facturii .-D, nr._ din 12.03.2012.
În drept, a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 8 din Legea 554/2004.
La data de 13 decembrie 2012, pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a formulat întâmpinare prin care invocă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a CRPDRP 4 SV Oltenia.
Astfel, învederează faptul că A.P.D.R.P. este instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care funcționează în baza prevederilor O.U.G. nr. 13/22.02.2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD, aprobată prin Legea nr. 198/2006, cu modificările și completările ulterioare. Reclamanta are în structură 8 Centre regionale de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, fără personalitate juridică, care își au sediul în fiecare dintre regiunile de dezvoltare constituite în temeiul Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare. La nivelul fiecărui județ funcționează un Oficiu județean de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, fără personalitate juridică, aflat în coordonarea centrului regional de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, condus de un director adjunct.
Potrivit art. 41 alin. 1 C.proc.civ. „orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată". Așadar, în raport de dispozițiile legale invocate, în cauza de față nu poate deține calitate procesuală pasivă decât Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
În conformitate cu prevederile art. 10 alin. 1 din O.U.G. 13/2006 „Conducerea Agenției este asigurată de un director general numit prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, care angajează si reprezintă Agenția în relațiile cu persoane fizice sau juridice, precum și în fața instanțelor judecătorești.”
Astfel, având în vedere dispozițiile art. 4 și art. 10 alin. 1 din O.U.G. nr. 13/2006 coroborate cu dispozițiile art. 41 C.proc.civ. și cu cele ale Decretului Lege nr. 31/1954, care reglementează condițiile dobândirii capacității de folosință de către persoanele juridice, a solicitat admiterea excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Centrului Regional 4 SV Oltenia astfel cum a fost formulată, să se dispună scoaterea din cauză a acesteia și citarea în prezenta cauză doar a A.P.D.R.P.
Cu privire la fondul cauzei, solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate de către S.C. A. R. Construct S.R.L.. Conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004: „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”, iar potrivit art. 7 alin. 1 din același act normativ: ,,înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există”.
Astfel, potrivit normelor menționate anterior, înainte de a cere instanței anularea unui act administrativ sau obligarea la eliberarea lui, precum și repararea prejudiciilor cauzate prin astfel de acte, cel care se considera vătămat într-un drept legitim se va adresa pentru apărarea dreptului sau, autorității emitente, care este obligată să rezolve plângerea în 30 de zile de la primirea acesteia.
Potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004: ,,Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut de art. 2 alin. 1 lit. h, poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și eventual, reparații pentru daune morale.”
Prin urmare, condiția de admisibilitate a unei acțiuni în contencios administrativ este formularea plângerii prealabile în termen de 30 de zile de la data comunicării actului și nu existența răspunsului autorității la plângerea prealabilă, textul de lege prevăzând și posibilitatea formulării unei astfel de acțiuni și în lipsa răspunsului la plângere.
În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare; Codul de procedură civilă; O.U.G. nr. 13/22.02.2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cu modificările și completările ulterioare, Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008)3831 din 16.07.2008, cu modificările și completările ulterioare.
La termenul de judecată din data de 14 decembrie 2012, reclamanta a precizat acțiunea, solicitând judecarea cauzei doar în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
La același termen, instanța a pus în discuție excepția de necompetență materială a Tribunalului D..
Prin sentința nr. 6735/2012 de la 14 Decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul D., Secția C. Administrativ și Fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului D..
S-a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. R. Construct S.R.L., cu sediul în com. D., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltarea Rurală și Pescuit, cu sediul în București, .. 43, sector 1, în favoarea Curții de Apel C. -Secția C. Administrativ și Fiscal.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Astfel, prin precizarea formulată, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să soluționeze și să emită decizie de soluționare a contestației formulată de reclamantă, în procedura prealabilă, și pe cale de consecință să fie obligați la a răspunde cu privire la modul de soluționare a notificării beneficiarului cu privire la refuzul plății cu nr._/16.05.2012.
În drept, potrivit art. 3 pct. 1 din codul de procedură civilă ,,curțile de apel judecă în primă instanță cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale”, iar art. 10 lin. 1 din Legea 554/2004 stabilește în sarcina secțiilor de contencios administrativ ale curților de apel competența de soluționare a litigiilor privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale.
La redactarea acestui text s-a avut în vedere caracterul complex al litigiilor de contencios administrativ, competent de soluționare a cauzelor de acest gen aparținând secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului sau a curții de apel, în funcție de rangul emitentului actului de control contestat (autoritate publică locală sau autoritate publică centrală).
Potrivit art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 13/2006 se înființează Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, denumită în continuare Agenția, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, finanțată din venituri proprii și subvenții alocate de la bugetul de stat, cu sediul în municipiul București.
Față de aceste dispoziții, calitatea de autoritate publică centrală a pârâtei Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit este de netăgăduit, astfel încât competența de judecare a cauzei aparține curții de apel.
Instanța a constatat astfel că excepția invocată este întemeiată, fiind admisă în baza art. 137 alin. 1 cod procedură civilă, dispunând declinarea competenței de soluționare a acțiunii formulate de către reclamanta S.C. A. R. Construct S.R.L. în favoarea Curții de Apel C. - Secția contencios administrativ, în baza art. 158 C.proc.civ. raportat la art. 159 pct. 2 C.proc.civ.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel C., Secția C. Administrativ și Fiscal, sub nr._ la data de 10.01.2013.
A fost încuviințată proba cu înscrisuri solicitată de reclamantă și de pârâtă.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și excepția invocată prin întâmpinarea aflată la dosar, în raport de dispozițiile art. 137 alin. 1 C.proc.civ., Curtea reține următoarele:
Refuzul pârâtei A.P.D.R.P. de a analiza contestația formulată de reclamantă nu poate justifica inadmisibilitatea cererii, cu atât mai mult cu cât pârâtei îi incumbă obligația de a analiza contestația formulată în procedura prealabilă.
Notificarea contestată în procedura prealabilă a fost emisă în parcurgerea procedurii reglementată de prevederile O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.
Potrivit prevederilor art. 21 alin. 20 coroborate cu cele ale art. 34 alin. 3 din O.U.G. nr. 66/2011, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe, iar împotriva titlului de creanță debitorul poate formula contestație în condițiile și termenele stabilite de ordonanța de urgență.
Art. 51 alin. 2 din ordonanță dispune că „Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare”.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei să soluționeze contestația care să fie finalizată prin emiterea deciziei, întrucât numai decizia pronunțată în soluționarea contestației poate fi atacată de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, așa cum rezultă din dispozițiile art. 51 alin. 2 din O.U.G. nr. 66/2011.
Instanța nu poate proceda la analizarea excepției inadmisibilității prin prisma neîndeplinirii procedurii prealabile. Legea arată în mod expres situațiile în care nu este necesară plângerea prealabilă (art. 7 alin. 5), iar din coroborarea dispozițiilor art. 7, art. 8 și art. 11 din Legea nr. 554/2004 rezultă că procedura prealabilă nu este impusă în cazul refuzului nejustificat de soluționare a unei cereri ori a tăcerii autorității publice, apărările pârâtei fiind neîntemeiate.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că, prin acțiunea așa cum a fost precizată, reclamanta se plânge de refuzul pârâtei A.P.D.R.P. de a soluționa și de a emite decizie de soluționare a contestației formulată de reclamantă în procedura prealabilă, respectiv de a-i răspunde cu privire la modul de soluționare a notificării beneficiarului cu privire la refuzul plății cu nr._/16.05.2012
Prin Notificarea nr._/16.05.2012, reclamantei i-a fost comunicat faptul că dosarul cererii de plată a fost verificat la birou și pe teren și s-a constatat neeligibilitatea cheltuielilor din cererea de plată, reprezentând contravaloarea unei semiremorci Schwarzmuller pentru transport utilaje.
Reclamanta a formulat contestație în procedura prealabilă, contestație depusă la data de 14.06.2012 și înregistrată sub nr. 9234 (fila 4 dosar_/63/2012).
Potrivit art. 50 alin. 1 din O.U.G. nr. 66/2011 „Autoritatea publică emitentă a titlului de creanță în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunța prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestației sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia conform art. 48 alin. (1), după caz”.
Potrivit art. 51 alin. 2 din O.U.G. nr. 66/2011 „Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare”.
Reclamanta a urmat procedura administrativă și, deși au trecut mai mult de 30 de zile de la data la care a înregistrat contestația la pârâtă, pârâta nu a soluționat această contestație, necomunicându-i-se un răspuns în acest sens, motiv pentru care reclamanta a promovat prezenta acțiune.
Pârâta a încălcat obligația legală ce îi revenea de a soluționa contestația și nu a făcut dovada soluționării contestației formulată de reclamantă nici până la data pronunțării sentinței, deși a solicitat acordarea unui termen de judecată în acest sens.
Curtea apreciază că refuzul pârâtei se circumscrie dispozițiilor art. 1 coroborate cu art. 2 lit. i din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, iar apărările pârâtei nu sunt de natură a impune o altă soluție în cauză.
Pentru aceste motive, acțiunea reclamantei, așa cum a fost precizată, este întemeiată și în temeiul art. 1, art. 8 și art. 18 din Legea nr. 554/2004 va fi admisă și va fi obligată pârâta să soluționeze și să emită decizie de soluționare a contestației formulată de reclamantă în procedura prealabilă.
În baza principiului disponibilității, se va lua act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea precizată formulată de reclamanta S.C. A. R. Construct S.R.L., cu sediul în com. D., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltarea Rurală și Pescuit, cu sediul în București, .. 43, sector 1.
Obligă pârâta să soluționeze și să emită decizie de soluționare a contestației formulată în procedura prealabilă și înregistrată la nr. 9234/14.06.2012.
Ia act că reclamanta nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Martie 2013.
Președinte, L. M. D. | ||
Grefier, M. P. |
Red./Tehnored.jud: L.M.D.
4 ex./M.P./13.03.2013
| ← Pretentii. Sentința nr. 3/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Anulare act administrativ. Decizia nr. 5265/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
