Pretentii. Decizia nr. 1319/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1319/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-02-2013 în dosarul nr. 3423/104/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 1319/2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 12 FEBRUARIE 2013
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE A. R.
JUDECĂTOR R. M.
JUDECĂTOR C. P.
GREFIER N. B.
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta D. O. - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. împotriva sentinței nr.1765 din 25 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul O. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant T. POLIȘOR E. și intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul a fost declarat și motivat în termenul legal și că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în condițiile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Constatând cauza în stare de judecată, Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului constată următoarele:
Prin sentința nr. 1765 din 25 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul O. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, a fost admisă în parte cererea,formulată de reclamantul T. POLIȘOR E. în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU și s-a dispus restituirea către reclamant a diferenței de taxă de poluare în cuantum de 2233 lei și la plata cheltuielilor de judecată. A fost respins capătul de cerere privind plata dobânzii, ca neîntemeiat.
Împotriva sentinței a declarat recurs D. O. - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B., criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În opinia recurentei pârâte, hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea legii.
A arătat recurenta că instanța de fond a ignorat Decizia 1178/17.09.2009 a Curții Constituționale, prin care s-a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a OUG 50/2008
A precizat recurenta că taxa de poluare a fost introdusă prin OUG 50/2008, cu scopul asigurării protecției mediului și pentru punerea de acord a legislației interne cu legislația comunitară.
Potrivit art.4 din OUG 50/2008, obligația de plată intervine cu ocazia înmatriculării unui autovehicul în România, iar reclamantul a achitat voluntar taxa, conformându-se dispozițiilor legale în materie.
Referitor la aplicabilitatea prevederilor constituționale ale art.148, recurenta a arătat că, potrivit art.1-33 din Legea 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, M. Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, regatul Suediei, Regatul Unit al marii Britanii și Irlandei de Nord și Republica Bulgaria și România privind aderarea ultimelor două la Uniunea Europeană, legea cadru europeană este un act care obligă orice stat membru destinatar în ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut, lăsând, în același timp, autorităților naționale competența în ceea ce privește alegerea formei și mijloacelor.
A precizat, totodată, că art. 148 din Constituție instituie supremația tratatelor constitutive ale UE.
Recurenta a mai arătat că nu sunt incidente prevederile art.110 din Tratatul de funcționare al UE, taxa de poluare aplicându-se tuturor proprietarilor de autoturisme sau autovehicule la momentul primei înmatriculări, indiferent de proveniența acestora, iar încălcarea acestui articol presupune calcularea pe baza unor criterii diferite a taxelor aplicate produselor importate față de produsele naționale.
Principiul „poluatorul plătește” este un principiu general acceptat la nivelul Uniunii Europene.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.299 și următoarele, iar, în temeiul art.242 alin.2 C.pr.civ., recurenta a solicitat judecarea în lipsă.
Analizând criticile formulate de recurenta pârâtă, în raport de dispozițiile legale incidente, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a cumpărat un autoturism second-hand, iar pentru înmatricularea acestuia a achitat taxă de primă înmatriculare la data de 26.05.2008, înmatricularea autoturismului făcându-se doar în condițiile achitării acestei obligații.
Reclamantul a solicitat A.F.P. B. restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare, apreciind că taxa este contrară dreptului comunitar, iar A.F.P.B. a comunicat refuzul restituirii sumei.
În raport de situația de fapt expusă, rezultă că hotărârea primei instanțe este corectă, cu următoarea motivare:
Art.2141 Cod fiscal, care reglementează taxa de primă înmatriculare, nesocotește prevederile art.90 ( în prezent 110) din Tratatul Uniunii Europene, întrucât România, ca stat membru al acestei comunități a ignorat la adoptarea textului respectiv prevederile Tratatului care sunt obligatorii.
Astfel, conform textului citat din Tratat, țările membre sunt obligate să nu emită și să nu mențină nici o măsură contrarie regulilor Tratatului. Ori, în situația reglementării taxei de primă înmatriculare, România a stabilit în mod indirect impuneri interne, pentru produsele provenind dintr-un alt stat membru, superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare.
Astfel, în situația în care un autoturism second-hand înmatriculat în România este vândut, nu se percepe taxă de primă înmatriculare.
De altfel, însăși denumirea acestei taxe demonstrează caracterul contrar tratatului, pentru că se referă la taxa de primă înmatriculare în România.
În ceea ce privește susținerea că taxa respectivă ar avea caracter de protecție pentru a nu fi importate autoturisme cu grad ridicat de poluare, Curtea arată că taxa respectivă are caracter pur fiscal, componenta de mediu invocată neputând fi extrasă din formula de calcul și oricum, în situația în care nu se aplică și autoturismelor deja existente pe piața din România, taxa își menține același caracter, în sensul încălcării prevederilor art. 90 din Tratat.
Adoptarea OUG 50/2008, privind taxa de poluare nu produce consecințe în sensul asanării neconformității taxei de primă înmatriculare cu legislația comunitară.
Așa cum s-a mai arătat în cuprinsul acestei hotărâri, taxa de primă înmatriculare, prevăzută de art.2141 Cod fiscal, este o taxă fiscală contrară art.90 (110) din tratat, caracter pe care îl menține în continuare, motiv pentru care trebuie restituită în integralitate, contribuabilului.
Instanța de fond a dat o corectă și justă aplicare prevederilor art.148 alin.4 din Constituția României, în sensul că autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării, așa încât judecătorul național trebuie să aplice, în caz de conflict între norma națională și norma comunitară, dreptul comunitar.
Față de considerentele expuse, potrivit dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta D. O. - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. împotriva sentinței nr.1765 din 25 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul O. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant T. POLIȘOR E. și intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2013.
PREȘEDINTE, A. R. | JUDECĂTOR, R. M. | JUDECĂTOR, C. P. |
GREFIER, N. B. |
Red. Jud. C.P.
N.B. 18 Februarie 2013
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel... | Pretentii. Hotărâre din 27-06-2013, Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
