Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 05-11-2013 în dosarul nr. 4920/101/2013
Dosarul nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
decizia Nr._/2013
Ședința publică de la 05 noiembrie 2013
PREȘEDINTE -A. R.
Judecător - R. M.
Judecător - C. P.
Grefier - M. D.
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta DGRFP C., în numele și pentru ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., împotriva sentinței nr. 4138/2013 din 10.06.2013, pronunțată de Tribunalul M. - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant P. M. și cu intimata pârâtă Administrația F. pentru Mediu.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns av. M.N. pentru intimatul reclamant P. M. .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242(2) Cod procedură civilă.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra recursului.
Av. M. M.N. pentru intimatul reclamant P. M. solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli de transport.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 4138/2013 din 10.06.2013, pronunțată de Tribunalul M. - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ , s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU MEDIU. Totodată, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul P. M., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE DROBETA T. S. și a fost obligată pârâta AFP DROBETA T. S. să dispună restituirea către reclamant a sumei de 5031 lei reprezentând taxă specială pentru autoturism achitată conform chitanței . nr._ din 18.03.2008, precum și să plătească reclamantului dobânda legală începând cu data plății până la data restituirii efective. A mai fost obligată pârâta la 39,3 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta DGRFP C., în numele și pentru ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, pârâta a invocat următoarele:
Reținerea greșită a faptului că OUG nr. 50/2008 este contrară dispozițiilor art. 110 din TFUE, pe motiv că taxa este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate în alt stat membru UE, favorizând producția internă. Astfel, CJUE a considerat că prevederile art.,110 alin.1 din TFUE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de produsele care se află deja pe piața internă și cele de import și că în aceste condiții reclamantul trebuia să dovedească că taxa de poluare aplicată în România este superioară taxei din satul din care acesta a procurat autoturismul, pentru care s-a plătit o taxă inferioară. Astfel, nu este incompatibil cu dreptul comunitar un impozit impus autoturismelor second hand importate dintr-un stat membru UE, cu prilejul primei înmatriculări în România, dacă aceasta se percepe doar o singură dată la data primei înmatriculări în România pentru toate autoturismele.
De asemenea, recurenta a susținut că, după . Tratatului de la Lisabona, s-a adoptat OUG 117/2009 și în consecință, Comisia pentru petiții din cadrul Parlamentului European, prin răspunsul la petiția nr. 1717/2008, adresată de I. G., a constatat că prin adoptarea acestui act normativ, legislația României în materia taxei de poluare este conformă cu dreptul comunitar. Prin urmare, nu se mai poate dispune restituirea taxei.
Recurenta critică sentința și sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecată acordate, solicitând reducerea cuantumului onorariului de avocat la o sumă rezonabilă, având in vedere simplitatea si durata cauzei, în temeiul art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea acțiunii.
Recursul este nefondat si se va respinge pentru următoarele considerente:
Reclamantul a cumpărat un autoturism second-hand, iar pentru înmatricularea acestuia a achitat taxă de primă înmatriculare la data de18.03.2008, înmatricularea autoturismului făcându-se doar în condițiile achitării acestei obligații.
În raport de situația de fapt expusă, rezultă că hotărârea primei instanțe este corectă, cu următoarea motivare:
Art.2141 Cod fiscal, care reglementează taxa de primă înmatriculare, nesocotește prevederile art.90 ( în prezent 110) din Tratatul Uniunii Europene, întrucât România, ca stat membru al acestei comunități a ignorat la adoptarea textului respectiv prevederile Tratatului care sunt obligatorii.
Astfel, conform textului citat din Tratat, țările membre sunt obligate să nu emită și să nu mențină nici o măsură contrarie regulilor Tratatului. Ori, în situația reglementării taxei de primă înmatriculare, România a stabilit în mod indirect impuneri interne, pentru produsele provenind dintr-un alt stat membru, superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare.
Astfel, în situația în care un autoturism second-hand înmatriculat în România este vândut, nu se percepe taxă de primă înmatriculare.
De altfel, însăși denumirea acestei taxe demonstrează caracterul contrar tratatului, pentru că se referă la taxa de primă înmatriculare în România.
În ceea ce privește susținerea că taxa respectivă ar avea caracter de protecție pentru a nu fi importate autoturisme cu grad ridicat de poluare, Curtea arată că taxa respectivă are caracter pur fiscal, componenta de mediu invocată neputând fi extrasă din formula de calcul și oricum, în situația în care nu se aplică și autoturismelor deja existente pe piața din România, taxa își menține același caracter, în sensul încălcării prevederilor art. 90 din Tratat.
Adoptarea OUG 50/2008, privind taxa de poluare nu produce consecințe în sensul asanării neconformității taxei de primă înmatriculare cu legislația comunitară.
Așa cum s-a mai arătat în cuprinsul acestei hotărâri, taxa de primă înmatriculare, prevăzută de art.2141 Cod fiscal, este o taxă fiscală contrară art.90 (110) din tratat, caracter pe care îl menține în continuare, motiv pentru care trebuie restituită în integralitate, contribuabilului.
Instanța de fond a dat o corectă și justă aplicare prevederilor art.148 alin.4 din Constituția României, în sensul că autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării, așa încât judecătorul național trebuie să aplice, în caz de conflict între norma națională și norma comunitară, dreptul comunitar.
Față de considerentele expuse, potrivit dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
În baza art. 274 alin.1 Cod procedură civilă, va fi obligată recurenta pârâtă la 590 lei cheltuieli de judecată către intimatul–reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta DGRFP C., în numele și pentru ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., împotriva sentinței nr. 4138/2013 din 10.06.2013, pronunțată de Tribunalul M. - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant P. M. și cu intimata pârâtă Administrația F. pentru Mediu.
Obligă recurenta pârâtă la 590 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 noiembrie 2013.
Președinte, A. R. | Judecător, R. M. | Judecător, C. P. |
Grefier, M. D. |
M.D.
Red. Jud. C.P.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2013/2013.... | Pretentii. Decizia nr. 879/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
