Obligaţia de a face. Sentința nr. 103/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 103/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 17-04-2014 în dosarul nr. 6051/91/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 103
Ședința publică de la 17 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. R. M.
Grefier Filuța E. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamantul C. M. C., domiciliat în Focșani, ., nr.1, ., jud. V., în contradictoriu cu pârâții M. Educației Naționale,cu sediul în București, ., nr.28-30 sector 1 și I. Școlar Județean V., cu sediul în Focșani, ., având ca obiect, obligația de a face.
Dezbaterile și susținerile orale au avut loc în ședința publică din data de 7 aprilie 2014 și au fost consemnate în încheierea din acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat succesiv pronunțarea cauzei la data de 15 aprilie 2014, respectiv 17 aprilie 2014.
CURTEA
Asupra acțiunii în contencios administrativ fiscal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului V., reclamantul C. M. - C. a formulat, în contradictoriu cu pârâții M. Educației Naționale, prin reprezentant legal și I. Școlar Județean V., prin reprezentant legal, acțiune prin care a solicitat anularea dispozițiilor art. 97 alin. 3 Ordinul M.E.C.T.S. nr. 6239/2012 și art. 4 alin. 3 Ordinul M.E.C.T.S. nr. 6193/2012 și obligarea pârâților la recunoașterea efectelor diplomei și suplimentului de diplomă eliberate de Universitatea S. Haret București, în sensul de a i se permite înscrierea la examenul de titularizare în învățământ.
În motivare, a precizat că a urmat cursurile universitare ale Facultatii Universitatii S. Haret, Facultatea de Muzică, la forma ID, a absolvit cursurile și a obținut diploma de licență în perioada 2006-2009.
În baza diplomei de studii, prin I. Școlar Județean V., a primit repartiție la diferite școli pe funcții de profesor suplinitor, motiv penru care în fiecare an trebuie participe la concursul de ocuparea postului.
Începând cu anul școlar 2012-2013, prin Ordin MEN nr. 5561/2011, ocuparea posturilor în învățământul preuniversitar se face în sistem, centralizat,prin M.E.N.Prin art.161 al.3 din Ordinul M.E.N. nr.5560/2011 s-a stabilit că nu pot accede la ocuparea unui post în învățământul preuniversitar decât absolvenții cu studii acreditate sau autorizate în conditiile legii.
In aplicarea acestor dispoziții, la nivel național s-a instituit un sistem informatic prin care dosarele absolvenților ID Universitatea S. Haret, au fost invalidate automat pentru studii neautorizate.
Pentru anul școlar 2-13-2014, MECTS a emis Ordinul nr. 6239/2012, pentru titularizare, care la art.97 al.3 reia dispozițiile din art.161 al.3 ale Ordinului nr.5560/2011.
Consideră că diploma de licență reprezintă un act juridic care, odată intrate în circuitul civil, produc toate efectele prevăzute de lege până la emitent sau de instanța judecătorească competentă.Aceste diplome se bucură de prezumția de legalitate, iar MECTS nu le poate cenzura.
Prin urmare, cât timp diplomele nu au fost anulate, ele continuă să-și producă efectele, unul dintre aceste fiind și acela de a proba îndeplinirea cerinței privind studiile pentru susținerea examenului de titularizare în învățământ.
În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 1/2011, Legii nr. 84/1995 republicată, art. 15 alin. 2 Constituție.
În susținere, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Legal citat, pârâtul M. Educației Naționale a formulat întâmpinare în cauză prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii, iar, pe fond, a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
În motivare, a arătat că atribuțiile și competențele MEN sunt reglementate în HG nr.185/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale, precum și Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare. În niciunul din aceste acte normative nu este reglementată o asemenea competență a MEN de a recunoaște, printr-un act administrativ, o diploma de licență eliberată de o instituție de învățământ superior acreditat.
Totodată, trebuie precizat și faptul că niciun licențiat al unei institutii de inmvatamant superior din Romania care a absopvit o specilaizare acreditat sau autporizata sa functioineze provizoriou, reglementat printr-un act normativ, nu are nevoie, pe lângă diploma de licență, de un alt act de la o instituție din România care să întărească cele scrise în cuprinsul diplomei.
Referitor la cererea reclamantului de a i se permite participarea la examenul de titularizare, arată următoarele: titularizarea personalului didactic din învățământul preuniversitar pentru anul 2013-2014, se realizează în baza Metodologiei –cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2013-2014.
Potrivit metodologiei menționate cererile de înscriere la concursul pentru ocuparea posturilor didactice rezervate în unitățile de învățământ sau la centrul care organizează concursul, conform Calendarului. Membrii comisiei de organizare și desfășurare a concursului și consilierul juridic al inspectoratului școlar au obligația de a verifica legalitatea documentelor anexate la cererea de înscriere la concurs.
La concursul pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în unitățile de învățământ preuniversitar au dreptul să participe persoanele care îndeplinesc condițiile de studii prevăzute de Metodologie, în concordanță cu Centralizatorul.
În drept, a invocat dispozițiile C.pr.civ., HG 185/2013, Legii nr. 1/2011.
În apărare, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Legal citat, pârâtul I. Școlar Județean V. a formulat întâmpinare în cauză prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar, pe fond, a solicitat respingerea cererii ca nefondată. A solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat că, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă cât și pe cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
Prin motivarea în fapt a acțiunii sale reclamantul a pretins, în contradictoriu cu M.E.N. și I.S.J.V., anularea aplicării dispozițiilor art.97 al.3 din ordinul MEN și ISJ V., anularea aplicării dispozițiilor ar.97, al.3 din Ordinul MEN nr. 2639/2012 și a dispozițiilorart.4 al.3 din Ordinul MEN nr.6193/2012, precum și obligarea înscrierii la examenul de titularizare în învățământul preuniversitar.
Această cerere nu poate fi admisă în contradictoriu cu ISJ V. deoarece atribuțiile ISJ sunt stabilite limitativ și imperativ de dispozițiile art.95 din Legea nr.1/2011, iar printre acestea nu se regăsesc cele ce fac obiectul cererii reclamantului.
În drept, a invocat dispozițiile C.pr.civ.
În apărare, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 327/13.02.2014, Tribunalul V. a scos cauza de pe rol și a trimis-o Curții de Apel G. spre competentă soluționare, reținând că este necompetentă față de disp. art. 10 alin. 1 și 3 Legea nr. 554/2004.
Pe rolul Curții de Apel G. – Secția contencios administrativ și fiscal, dosarul și-a păstrat numărul de înregistrare.
Instanța a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri.
Instanța a pus în discuția părților excepția inadmisibilității cererii și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Școlar Județean V., invocate în cauză.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, Curtea de Apel constată următoarele:
Reclamantul este absolventul cursurilor Universității S. Haret București, fiind licențiată în Muzică – Pedagogie muzicală, conform diplomei de licență nr. 8163/01.07.2009 (f. 15 dos. Tribunal). De asemenea, reclamantul a absolvit cursurile Departamentului pentru pregătirea personalului didactic din cadrul aceleiași universități, eliberându-i-se certificatul de absolvire nr. 2146/31.12.2009.
Prin Ordinul MECTS nr. 6275/10.11.2011, reclamantului i-a fost eliberat certificatul de acordare a definitivării în învățământ nr._/18.07.2013 (f. 4 dos. Tribunal).
Cu toate acestea, reclamantului i-a fost refuzat dreptul de înscriere la examenul de titularizare în învățământ, reținându-se că facultatea urmată nu era acreditată, nefiind respectate astfel condițiile prev. de art. 97 alin. 3 Ordinul MECTS nr. 6239/2012 și art. 4 alin. 3 Ordinul MECTS nr. 6193/2012.
Potrivit art. 4 alin. 3 din Metodologia aprobată prin Ordinul MECTS nr. 6193/2012, specializările/programele de studii și formele de învățământ pentru absolvenții cu studii universitare de lungă/scurtă durată sau care au finalizat ciclul I de studii universitare de licență, înscriși la examen, care au început studiile după . Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituțiilor din învățământul superior și recunoașterea diplomelor, trebuie să fi fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, în baza unei hotărâri a Guvernului.
Conform art. 97 alin. 3 din Metodologia aprobată prin Ordinul MECTS nr. 6239/2012, specializările absolvenților cu studii universitare de lungă/scurtă durată sau care au finalizat ciclul I de studii universitare de licență, care se înscriu la etapele de transferare pentru restrângere de activitate, de pretransfer consimțit între unitățile de învățământ preuniversitar, de detașare în interesul învățământului, de detașare la cerere sau de titularizare în baza art. 253 din Legea educației naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, la concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învățământul preuniversitar de stat sau particular, care au început studiile după . Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituțiilor din învățământul superior și recunoașterea diplomelor, republicată, trebuie să se regăsească atât în Centralizator, cât și în hotărârile Guvernului privind autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat și particular, profilurile, specializările, durata studiilor, precum și titlurile obținute de absolvenții învățământului universitar, nomenclatorul domeniilor și al specializărilor universitare din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat și particular, structurile și specializările universitare acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu din instituțiile de învățământ superior emise după data de 17 decembrie 1993, care cuprind specializările autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate, precum și forma de învățământ pentru care au fost autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate. Fiecare absolvent cu studii universitare, care a început studiile după . Legii nr. 88/1993, republicată, trebuie tratat individual raportat la conținutul hotărârii Guvernului valabilă la momentul înscrierii la facultate.
În legătură cu excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâtul M. Educației Naționale, instanța reține că pârâtul și-a exprimat în mod clar opinia, prin adresele și circularele emise, în sensul că absolvenților de cursuri universitare neacreditate, chiar dacă au obținut diploma de licență, nu li se permite participarea la examenul de titularizare în învățământ. Adresele emise au caracter general, nefiind emis, într-adevăr, vreun act administrativ individual prin care reclamantului să i se refuze explicit înscrierea la examenul titularizare. Prezenta cerere este, însă, admisibilă, deoarece poziția pârâtului de refuz este clară și reclamantul ar fi vătămat în dreptul său de a participa la examen dacă ar fi nevoită să aștepte perioada de desfășurare a înscrierilor. În ce privește capătul de cerere privind anularea celor două texte de lege, cererea este evident admisibilă, pârâtul fiind emitentul actelor normative. Excepția invocată este, așadar, nefondată.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Școlar Județean V., invocată de acesta, instanța reține că, potrivit art. 61 și urm. din Metodologia aprobată prin Ordinul MECTS nr. 6239/2012, inspectoratele școlare au atribuții privind organizarea concursului de titularizare în învățământ, acestea numind comisiile de organizare, care verifică modul în care candidații îndeplinesc condițiile de participare la concurs. Așadar, pârâtul I. Școlar Județean V. are, în mod evident, atribuții privind etapa înscrierii la examenul de titularizare.
În ce privește capătul de cerere privind anularea celor două dispoziții legale, se observă că acesta a fost formulat numai în contradictoriu cu pârâtul M. Educației Naționale, astfel că efectele se vor produce numai față de acest pârât.
Referitor la pârâtul M. Educației Naționale, se observă că acesta are, potrivit art. 56 alin. 1 Metodologia aprobată prin Ordinul MECTS nr. 6239/2012, atribuții extinse de control și supraveghere a modului de organizare și desfășurare a examenului de titularizare în învățământ. Deși verificarea dosarelor de înscriere cade în sarcina inspectoratelor școlare județene, pârâtul diriguiește activitatea acestora ca urmare a raportului de subordonare existent, emițând acte prin care își exprimă poziția referitor la aspectele de apar în legătură cu desfășurarea examenului. Așadar, între persoana pârâtului și titularul obligației corelative dreptului dedus judecății există identitate.
Excepția invocată este, așadar, nefondată.
Pe fond, Curtea reține că Universitatea S. Haret a fost înființată prin Legea nr. 443/5 iulie 2002, ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar prin HG nr. 693/2003 (M.Of. nr. 466/30.06.2003) și HG nr. 676/2007, au fost acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ zi, domeniile de licență: drept, sociologie, psihologie, management, științe ale educației, informatică și altele.
Potrivit art. 60 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi. Iar potrivit art. 29 al. 3 din OG nr. 75/2005, in învățământul superior acreditarea se face la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licență, care duce la o calificare universitară distinctă. Totodata, in aplicarea dispozitiilor Legii nr. 84/1995, MECTS a emis la data de 7 martie 2006, Ordinul nr. 3404, în cuprinsul căruia se stabilește, la art. 2: admiterea în învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studiu de licență, pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate, iar la art. 8 se prevede că formele de învățământ cu frecvența redusă sau învățământul la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, în domeniile respective și dispun de departamente specializate.
In acelasi timp, potrivit legislatiei specifice, pârâtul MEN avea obligații evidente de a monitoriza activitatea instituției. Astfel, potrivit art. 8 din Legea nr. 443/2002, pentru a se asigura respectarea standardelor legale de calitate specifice învățământului superior, instituția prevăzută la art. 1 este special monitorizată pe o perioadă de 3 ani, conform unei metodologii elaborate de M. Educației și Cercetării, care se aprobă prin ordinul ministrului educației și cercetării.
Instanta retine ca după încheierea perioadei de monitorizare, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 443/2002 precum si după emiterea HG nr. 676/2007 și a HG nr. 635/2008, sau după . OUG nr. 75/2005 – privind asigurarea calității educației, MECTS nu a sesizat nereguli semnificative în procesul de organizare și desfășurare a procesului educațional la nivelul Universității S. Haret, autorizând eliberarea de diplome de licență pentru absolvenții formei de învățământ la distanță din anii anteriori, mai puțin pentru absolvenții care au obținut diploma de licență de la nivelul anului 2009.
In acest sens s-a pronuntat si Înalta Curte de Casație și Justiție, care, în considerentele Deciziei nr. 2874/1 iunie 2010, a reținut că finalizarea cursurilor universitare organizate de Universitatea S. Haret București, în cadrul formei de învățământ la distanță, prin susținerea examenului de licență și obținerea în urma acestuia a unei diplome, presupune în fapt recunoașterea formei de învățământ urmată de către M. Educației, Cercetării și Inovării; menționatul refuz nu poate acoperi lipsa de acțiune a instituției publice cu atribuțiuni în domeniul asigurării calității educației, în condițiile în care OUG nr. 75/2002 obligă pe furnizorii de educație ca, după obținerea acreditării, să transmită anual ARACIS rapoarte anuale de evaluare internă; iar instituția de interes public național menționată are obligatia să avertizeze pe furnizorul de educație, atunci când ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la standardele de calitate, urmând ca în cazul în care și al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil, M. Educației să elaboreze și să promoveze, după caz, hotărâre de guvern sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program.
In cauza, pârâtul MEN nu a dovedit ca anterior anului 2009, a inițiat sau finalizat atari demersuri.
Se mai retine totodata si faptul ca, la momentul 2002, anul înființării universității, era în vigoare Legea 88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor, precum și HG nr. 535/1999 privind autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat și particular, dată în temeiul art. 3 din Legea nr. 88/1993, la al cărui art. 5 face trimitere și recurentul chemat în garanție. Potrivit acestui din urma articol, invățământul deschis la distanță, similar cu învățământul fără frecvență, se poate organiza numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior care au urmat procedura de autorizare prevăzută de lege.
In acelasi timp insa, potrivit art. 4, se prevede ca autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea se acordă pentru forme de învățământ de zi. Specializările autorizate sau acreditate, care funcționează la forma de învățământ de zi, pot funcționa și la forma de învățământ seral și fără frecvență, fără a fi necesară îndeplinirea procedurii de autorizare de funcționare provizorie sau acreditare de către Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare.
În aceste condiții, Universitatea S. Haret, avea dreptul să organizeze forma de învățământ ID, atâta timp cât ulterior acreditării, nici prin Ordonanța 75/2005 nici prin alt act normativ nu s-a instituit obligația autorizării/acreditării formelor de învățământ. Mai mult, art. 32 al. 2 din Ordonanța 75/2005 precizează ca organizația furnizoare de educație, acreditată, este parte a sistemului național de educație, cu toate drepturile și obligațiile conferite de lege iar art. 33 al. 3 din același act normativ prevede ca organizația furnizoare de educație și programele de studii acreditate ale acesteia se supun periodic, din 5 în 5 ani, evaluării externe de către ARACIP, respectiv ARACIS, sau de o altă agenție agreată de acestea, potrivit legii.
Or, pârâtul MEN nu a făcut dovada supunerii Universității S. Haret vreunui nou proces de evaluare externă în condițiile Ordinului 75/2005. De asemenea, prevederile OUG nr. 75/2005, nu conduc la concluzia necesității unei acreditări/autorizări distincte pentru fiecare formă de învățământ, ci pentru fiecare program din ciclul de licență care duce la o calificare universitară distinctă. În acest sens sunt și dispozițiile HG nr. 1418/2006, care în Partea a III-a – Evaluarea externă a calității instituțiilor de învățământ superior.
Se mai retine totodata ca actul prin care s-a recunoscut calitatea de licențiat pentru reclamant este în ființă, nu a fost revocat/anulat, se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ și produce efecte juridice, chiar dacă diploma emisă face parte dintr-un lot de 10.000 diplome pentru care MEN nu a emis aviz. Nu s-a constatat în nici un fel nulitatea studiilor urmate de către reclamant, M. Educației Naționale nesolicitand in instanță anularea diplomei de licență.
În consecință, refuzul pârâtului M. Educației Naționale, care are atribuții de control a modului de desfășurare a examenului de titularizare în învățământul preuniversitar, de a accepta înscrierea reclamantului la acest examen, motivat de faptul că studii nu au fost acreditate (refuz întemeiat pe disp. art. 97 alin. 3 Ordinul MECTS nr. 6239/2012 și art. 4 alin. 3 Ordinul MECTS nr. 6193/2012), este nejustificat, deoarece lipsa acreditării nu este imputabilă reclamantului, iar Universitatea îndeplinea toate condițiile pentru a fi acreditată.
Instanța reține existența unei practici la nivel național în sensul obligării Universității și a Ministerului Educației la eliberarea diplomelor de licență. Respectarea drepturilor absolvenților este iluzorie, dacă nu s-ar recunoaște acestora și dreptul de a beneficia de efectele ulterioare ale eliberării diplomei de licență, în cazul de față, dreptul de a se înscrie la examenul de titularizare în învățământ.
A reține că reclamantul nu are dreptul de a se înscrie la examenul de titularizare, în condițiile în care procedura de acreditare nu a fost finalizată din vina unor terțe persoane, pentru care reclamantul nu răspunde, constituie un formalism excesiv, de natură să afecteze nejustificat dreptul reclamantului la egalitate în muncă.
Textele de lege din cele două Ordine sunt nelegale numai în măsura în care nu permit înscrierea la examenul de titularizare a persoanelor aflate în aceeași situație ca reclamantul. Curtea reține că nu este de dorit să se permită înscrierii la examen a unei persoane care a absolvit orice cursuri neacreditate, însă dispozițiile legale aduc atingere în mod nepermis drepturilor reclamantului și trebuie puse în acord cu practica existentă în materia recunoașterii cursurilor desfășurate de Universitatea S. Haret.
Pentru aceste motive, Curtea va respinge excepția inadmisibilității, invocată de pârâtul M. Educației Naționale, ca nefondată, va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul ISJ V., ca nefondată, va admite cererea, va anula dispozițiile art. 97 alin. 3 Ordinul MECTS nr. 6239/2012 și art. 4 alin. 3 Ordinul MECTS nr. 6193/2012 și va obliga pârâții să recunoască diploma de licență a reclamantului, în sensul că această diplomă îi conferă reclamantului dreptul de a participa la examenul de titularizare în învățământ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității, invocată de pârâtul M. Educației Naționale, ca nefondată.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul ISJ V., ca nefondată.
Admite cererea formulată de reclamantul C. M. C., domiciliat în Focșani, ., nr.1, ., jud. V., în contradictoriu cu pârâții M. Educației Naționale,cu sediul în București, ., nr.28-30 sector 1 și I. Școlar Județean V., cu sediul în Focșani, ., având ca obiect, obligația de a face.
Anulează dispozițiile art.97 alin.3 Ordinul MECTS nr. 6239/2012 și art.4 alin.3 Ordinul MECTS nr.6193/2012.
Obligă pârâții să recunoască diploma de licență a reclamantului, în sensul că această diplomă îi conferă reclamantului dreptul de a participa la examenul de titularizare în învățământ.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel G..
Pronunțată în ședința publică de la 17 aprilie 2014.
Președinte, C. R. M. | ||
Grefier, Filuța E. D. |
Red.MCR/01.08.2014
Tehnored.FED/05.08.2014/2ex.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 7490/2014.... | Alte cereri. Decizia nr. 5859/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
