Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 51/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 51/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 13-02-2014 în dosarul nr. 879/44/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 51/2014
Ședința publică de la 13 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. V.
Grefier C. M. D.
P. astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de suspendare executare a actului administrativ reprezentat de adresa nr. 3422/RP/17.07.2012 emisă de pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice cu sediul în București, sector 5, ., formulată de reclamanta Asociația Județeană a Pescarilor Sportivi G. cu sediul în ., .. G., în contradictoriu cu pârâții D. P. APE, PĂDURI ȘI PISCICULTURĂ DIN C. MINISTERULUI M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE, M. M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06 februarie 2014 și s-au consemnat în încheierea din acea zi, când, instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei la data de 13 februarie 2014, când a pronunțat prezenta.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel G. sub nr._ reclamanta Asociația Județeană a Pescarilor Sportivi G., prin reprezentanții săi legali, a chemat în judecată pe pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice, solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună suspendarea executării deciziei de încetare a aplicabilității contractului de administrare nr.05/16.03.2010, cât și a măsurilor dispuse, menționate prin adresa nr.3422/RP/2013 emisă de pârât, până la pronunțarea instanței de fond, în temeiul art.14 al.1 și 2 din Legea nr.554/2004.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art.14 al.1 din Legea nr.554/2004, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă, pârâtul având calitatea de autoritate publică-administrativă iar reclamantul de persoană vătămată, în înțelesul Legii nr.554/2004.
Decizia luată nu este motivată în niciun fel, nefiind indicate în concret care sunt acele obligații contractuale încălcate sau care sunt acele dispoziții notificate de către pârât pentru a fi remediate în termenul prevăzut în contract, împrejurări de natură a crea serioase îndoieli asupra legalității actului administrativ a cărui suspendare se solicită.
Prin executarea măsurilor dispuse, reclamanta va fi în imposibilitatea de a recupera investițiile proprii efectuate pentru buna desfășurare a contractului de administrare în cauză, fiind efectuate cheltuieli majore anuale de circa 2,5 mld. lei încă din anul 2010, existând riscul pierderii autorizației acordate pentru pescuit sportiv recreativ nr.102/GL/2011.
Reclamantei i s-a aprobat un proiect de 4,5 milioane de euro prin Programul Operațional Sectorial Mediu – Axa Prioritară 4, fiind efectuate cheltuieli importante în acest sens.
Consecința rezilierii contractului va fi restructurarea personalului angajat, situație în care multe familii vor rămâne fără nici un venit.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în termen legal, pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și inadmisibilă pentru neîndeplinirea condițiilor prev.de art.14 al.1 din Legea nr.554/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilind prin decizia nr.442/2013 că suspendarea executării actului administrativ reprezintă o situație de excepție de la regula executării din oficiu.
Actele pentru care se solicită suspendarea au fost emise în temeiul și cu respectarea întocmai a contractului de administrare nr.5/2010.
Reclamanta nu a indicat niciun temei legal prin care să nu fie aplicabile prevederile contractului de administrare.
Prin cererea depusă la data de 10.10.2013, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere prevederile art.3 al.2 din OUG nr.96/2012 modificat prin pct.3 din Legea 71/2013, precum și prevederile art.6 al.4 din Hotărârea nr.428/2013.
La termenul din data de 21 noiembrie 2013 instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a Departamentului P. Ape, Păduri și Piscicultură din C. Ministerului M. Și Schimbărilor Climatice București, având în vedere prevederile legale menționate.
Prin notele de ședință depuse la data de 13.02.2014, pârâtul D. pentru Ape, Păduri și Piscicultură a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere prevederile H.G. nr.428/2013, calitate procesuală pasivă în cauză având M. M. și Schimbărilor Climatice, conform art.5 pct.VIII8 din H.G. nr.48/2013.
Examinând cu prioritate excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate, Curtea constată că acestea nu sunt fondate pentru considerentele ce se vor expune.
În conformitate cu prevederile art.3 alin.2 din OUG nr.96/2012 modificat prin pct.3 din Legea nr.71/2013, „În cadrul Ministerului M. și Schimbărilor Climatice se înființează D. P. Ape, Păduri Și Piscicultură, ca organ de specialitate, cu personalitate juridică, finanțat prin bugetul ministerului, cu atribuții în coordonarea la nivel național a domeniilor ape, păduri și piscicultură.”
De asemenea, în conformitate cu alin.4 al aceluiași articol, „Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură reprezintă D. P. Ape, Păduri Și Piscicultură în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în justiție.”.
Conform art.6 alin.4 din Hotărârea nr.428/2013 privind organizarea și funcționarea Departamentului P. Ape, Păduri Și Piscicultură, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.48/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului M. și Schimbărilor Climatice și pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului și schimbărilor climatice conform cărora „Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură reprezintă departamentul în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în justiție și angajează departamentul în raporturile cu terții în domeniile pentru care a fost învestit”.
Față de cele expuse, D. pentru Ape, Păduri și Piscicultură are calitate procesuală pasivă în cauză.
De asemenea, Curtea apreciază că și pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice are calitate procesuală pasivă în cauză, acesta fiind emitentul actului administrativ atacat, impunându-se pronunțarea hotărârii pentru opozabilitate și în contradictoriu cu acest pârât.
Deși a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice nu a motivat în nici un fel această excepție, toate motivele invocate vizând netemeinicia acțiunii.
Ca atare, și excepția inadmisibilității urmează a fi respinsă ca nefondată.
Potrivit art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 ”în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond”.
Suspendarea executării actelor administrative constituie un instrument procedural eficient pus la dispoziția autorității emitente sau a instanței de judecată în vederea respectării principiului legalității: atât timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află într-un proces de evaluare, din punct de vedere legal, a actului administrativ contestat, este echitabil ca acesta din urmă să nu-și producă efectele asupra celor vizați.
În plus, instituția juridică analizată trebuie să ofere cetățeanului o protecție adecvată împotriva arbitrului, ceea ce realizează și Legea nr.554/2004 modificată.
Legiuitorul național a fost obligat să găsească criterii pertinente pentru suspendarea executării actelor administrative până la clarificarea exactă a gradului de conformare a acestora cu normele juridice aplicabile în speță. Măsura cu caracter provizoriu anterior individualizată determină punerea în balanță a interesului social cu cel personal, preeminența unuia dintre ele fiind subsumată principiului legalității.
De altfel, trebuie semnalat faptul că, la nivel european, există preocupări în domeniu. (Recomandarea nr.R(89) 8 adoptată de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei la data de 13.09.1989, referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă ).
De asemenea, Recomandarea anterior arătată a reținut faptul că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii și că activitățile lor sunt de natură să afecteze drepturile, libertățile și interesele persoanelor. Mai mult, același act european a statuat că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi atacate poate cauza persoanelor, în anumite circumstanțe, un prejudiciu ireparabil pe care echitatea îl impune să fie evitat, în măsura posibilului.
Conform Recomandării aflate în discuție, autoritatea jurisdicțională chemată să decidă măsuri de protecție provizorie trebuie să ia în apreciere ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente; asemenea măsuri pot fi acordate în special în situația în care executarea actului administrativ este de natură să producă pagube grave, dificil de reparat și în cazul în care există un argument juridic aparent valabil referitor la nelegalitatea respectivului act.
Pe de altă parte, se impune a fi făcută precizarea că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, care la rândul său, se bazează pe prezumția de autenticitate (actul de la cine se afirmă că emană) și pe prezumția de veridicitate (actul exprimă ceea ce în mod real a decis autoritatea emitentă).
De aici, rezultă principiul executării din oficiu, întrucât actul administrativ unilateral este el însuși executoriu.
Cu alte cuvinte, a nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea, ceea ce este de neconceput într-o bună ordine juridică, într-un stat de drept și o democrație constituțională.
Din acest motiv, suspendarea efectelor actelor administrative reprezintă o situație de excepție, la care judecătorul de contencios administrativ poate să recurgă atunci când sunt îndeplinite condițiile impuse de Legea nr.554/2004.
De altfel, în cadrul activității de organizare a executării și de executare în concret a legii, autoritățile publice emit acte juridice cu scopul de a modifica ordinea juridică existentă, folosind prerogative de putere publică, iar actele administrative se adresează persoanelor fizice sau juridice, care au obligația punerii lor în executare.
Cert este că trebuie asigurat un anumit echilibru în procesul executării din oficiu a actelor administrative, precum și anumite garanții de echitate pentru cetățeni, întrucât activitățile administrative nu pot fi discreționate în ceea ce privește alegerea formelor de executare.
Pe cale de consecință, administrația este legată în mod necesar de drept, iar procedura administrativă care vizează executarea din oficiu a actelor administrative nu poate fi lăsată în afara dreptului.
În altă ordine de idei, din lectura art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, modificată, rezultă că, pentru a se dispune suspendarea actului administrativ, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unui act administrativ, parcurgerea procedurii administrative prealabile, prezența unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.
În cazul de față se constată că reclamanta a formulat contestație împotriva actului de eliberare din funcție, astfel că prima condiție stabilită de legiuitor este îndeplinită.
Cazurile bine justificate au fost definite prin art.2 alin.1 din Legea nr.554/2004 ca fiind „împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința actului administrativ”. Prin urmare, existența acestei condiții ar fi îndeplinită în situația în care se regăsesc argumentele juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu, suspendarea judiciară a acestuia putând interveni dacă există cel puțin un indiciu de nelegalitate.
În acest context, trebuie subliniat faptul că principiul legalității activității administrative presupune atât ca autoritățile să nu eludeze dispozițiile legale cât și ca acestea să se întemeieze pe lege, impunând totodată ca respectarea acestor exigențe de către autorități să fie în mod efectiv asigurată.
În speța analizată, instanța va constata că există un caz bine justificat.
Prin acțiunea formulată reclamanta a invocat mai multe motive de nelegalitate și netemeinicie a actului atacat, ce constituie fără îndoială un caz bine justificat în accepțiunea art.2 lit.t din Legea nr.554/2004.
Astfel reclamanta a invocat nemotivarea măsurilor dispuse, simpla înșiruire a unor prevederi contractuale fără specificarea în concret a obligațiilor contractuale încălcate, echivalând cu o nemotivare a actului administrativ.
Prin urmare, se apreciază că există o aparență de nelegalitate a actelor administrative a căror suspendare se solicită de reclamantă prin prezenta acțiune, aspect care nu poate fi considerat ca fiind o prejudecare a fondului, ci doar o examinare sumară a împrejurărilor expuse mai sus.
În speță, este îndeplinită și condiția prevenirii pagubei iminente impusă de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și definită de art. 2 alin. 1 lit. ș din aceeași lege ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil.
Astfel, actele administrative aflate în litigiu determină o situație care nu are o justificare obiectivă și rezonabilă în sensul art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor omului, situația de fapt generată în urma emiterii deciziilor fiind de natură să creeze un dezechilibru între interesul general și obligația protejării drepturilor fundamentale ale reclamanților ca urmare a suprimării veniturilor salariale și a asigurărilor sociale, aceasta fiind o sarcină excesivă și disproporționată.
Pe de altă parte, caracterul iminent al prejudiciului ce va fi suportat de reclamantă este reprezentat de faptul că reclamanta va fi în imposibilitatea de a recupera investițiile proprii efectuate pentru buna desfășurare a contractului de administrare în cauză, efectuând în acest sens cheltuieli majore anuale de circa 2,5 mld. lei încă din 2010 când a fost încheiat, existând riscul pierderii Autorizației acordată pentru pescuit sportiv/recreativ nr.102/GL/02.03.2011 prin care s-a obținut dreptul de a organiza pescuitul sportiv/recreativ pe râul Prut, având în acest moment un număr de circa 4000 de membri care au permise de acces în Parcul Natural L. Joasă Prutului Inferior, eliberate de către AJPS G..
AJPS G. are aprobat un proiect de 4,5 milioane de euro, prin Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu – Axa Prioritară 4 „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii” cu denumirea „Conservarea biodiversității în Parcul Natural L. Joasă Prutului Inferior, Brațul Măcin și Dunărea V.”. La data de 31.03.2011 proiectul a fost selectat pentru finanțare în cadrul sesiunii de proiecte și are făcute cheltuieli importante în această direcție pentru elaborare, studii de fezabilitate, studii tehnice și asigurarea logisticii necesare.
Nu în ultimul rând, rezilierea acestui contract de administrare conform actului administrativ emis de către pârât, va conduce inevitabil la restructurarea personalului angajat pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale asumate, consecința fiind aceea că, în multe cazuri, familiile acestora vor rămâne fără nici un venit, situație care evident va fi greu sau chiar imposibil de reparat în viitor, acest personal beneficiind de instruire specifică.
Având în vedere cele expuse anterior, instanța va aprecia că prezenta acțiune este fondată și o va admite ca atare pe cale de consecință, va dispune suspendarea executării actului administrativ atacat până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anulare formulată pe calea contenciosului administrativ împotriva acelorași acte.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
A d m i t e cererea de suspendare executare a actului administrativ reprezentat de adresa nr. 3422/RP/17.07.2012 emisă de pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice cu sediul în București, sector 5, ., formulată de reclamanta Asociația Județeană a Pescarilor Sportivi G. cu sediul în ., .. G., în contradictoriu cu pârâții D. P. APE, PĂDURI ȘI PISCICULTURĂ DIN C. MINISTERULUI M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE, M. M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Dispune suspendarea măsurilor comunicate prin adresanr.3422/17.07.2013 emisă de M. M. și Schimbărilor Climatice până la pronunțarea instanței de fond cu privire la aceste măsuri.
Respinge excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive invocate de M. M. și Schimbărilor Climatice.
Respinge, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de D. P. Ape, Păduri Și Piscicultură București.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Februarie 2014.
Președinte, D. V. | ||
Grefier, C. M. D. |
VD/20.03.2014 DMC/4 ex.
Tehnored. motivare MCM/24.03.2014
.>
| ← Alte cereri. Decizia nr. 63/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 3538/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
