Alte cereri. Decizia nr. 1522/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1522/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 10-05-2013 în dosarul nr. 999/45/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1522/2013
Ședința publică de la 10 Mai 2013
Completul compus din:
Președinte: Ș. D. R. G.
Judecător: P. M. C.
Judecător: O.-M. I.
Grefier: A. V.-E.
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind contestația în anulare a deciziei nr. 2828 din 12.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr._, cerere formulată de contestatoarea S.C. " R. " S.A. în contradictoriu cu intimații T. C. I., C. Județean Iași, O. F. V., O. V., B. V. și C. L. al Municipiului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă numita V. Z. pentru contestatoare și personal intimații O. F. V. și O. V.. Lipsesc intimații T. C. I., C. Județean Iași, B. V. și C. L. al Municipiului Iași.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual al dosarului care se află la al patrulea termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Reprezentantul contestatoarei solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată.
Intimata O. V. solicită respingerea contestației în anulare ca fiind inadmisibilă fiind motivată pe dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă potrivit căruia doar hotărârile date de o instanță de recurs pot fi atacate prin contestație în anulare ori în cauza de față este vorba despre o hotărâre de revizuire.
Instanța pune în vedere intimaților că în motivarea contestației s-au indicat și dispozițiile art. 317 alin. 2 Cod procedură civilă și că prezenta contestație este formulată împotriva deciziei nr. 2828/2012 a Curții de Apel Iași prin care s-a respins recursul împotriva sentinței 703/2005 a Tribunalului Iași.
Intimata O. V. pune la dispoziție instanței motivele contestației ce au fost comunicat odată cu citația și se ajunge la concluzia că sunt identice cu cele de la dosar .
Intimații solicită respingerea contestației în anulare ca fiind inadmisibilă.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra cererii de față,
Prin cererea înregistrată pe rol sub nr._, din 13.12.2012, contestatoarea S.C. R. S.A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei 2828/12.11.2012 a Curții de Apel Iași.
În motivarea contestației, se arată că prin decizia 2828/12.11.2012, în urma admiterii unei cereri de revizuire și a rejudecării recursului, a fost respins recursul promovat de . împotriva sentinței nr. 703/ca/16.12.2005, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință ce a fost menținută.
Arată că intimații au susținut în mod eronat și cu rea credință că societatea ar ocupa o suprafață de teren de 672,3 mp din proprietatea lor, deși terenul e proprietatea societății în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate 0290/22.10.2003, situat în Iași, .. Or, proprietatea intimaților e în C. nr.12. Că terenurile diferă, rezultă și din raportul de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expert R. D.. Că terenurile nu au puncte cadastrale comune, rezultă și din documentele anexate obținute de la Primăria Mun.Iași, Habitet Proiect și Agenția de Cadastru. Susține contestatoarea că a invocat aceste aspecte în fața instanței de fond și în fața instanței de recurs, anexând documentele necesare, dar nu au fost analizate și luate în considerare în mod corect. În mod greșit s-a reținut de instanță și că procesul verbal de vecinătate întocmit pentru emiterea documentației prevăzute de HG 834/1991 ar fi fost semnat pentru C. local de o persoană fără calitate, când de fapt a semnat șeful Serviciului Cadastru.
Mai arată contestatoarea că și-a înscris în mod corect în cartea funciară imobilul de 2295,39 mp, cu limitele așa cum rezultă din documentația cadastrală, înscrierea făcându-se în baza încheierii 2841/24.02.2004. Intimații sunt cei care au indus în eroare instanța de judecată, folosindu-se de sentința nr. 6961/1993 a Judecătoriei Iași, prin care s-au înscris eronat limitele proprietății lor de 2067,10 mp, susținând că s-ar suprapune proprietățile pe 672,38 mp. Sentința judecătoriei a fost desființată în ceea ce privește societatea prin decizia 449/1996 a Tribunalului Iași, prin care au fost respinse cererile de evacuare și revendicare. Decizia Tribunalului a rămas irevocabilă prin Decizia 270/1998 a Curții de Apel Suceava. Consideră că intimații au întocmit eronat documentația cadastrală, nu în baza contractului de vânzare cumpărare 1044/1916, ci prin investirea sentinței civile 6961/1993.
În drept, se invocă art. 317 al.2 Cod pr.civși 318 Cod pr.civ.
Solicită admiterea contestației în anulare, desființarea sentinței civile 2828/2012, rejudecarea recursului. Desființarea sentinței 703/2005 și pe fond respingerea acțiunii intervenientei T. C în contradictoriu cu C. județean Iași și R..
A depus în susținere un raport de expertiză tehnică extrajudiciară, precum și alte înscrisuri.
C. Județean Iași a depus întâmpinare. Arată că emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate al societății s-a realizat în condiții de deplină legalitate, fiind respectate toate cerințele HG 834/1991, în baza documentației cadastrale, avizate de OCGC jud.Iași. Nu se poate reține culpa Consiliului județean ca autoritate emitentă a certificatului în contextul obligațiilor ce îi reveneau. La dosar există adresa OJCGC prin care această instituție recunoaște că nu a sesizat la momentul avizării documentației topografice suprapunerea documentațiilor, pe motiv că parcelele aferente corpurilor de proprietate aveau numere diferite. În plus, la baza atestării dreptului de proprietate al contestatoarei a fost sentința_/1999 a Judecătoriei Iași, investită cu formulă executorie. La data emiterii certificatului de atestare, C. județean nu a cunoscut și nici nu avea cum să cunoască existența unei alte hotărâri judecătorești privind imobilul în cauză.
Intimații persoane fizice nu au depus întâmpinare.
ANALIZÂND ACTELE ȘI LUCRĂRILE DOSARULUI, Curtea reține cele ce urmează:
În fapt, prin sentința nr. 703/16.12.2005, Tribunalul Iași a admis în parte acțiunea intervenientei T. C. I., formulată în contradictoriu cu C. local Iași și R. SA Iași, și a dispus anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor 0290/2003 cu privire la suprafața de 672,38 mp. Prin aceeași sentință, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții O. pentru lipsa calității procesuale active și acțiunea intervenientei B. V ca nefondată.
Prin decizia nr. 159/3.07.2006, Curtea de Apel Iași a admis recursul formulat de R. și a modificat în parte sentința 703/2005, în sensul respingerii acțiunii intervenientei T. pentru anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate privind cei 672,38 mp, cu menținerea restului dispozițiilor sentinței recurate. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că sentința cu care se legitimau reclamanții, 6961/1993 a Judecătoriei Iași a fost schimbată în tot de instanțele de control(deciziile 449/1996 a Tribunalului Iași și nr. 270/1998 a Curții de Apel Iași)și că societatea nu ocupă nici o suprafață de teren proprietatea reclamanților.
La data de 14.11.2008, T. C. I. formulează cerere de revizuire a deciziei nr. 159/3.07.2006 a Curții de Apel Iași. Prin decizia nr. 121/11.03.2009, Curtea de Apel Iași a admis cererea de revizuire, a anulat decizia 159/2006 a Curții de Apel Iași și a fixat termen pentru judecarea recursului.
Prin decizia nr. 2828/2012, din 12.11.2012, Curtea de Apel Iași a respins recursul formulat de S.C.R. S.A. împotriva sentinței nr. 703/1995, sentință pe care a menținut-o. În motivare, Curtea de Apel a reținut că nici una dintre condițiile art. 1 din HG 834/1991 pentru certificatul de atestare a dreptului de proprietate al societății, în sensul că bunul nu se afla în patrimoniul societății și că nu mai era folosit în scopul pentru care societatea a fost înființată. Mai mult, societatea nu a depus în documentația pentru atribuirea dreptului de proprietate procesele verbale de recunoaștere a limitelor de vecinătate, cât timp prin decizia 399/21.04.2003 Curtea de Apel Iași a respins cererea de obligare a Consiliului local Iași la semnarea procesului verbal de vecinătate, iar procesul verbal de la dosar este fără valoare probatorie, nepurtând data sau numele celui care a semnat înscrisul în numele Primăriei Iași. A reținut instanța de recurs că hotărârile irevocabile depuse au tranșat dreptul de proprietate asupra terenului, inclusiv problema intabulării.
Împotriva acestei decizii s-a formulat contestația în anulare, întemeiată pe art. 317 al.2 și 318 Cod pr.civ.
Potrivit art. 317, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare pentru 2 motive, numai dacă nu au fost invocate pe calea recursului(procedura de citare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.). În al.2, se arată că această contestație poate fi primită pentru motivele arătate în cazul în care au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt. Se observă că în prezenta cauză nu s-a invocat nici unul dintre cele două motive indicate, ca atare art. 317 al.2 nu este deloc incident.
Potrivit art. 318, hotărârea instanței de recurs poate fi atacată cu contestație dacă dezlegarea dată este rezultatul unor greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de casare sau modificare.
Verificând motivele invocate de contestatoare, Curtea observă că se invocă modalitatea în care instanța de recurs a administrat și interpretat probatoriile administrate, ceea ce nu poate constitui o greșeală materială, ci poate fi calificată drept greșeală de judecată, ce nu poate forma obiectul unei contestații în anulare.
În ceea ce privește motivele de casare și de modificare invocate prin cererea de recurs, Curtea observă că prin decizia 2828/2012, instanța de recurs a răspuns tuturor motivelor de fapt invocate de recurent, care s-au axat cu precădere pe nesuprapunerea în realitate a suprafețelor de teren, răspunzând tuturor argumentațiilor și criticilor aduse sentinței primei instanțe. Motivele de recurs invocate, respectiv art. 304 pct.7, 8 și 9 au fost formal indicate, de vreme ce motivele de recurs erau încadrabile doar în dispozițiile art. 304 ind.1 COD PR.CIV și ale art. 304 pct.9 Cod pr.civ și analizate pe larg de instanță cu trimitere la probatorii. Mai mult, din analiza motivelor de contestație invocate rezultă că se dorește un alt recurs la soluția pronunțată în recurs, ceea ce nu este permis.
Pentru toate acestea, Curtea va respinge contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea . deciziei nr. 2828/12.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 10 mai 2013.
Președinte, D. R. G. Ș. | Judecător, M. C. P. | Judecător, I. O.-M. |
Grefier, V.-E. A. |
V.A. 19 Mai 2013/red si tehnored PMC/10.06.2013
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 720/2013. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 3555/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
