Anulare act administrativ. Decizia nr. 3664/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3664/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 04-10-2013 în dosarul nr. 1170/89/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 3664/2013
Ședința publică din 4 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte – T. D. M.
Judecător – G. A.
Judecător – C. M.
Grefier – F. F.
S-a luat în examinare recursul introdus de I. Județean de Poliție V., împotriva sentinței nr. 791/CA/2013 din 25.03.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că pricina a avut termen de soluționare la data de 30 septembrie 2013, lucrările fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 04 octombrie 2013.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Prin sentința nr. 791/CA/25.03.2013 a Tribunalului V. s-a dispus:
Respingerea excepției nulității cererii introductive.
Admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. G. al Politiei Române.
S-a respins acțiunea formulată de H. M. în contradictoriu cu I. G. al Politiei Române ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost Admisă în parte acțiunea formulată de H. M., cu domiciliul ales la cabinet avocat D. M., din V., ., nr. 55, jud. V. în contradictoriu cu I. Județean de Politie V..
S-a anulat în parte dispoziția nr. 484/1.11.2011 numai cu privire la reclamant și în totalitate anexa_ din 6.11.2011 emise de pârâtul I. Județean de Poliție V..
A fost obligat pârâtul I. Județean de Poliție V. să restabilească situația anterioară;
Obligarea pârâtului să restituie suma compensatorie, reprezentând spor de studii superioare, de 25%, de la 1.11.2011 și până la data pronunțării prezentei sentințe.
S-au respins restul pretențiilor din noiembrie 2010 până în octombrie 2011.
A fost obligat pârâtul I. Județean de Poliție V. să achite reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 400 lei.
A reținut instanța de fond, că prin dispoziția nr. 484 din 1.11.2011 emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului V. s-a prevăzut că începând cu data de 1.11.2011 personalul nominalizat în anexă se numește la structurile și pozițiile prevăzute în dreptul fiecăruia și beneficiază de drepturile salariale corespunzătoarea funcțiilor specificate(…) astfel cum rezultă din detalierea compartimentului financiar care constituie parte integrantă din dispoziție.
În anexa nr._ din 6.12.2011 emisă de compartimentul financiar, anexă care este parte integrantă din decizia contestată, se prevede că reclamantul H. M. începând cu data de 1.11.2011 își desfășoară activitatea la Poliția mun. V., la biroul de ordine publică-proximitate-304, ca agent principal și că acestuia îi încetează sporul de 25% pentru agenți absolvenți de studii superioare.
Reclamantul a realizat procedura prealabilă și prin răspunsul din 13.03.2012 i s-a adus la cunoștință că motivul pentru care nu i-a mai fost acordat sporul de studii superioare este faptul că legislația actuală nu mai prevede acest spor ( odată cu abrogarea OG 38/2003) și că potrivit legislației acest spor poate fi menținut numai pentru agenții care au beneficiat la data de 31.12.2009 de acest spor și rămân încadrați pe funcția ocupată sau una similară, în cadrul aceluiași compartiment, la momentul acordării.
În temeiul art. 137 C. s-a analizat prioritar excepția nulității cererii, care a fost respinsă, pentru că semnătura pe acțiunea introductivă a fost complinită la primul termen din 21 mai 2012.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. G. al Politiei Române a fost admisă pentru că acest pârât nu a emis actele administrative care sunt contestate și pentru că reclamantul este funcționar cu statut special în cadrul Inspectoratului Județean.
În consecință pârâtul nu este emitentul actelor și nu are atribuții de acordare a drepturilor salariale cuvenite reclamantului.
Pe fondul cauze s-a reținut:
Această dispoziție contestată a fost emisă în baza legilor 284/2010, 285/2010, OUG 1/2010 precizărilor MAIS/_ din 8.02.2011 și alte Ordine.
Din dispoziția de reîncadrare nr. 26 din 12.02.2010 (fila 148) și din recunoașterea pârâtului IPJ V. rezultă că reclamantul a beneficiat pe tot anul 2010 de o sumă compensatorie care cuprinde și suma compensatorie pentru sporul de studii superioare.
De asemenea reclamantul a beneficiat și în perioada ianuarie 2011-octombrie 2011 de suma compensatorie care cuprinde și sporul de studii superioare ( astfel cum rezultă din statele de plată aferente perioadei (filele 151-186). Din noiembrie 2011 reclamantul nu a mai beneficiat de suma compensatorie care să acopere sporul de studii superioare, ci numai de o sumă compensatorie care acoperă alte sporuri, diminuată fată de cea din perioada anterioară.
Din fișele postului aferente perioadei_, solicitate de instanță rezultă că reclamantul a lucrat la Biroul de investigații criminale, compartimentul infracțiuni contra patrimoniului ( în perioada sept 2009 - până la 1.06.2011, potrivit fisei postului nr. 353 din 23.09.2009) iar din 1 iunie 2011 reclamantul a fost mutat la Biroul Ordine publică pentru mediu urban, în calitate de polițist de proximitate (potrivit fișei din 10.06.2011).
Mai reține instanța de fond că, diminuarea drepturilor salariale, prin reducerea sumei compensatorii aferente sporului de 25% pentru studii superioare, începând cu data de 1.11.2011 este nelegală pentru următoarele motive:
Reclamantul a beneficiat de această sumă compensatorie aferentă sporului de 25% în perioada ianuarie 2010-octombrie 2011 potrivit următoarelor dispoziții legale.
Sporul de 25% pentru studii superioare, acordat agenților de Poliție a fost reglementat de OG nr. 38/2003 nota nr. 5.
Prin art. 48 pct. 8 din legea 330/2009 au fost abrogate dispozițiile din OG 38/2003 care prevedeau sporul de 25%.
Reclamantul a beneficiat, pentru anul 2010, de suma compensatorie pentru sporul de 25% în baza prevederilor art. 30 alin 6 din legea 330/2009 care prevede: „ Pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege și nu au fost incluse în salariile de bază, în soldele funcțiilor de bază sau, după caz, în indemnizațiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora.”
Din anexa IV din legea 330/2009 rezultă că sporul de studii superioare nu mai este prevăzut legal pentru personalul din Poliție.
De asemenea, reclamantul a beneficiat de această sumă compensatorie, și în baza art. 6 alin 1 din OUG 1/2010 care prevedea:
„(1) În cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea.”
În consecință acest spor a fost acordat reclamantului sub forma unei sume compensatorii, motivat de faptul că și-a desfășurat activitatea în aceleași condiții ca în decembrie 2009, această sumă compensatorie fiind inclusă în salariul funcției de bază.
Până în octombrie 2011, inclusiv, reclamantul a beneficiat de sporul de 25%, sub forma unei sume compensatorii în baza art. 1 alin 5 din legea 285/2010 care prevede că salariul de bază, pentru anul 2011 este salariul de bază din oct 2010, majorat cu 15%. În salariul de bază sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu se introduc în salariul de bază.
Noțiunea de plăți compensatorii, a fost menținută, fiind prevăzută și în art. 5 alin 2 din Legea 285/2010.
Arată instanța de fond că, motivul pentru care pârâtul a înțeles să nu mai acorde suma compensatorie începând cu noiembrie 2011 este faptul că reclamantul nu mai desfășoară activitatea în aceleași condiții, fiind mutat de la Biroul de investigații criminale, compartimentul infracțiuni contra patrimoniului la Biroul Ordine publică pentru mediul urban.
Temeiul în drept invocat este art. 16 alin 2 coroborat cu art. 5 alin 1 din Legea 285/2010 din care rezultă că majorarea salariului brut se acordă în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
În cadrul biroului de investigații criminale reclamantul ocupa postul de agent principal iar în cadrul compartimentului birou ordine publică, reclamantul ocupa același post de agent principal.
Verificând sarcinile postului s-a constatat că în cadrul Biroului investigații desfășura ca activitate principală, cea de cercetare privind infracțiunile contra patrimoniului, și alte activități individuale iar în cadrul biroului ordine publică efectuează, ca activitate principală, cercetare penală cu privire la infracțiuni contra persoanei și patrimoniului, care necesită plângere prealabilă, infracțiuni de furt și ale infracțiuni prevăzute de legi speciale.
Deși reclamantul a fost mutat în alt birou, acesta își desfășoară activitatea în aceleași condiții cu cele din octombrie 2010 ( pentru că realizează activitatea principală de cercetare penală, pentru că ocupă același post de agent principal). Noțiunea de „activitate în aceleași condiții” prevăzută de art. 16 alin 1 din legea 285/2010, arată prima instanță, trebuie interpretată în sensul ca persoana să fie încadrată în aceeași funcție publică.
În cauză reclamantul desfășoară activitatea în aceleași condiții, fiind agent de Poliție care desfășoară activitate de cercetare penală, astfel că nu poate fi privat de suma compensatorie prevăzută de art. 5 din legea 295/2010.
Mai mult reclamantul, din iunie 2011, își desfășoară activitatea în noul birou, iar pârâtul nu a considerat că se impune a se înlătura această sumă compensatorie, în noiembrie 2011 aplicându-se această diminuare salarială.
Din art. V. 1 și 2 nota nr._ din 8.02.2011 a MAI, avută în vedere la emiterea actului contestat, reține instanța de fond, rezultă că, singurele situații care pot aduce modificări asupra cuantumului salariului de funcție în cursul anului 2011 sunt fluctuații ale salariului de bază ( specifice funcției, gradului, gradației, conducerii) și eventuale modificări procentuale ale elementelor incluse în suma compensatorie. În cauză nu au operat modificări procentuale.
Diminuarea drepturilor salariale nu a fost realizată cu respectarea prevederii art. 5 și 16 din legea 285/2004 pentru că reclamantul desfășoară activitatea în aceleași condiții, fiind agent de Poliție care desfășoară activitate de cercetare penală.
În consecință a fost admisă în parte acțiunea, cu anularea în parte a dispoziției nr. 484/1.11.2011 numai cu privire la reclamant și în totalitate anexa_ din 6.11.2011 emise de pârâtul I. Județean de Poliție V.; pârâtul a fost obligat să restituie suma compensatorie, reprezentând spor de studii superioare, de 25%, de la 1.11.2011 și până la data pronunțării sentinței.
Cererea reclamantului de acordare a pretențiilor din noiembrie 2010 până în octombrie 2011 a fost respinsă pentru că din actul contestat și din statele de plată rezultă că numai din noiembrie 2011 i s-a aplicat reducerea salarială.
Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de recurs pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului V., considerând-o nelegală și netemeinică, în motivarea căreia arată că:
„Hotărârea este nelegală și netemeinica deoarece instanța de fond a dat o interpretare personala expresiei „activitate în aceleași condiții" prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 285/2010 în condițiile în care aceasta noțiune este definita în OMAI nr. S/214/05.10.2011 - ANEXA 10, Capitolul B. oct. 9 (pag. 64/68)”.
Susține recurentul că din moment ce I.P.J. V. s-a raportat la dispozițiile cuprinse în acest act normativ intern atunci când a emis Dispoziția șefului I.P.J. V. nr. 484/01.11.2011 și Anexa nr. 111.234/06.12.2011 - actele administrative care au făcut obiectul acțiunii - și la sensul atribuit, în accepțiunea OMAI nr. S/214/05.10.2011L expresiei „activitate în aceleași condiții " este evident că instanța de fond nu a făcut o corectă apreciere a situației de fapt și a încadrării ei în drept, atribuind noțiunii în cauza un alt sens decât cel avut în vedere de legislația incidentă.
Prin „modificarea condițiilor avute pana la data de 31.12.2010" se înțelege în accepțiunea OMAI nr. S/214/05.10.2011, „acea situație intervenita în cursul anului 2011 determinată exclusiv de aplicarea prevederilor legale în vigoare, de natura a schimba poziția de activitate deținută la data de 31.12.2010 și orice alte elemente avute în vedere la stabilirea drepturilor salariate la data de 31.12.2010".
Or, prin Dispoziția șefului I.P.J. V. nr. 484/01.11.2011 și Anexa nr. 111._.12.2011 ( care face parte integranta din dispoziție ) reclamantul-contestator H. M., la inițiativa sa, era numit de la poziția nr. 333 din Statul de organizare al I.P.J. V., respectiv de la Politia municipiului V. - Biroul Investigații Criminale, la poziția nr. 304 din același Stat, respectiv la Biroul Ordine Publică-C. Proximitate.
Precizează recurentul că încadrarea sa pe o noua poziție în Statul de organizare corespundea unei reevaluări a drepturilor salariale aferente ( salariu + sporuri ) cu atât mai mult cu cât fiind vorba despre structuri diferite nu se poate susține, așa cum contestatorul o face în cererea introductiva: „că activitatea pe care o desfășor presupune îndeplinirea acelorași atribuții echivalente anului 2009 când mi s-a acordat acest spor de 25%”, că îndeplinește aceleași sarcini de munca suplimentare înscrise într-o Anexa la fișa postului care au fost avute în vedere de șeful solicitantului atunci când s-a făcut analiza utilității studiilor superioare pentru domeniul în care agentul de Poliție își desfășura activitatea.
Recurentul susține că oricum acest spor de 25% nu avea o existența perenă, deoarece nici pe durata de aplicabilitate a O.G. nr. 38/2003 el nu putea fi acordat la nesfârșit ci era condiționat atât temporal cât și funcțional, de postul și atribuțiile concrete ale polițistului, iar în actualul cadru legal o noua procedura de acordare a sporului nu mai putea fi reluată.
De asemenea, arată recurentul că instanța de fond a reținut în mod eronat că reclamantul a fost „mutat" începând cu data de 01 iunie 2011 la Biroul Ordine Publica pentru mediul urban, în calitate de polițist de proximitate, astfel încât nu este justificata reducerea drepturilor salariale ( aferente sporului de 25% pentru studii superioare ) începând cu data de 01 noiembrie 2011.
Deși instanța de fond a avut în vedere, pentru a reține acest aspect de fapt, Anexa la fișa postului nr. 353/ 10.06.2011: pe de-o parte nu există un act administrativ de numire/mutare a reclamantului începând cu data de 01.06.2011, Anexa la fișa postului neîndeplinind condițiile pentru a avea valoarea unui asemenea act administrativ; pe de altă parte, în Anexa la fișa postului nr. 353/ 10.06.2011 se preciza încă din preambul că „mutarea" a operat „începând cu data de 01.06.2011 până la . noului Stat de organizare al I.P.J. V.", stat de organizare și funcționare care a intrat în vigoare începând cu data de 06 iulie 2011 reclamantul fiind numit pe o poziție în acest nou stat, ca urmare a reorganizării unității, poziție pe care a ocupat-o pana la 01.11.2011, data mutării efective la de la poziția nr. 333 din Statul de organizare al I.P.J. V., respectiv de la Politia municipiului V. - Biroul Investigații Criminale, la poziția nr. 304 din același Stat, respectiv la Biroul Ordine Publică - C. Proximitate. Altfel spus, deși avea, potrivit atribuțiilor din Anexa la fișa postului nr. 353/ 10.06.2011 anumite atribuții, reclamantul a figurat până la 01.11.2011 pe o poziție din statul de organizare și funcționare corespunzătoare funcției pe care a deținut-o la data de 31.12.2011 menținându-și până la această dată - 01.11.2011 -„poziția de activitate" astfel încât nu se putea considera că a avut loc o „modificare a condițiilor avute până la data de 31.12.2010", în sensul OMAI nr. S/214/05.10.2011, așa cum a arătat anterior.
În ce privește cadrul normativ incident acordării, menținerii și pierderii sporului de 25% acordat agenților de Poliție, absolvenți de studii superioare recurentul arată că: a) acordarea sporului de 25%: Legea nr. 129 din 21 aprilie 2004 publicata în M.Of. nr. 372 din 28 aprilie 2004 aproba Ordonanța Guvernului nr. 8/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor cu următoarea modificare: «la articolul l punctul 10 va avea următorul cuprins: „10. la anexa nr. 1, după punctul 4 din notă se introduc punctele 5-7cu următorul cuprins: (...) 5. Agenții de Poliție absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, beneficiază de un spor de 25% din salariul de funcție dacă își desfășoară activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor ».
Susține că în acest context a fost emis și aprobat Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 318/2004 privind specialitățile studiilor superioare, cursurilor postuniversitare și ale titlurilor științifice care exceptează ofițerii de la absolvirea cursurilor de capacitate profesională/capacitate și domeniile corespunzătoare studiilor absolvite de agenții de poliție pentru care beneficiază de sporul salarial de 25%, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, la nivelul Inspectoratului G. al Politiei Române și respectiv al I.P.J. V. s-au emis și au intrat în vigoare PROCEDURILE PRO-PS/MRU 15 privind acordarea sporului salarial de 25% din salariul de funcție agenților de poliție absolvenți de studii superioare.
Arată recurentul, că a precizat încă de la început faptul că acordarea acestui spor nu era să se realizeze automat în momentul absolvirii de către agenții de Poliție a instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, ci era condiționata: de desfășurarea în concret a activității de către acești agenți în domeniile corespunzătoare studiilor absolvite - domenii stabilite prin Ordin; de analiza utilității studiilor superioare pentru domeniul în care agentul de Poliție își desfășura activitatea - această analiza precum și răspunderea asupra propunerilor formulate reveneau șefului nemijlocit al solicitantului și avea în vedere, nu numai specializarea studiilor absolvite ci și sarcinile, îndatoririle și responsabilitățile postului îndeplinit de către agent; de stabilirea ( ca urmare a acordării) de către șeful nemijlocit a unor sarcini de munca suplimentare înscrise într-o Anexă la fișa postului; și nu în ultimul rând de rămânerea agentului absolvent de studii superioare pe acel post: ART. 10 din OMAI nr. 318/2004 arătând că: „ (2) Sporul de 25% din salariul de funcție se acorda numai pentru perioada în care agentul de Poliție isi desfășoară activitatea în compartimentul pentru care s-a efectuat analiza; (3) La mutarea în alt post procedura pentru acordarea sporului de 25 % din salariul de funcție se reia conform prezentului capitol".
O altă precizare foarte importantă, susține recurentul este aceea că sporul de 25 % nu se aplica în mod brut la „salariul" polițistului ( așa cum se solicita și se susține în petitul acțiunii ) ci se aplica ca procent din „salariul de funcție".
Implicit trebuie să se refere la acest termen pentru a înțelege modalitatea de calcul și corespondența sa ulterioara ca urmare a modificărilor legislative în sectorul bugetar, pentru a evita confuzii cu alte elemente ale sistemului de salarizare.
Aduce în discuție dispozițiile privind salarizarea polițistului, în prezent abrogate, respectiv ART. 2 și 3 din O.G nr. 38/2003, potrivit cărora: „ART. 2 Polițiștii au dreptul lunar la un salariu de bază, compus din: salariul pentru funcția îndeplinită (la aceasta parte componentă aplicându-se / raportându-se sporul de 25 % - n.n. dar pentru determinarea cuantumului acestui spor, acest spor nefiind inclus în salariul pt. funcția îndeplinita și implicit în salariul de baza ), salariul pentru gradul profesional deținut, gradații, sporul pentru misiune permanentă și, după caz, indemnizația de conducere și salariul de merit; ART. 3 (1) salariile pentru funcția îndeplinită de polițiști sunt diferențiate prin coeficienți de ierarhizare, în raport cu atribuțiile ce revin fiecărei funcții, complexitatea și gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, solicitările la efort și cu eșalonul la care își desfășoară activitatea".
Alături de salariul de baza ca drept salarial al polițistului, în O.G. nr. 38/2003 se reglementau în Secțiunea a 2-a: „Indemnizații, sporuri, premii, prime și alte drepturi bănești ale polițiștilor" în art. 14 - art. 34, sporul de 25% regăsindu-se reglementat, așa cum s-a arătat mai sus, . a anexei nr. 1 la Ordonanța, respectiv la punctul 5 al acestei Anexe;
b) menținerea sporului de 25 %: Legea-cadru nr. 330 din 5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice avea ca obiect de reglementare definit în art. 1: „stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului” astfel încât: „începând cu data intrării în vigoare, în tot sau în parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sa fie și să rămână în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege".
Unul din principiile avute în vedere de legiuitor la momentul elaborării și adoptării acestui act normativ era unul care își dorea să tranșeze definitiv problema mult dezbătută în mass-media privind existența în sectorul bugetar a unor domenii de activitate în care „sporurile depășesc salariul", astfel încât s-a găsit oportun ca în ART. 3 din Lege să se precizeze că: „ Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege se face prin (...): c) luarea în considerare a sporurilor, a adaosurilor salariale, a majorărilor, a indemnizațiilor cu caracter general sau special, precum și a altor drepturi de natură salariala, recunoscute sau stabilite, pană la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâri judecătorești, prin acte de negociere colectivă, precum și prin alte modalități, acestea regăsindu-se la un nivel acceptat potrivit principiilor prezentei leul în salariul brut sau, după caz, în salariul de bază, în solda funcției de bază sau în indemnizația lunară de încadrare" iar în ART. 6 lit. b) din Lege se menționa ca „scop și finalitate": „stabilirea salariului de bază, a soldelor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, ca principal element al câștigului salarial, prin includerea în acestea, după caz, a unor sporuri, majorări sau indemnizații cu caracter general".
Mai susține recurentul că, punerea în practica a acestor deziderate a pus legiuitorul în dificultate tocmai datorită imposibilității faptice de a se corela diversele sisteme sectoriale de salarizare, astfel încât, potrivit ART. 7: „aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează etapizat în perioada 2010-2015, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază pentru personalul militar și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prevăzute în anexele la prezenta lege, stabilite anual prin legi speciale". Dar pentru ca un act normativ publicat în Monitorul Oficial al României să aibă totuși o finalitate „asumata de Guvern" singura modalitate concreta de aplicare „imediată" a sistemului „unitar" de salarizare era, până la urma, păstrarea cuantumului drepturilor salariale încasate de slujbașii la stat („astfel încât în perioada de implementare a prezentei legi nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări"-art.7) concomitent cu regândirea și recompunerea salariului potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Legea-cadru: „Sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, soldele funcțiilor de bază și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar".
Însa regândirea și recompunerea salariului, precizează recurentul, nu se făcea oricum nici „în anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fam a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezenta lege".
Astfel, potrivit art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009« (1) începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere. (2) Sporurile specifice pe categorii de personal și domenii de activitate sunt cele prevăzute în cap. III și în anexele ia prezenta lege. (...) (5) în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avui fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară
de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se
adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; b) sporurile/revăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
(6) Pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege și nu au fost incluse în salariile de bază, în soldele funcțiilor de bază sau, după caz, în indemnizațiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora ».
De asemenea, în ceea ce privește sporurile Legea-cadru nr. 330/2009 făcea următoarele precizări: ART. 22: „Sporurile, majorările, precum și indemnizațiile de conducere care, potrivit prezentei legi, sunt incluse în salariul de bază, în solda funcției de bază sau în indemnizația lunară de încadrare, după caz, sunt prevăzute în Notele din cuprinsul anexelor la prezenta lege. "; ART. 23« (1) Suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază sau a indemnizațiilor lunare de încadrare, după caz. (2) Suma sporurilor și indemnizațiilor individuale nu va depăși 30% din salariul de bază, solda funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare ».
Recurentul trage o concluzie, și anume că există doua categorii de sporuri: sporuri care sunt prevăzute în Anexele la legea-cadru:a) care se introduc în noul salariu de baza = sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege. Sporul de 25 % din salariul pentru funcția îndeplinită ( parte componentă a salariului de bază din vechiului sistem de salarizare ) Nu se regăsește în această categorie = nu mai are o reglementare legală;b) sporuri care nu se introduc în noul salariu de baza = cele prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare = dar care se acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
Susține că deocamdată nu este utilizată noțiunea de suma compensatorie cu caracter tranzitoriu, noțiune care va fi introdusa prin O.U.G. nr. 1 din 25 ianuarie 2010.
Din nou subliniază că, sporul de 25 % din salariul pentru funcția îndeplinită nu se regăsește în aceasta categorie deoarece nu este prevăzut în Anexele la lege.
O altă categorie despre care vorbește recurentul sunt sporurile care nu sunt prevăzute în Anexă: cele despre care vorbește alin. (6) al art. 30 din Legea-cadru dar care se acordă pentru păstrarea nivelului veniturilor de la 31.12.2009 și pentru respectarea principiului din art. 7; susține că aici se regăsește sporul de 25% al contestatorului.
Ordonanța de urgență nr. 1 din 25 ianuarie 2010 privind unele masuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte masuri în domeniul bugetar publicata în M.Of. nr. 62 din 27 ianuarie 2010, reglementează în art. 5 și art. 6 cu valoare de principiu faptul că nivelul veniturilor se păstrează pentru personalul bugetar (de această dată reîncadrat în funcții) cu condiția ca acesta să își desfășoare activitatea în aceleași condiții, astfel: ART. 5 :«(1) începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstrează salariul, solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, care se calculează după cum urmează: a) La salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare corespunzătoare funcțiilor avute la data de 31 decembrie 2009 se adaugă cuantumul sporurilor și indemnizațiilor CARE SE INTRODUC în acesta/aceasta, prevăzute în notele la anexele la Legea-cadru nr. 330/2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții; b) Sporurile, Indemnizațiile și alte drepturi salariale prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare se acordă în aceleași cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009 ( nu va depăși 30% din salariul de bază -n.n.) ».
ART. 6 « (1) în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgentă sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea. (...) (3) Cuantumul individual al salariilor/soldelor, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale stabilite începând cu luna ianuarie 2010 în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009. Nu va depăși nivelul acestuia stabilit pentru luna decembrie 2009, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții».
În concluzie, recurentul spune că, deși sporul de 25% nu mai avea o reglementare legală, suma corespunzătoare acestuia se regăsea în suma compensatorie cu caracter tranzitoriu ( suma care era inclusa în salariul funcției de baza - a se vedea fluturașul salarial din luna decembrie 2010 atașat de contestator la acțiune ) și avea o existență tranzitorie / temporară în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Aceasta este limitarea/condiționarea cu caracter de principiu a acordării în continuare a sporurilor care nu mai aveau o reglementare legală deoarece pe de-o parte actele normative care le instituiau fuseseră abrogate, iar pe de altă parte aceste sporuri nu mai erau menționate în Anexele Legii-cadru nr. 330/2009.
Arată recurentul că, Legea nr. 285 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice publicata în M.Of. nr. 878 din 28 decembrie 2010 stabilea majorarea salariala în sectorul bugetar cu un procent de 15% (o prima măsura de „reîntregire" a salariilor bugetarilor adoptata de Guvernul B. ) care se aplica la cuantumurile brute ale drepturilor salariale ( și nu era „propriu-zis" o majorare în procent de 15 % - n.n. ). Acest act normativ nu avea ca obiect de reglementare migrarea unor sume dintr-o parte în alta, adică alte sporuri care nu mai aveau suport legal urmau a fi incluse și ele în salariul de baza/salariul funcției de baza, așa cum încearcă reclamantul să susțină prin invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) = adică suma compensatorie în care se regăsea sporul de 25% devenea parte componenta a salariului funcției de baza astfel încât devenea din acest moment „intangibila" nemaiputând fi redusă sau recalculată, ci, avea ca scop, așa cum susținea Guvernul „majorarea salariala cu 15%". Astfel:
ART. 1 din Lege: « (1) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%. (2) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/ SALARIUL LUNAR B., indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții;
ART. 5 alin. (2) din Lege: « (2) în anul 2011, indemnizațiile, compensațiile, sporurile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare se stabilesc în raport cu nivelul bazei de calcul al acestora pentru luna octombrie 2010, majorat cu 15% »
ART. 16 din Lege: « (1) Majorarea totală a salariului brut, soldei brute lunare/ salariului lunar brut, a indemnizației lunare brute nu poate fi mai mare de 15% față de nivelul acordat personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (2) Pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, majorarea prevăzută la alin. (1) poate fi depășită numai pentru aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) și În măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții».
Cât privește pierderea sporului de 25 % acordat agenților de Poliție, absolvenți de studii superioare, arată recurentul că prin Dispoziția șefului I.P.J. V. nr. 484/01.11.2011 și Adresa nr. 111.234/06.12.2011 ( care face parte integrantă din dispoziție) reclamantul-contestator H. M., la inițiativa sa, era numit de la poziția nr. 333 din Statul de organizare al I.P.J. V., respectiv de la Politia municipiului V. - Biroul Investigații Criminale, la poziția nr. 304 din același Stat, respectiv la Biroul Ordine Publica - C. Proximitate (a se vedea precizările din Adresa 111.234).
Încadrarea sa pe o noua poziție în Statul de organizare corespundea unei reevaluări a drepturilor salariate aferente (salariu + sporuri) cu atât mai mult cu cât fiind vorba despre structuri diferite nu se poate susține, așa cum contestatorul o face în cererea introductiva ( « menționez ca activitatea pe care o desfășor presupune îndeplinirea acelorași atribuții echivalente anului 2009 când mi s-a acordat acest spor de 25% » ), că îndeplinește aceleași sarcini de munca suplimentare înscrise . fișa postului care au fost avute în vedere de șefului nemijlocit al solicitantului atunci când s-a făcut analiza utilității studiilor superioare pentru domeniul în care agentul de Poliție își desfășura activitatea.
Oricum acest spor de 25% nu avea o existenta perenă, deoarece nici pe durata de aplicabilitate a O.G. nr. 38/2003 el nu putea fi acordat la nesfârșit ci era condiționat atât temporal cat și funcțional, de postul și atribuțiile concrete ale polițistului, iar în actualul cadru legal o noua procedura de acordare a sporului nu mai putea fi reluata.
Precizează recurentul faptul că acest spor de 25% nu este singurul spor care Nu își mai regăsește aplicabilitatea în noul context al legilor de salarizare unitară, orice numire, mutare, încadrare pe un alt post decât cel deținut anterior presupunând acordarea elementelor salariale corespunzătoare acestuia, drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare.
Așa cum i s-a comunicat contestatorului în corespondența purtată cu Serviciul Resurse Umane din I.P.J. V. prin «modificarea condițiilor avute pana la data de 31.12.2010» se înțelege «acea situație intervenită în cursul anului 2011 determinată exclusiv de aplicarea prevederilor legale în vigoare, de natură a schimba poziția de activitate deținută la data de 31.12.2010 și orice elemente avute în vedere la stabilirea drepturilor salariale la 31.12.2010» ( OMAI nr. S/214/05.10.2011 ).
În fapt, orice schimbare a poziției de activitate avute în vedere la calcularea drepturilor salariale care al căror cuantum era menținut (și subliniază recurentul cuantum ca și valoare matematica ) determina o încadrare a personalului pe noile dispoziții legale privind salarizarea unitara, iar acest cuantum nu mai putea fi acordat pentru că noile dispoziții privind salarizarea unitară nu mai mențineau toate sporurile acordate anterior în baza actelor normative care erau abrogate. Dacă personalul își menținea poziția de activitate deținută anterior, deși era încadrat în conformitate cu noile dispoziții legate privind salarizarea unitara, își păstra cuantumul drepturilor cuvenite ( cuantum realizat prin raportare la dispozițiile legale abrogate odată cu noul sistem de salarizare unitara ) potrivit principiului « că își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal» cu singura limitare/condiționare de a-și desfășura activitatea în aceleași condiții.
Concluzionând, de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 și a actelor normative ulterioare sporul de 25 %, susține recurentul că, nu mai are nici un temei legal, el se regăsește ca și cuantum, ca o suma echivalentă în salariul brut al polițistului în măsura în care acesta își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Cum această condiție nu mai era îndeplinita de reclamant de la data de 01.11.2011 ( data mutării de la poziția nr. 333 respectiv de la Poliția municipiului V. - Birou/ Investigații Criminale, la poziția nr. 304 din același Stat, respectiv la Biroul Ordine Publică - C. Proximitate) acțiunea este neîntemeiata.
În consecința, solicită admiterea recursului, casarea/modificarea hotărârii instanței de fond, rejudecarea cauzei și respingerea acțiunii ca neîntemeiata.
Intimata a depus întâmpinare prin care solicită menținerea sentinței de fond ca legală și temeinică.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, raportat susținerilor părților din cadrul dezbaterilor, constată recursul promovat în cauză ca fiind fondat, pentru considerentele ce vor urma.
Astfel, în speță este de necontestată împrejurarea mutării reclamantului-intimat de la Politia municipiului V. - Birou/ Investigații Criminale, la Biroul Ordine Publică - C. Proximitate din cadrul aceleiași structuri administrative.
În raport de această situație de fapt, instanța de control judiciar va cenzura hotărârea atacată sub aspectul incidenței noțiunii de desfășurare a activității„ în aceleași condiții”, singura care putea permite reclamantului să beneficieze în continuare de sporul de 25% la salariu, acordat agenților de poliție, absolvenți de studii superioare, spor care se acordă doar dacă aceștia exercitau atribuții care să implice folosirea competențelor obținute prin absolvirea studiilor respective.
Ori, simpla împrejurare că noul post este denumit tot de „agent principal”, ca și cel de pe care reclamantul a fost mutat, nu putea conduce la concluzia că și atribuțiile celor două posturi sunt similare, cum eronat a reținut instanța de fond.
Din contră, din examinarea conținutului fișelor celor două posturi, a căror copii se află la dosar, rezultă că atribuțiile diferă, fiind de altfel evidentă complexitatea diferită a investigațiilor criminale, comparativ cu activitatea de prevenție contravențională, specifică cercetărilor Biroului Ordine Publica - C. Proximitate - fiind diferită și sfera infracțiunilor cercetate și dificultatea acestora.
Raportat cadrului legislativ, anterior evocat, temeiul în drept aplicabil este art. 16 alin. 2 coroborat cu art. 5 alin 1 din Legea 285/2010, prevederi legale din care rezultă că majorarea salariului brut se acordă numai în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții
Este de necontestat că, în cadrul biroului de investigații criminale, reclamantul ocupa postul de agent principal, și că, în cadrul compartimentului birou ordine publică, reclamantul ocupa același post de agent principal.
Dar, verificând sarcinile postului se constată că, în cadrul Biroului investigații, activitatea desfășurată de reclamant, în timp ce ca activitate principală, era cea de cercetare a infracțiunilor contra patrimoniului, în cadrul biroului ordine publică acesta efectuează, ca activitate principală, cercetare penală cu privire la infracțiuni contra persoanei și patrimoniului, care necesită plângere prealabilă, sau infracțiuni de furt.
Deși reclamantul a fost mutat în alt birou, se constată că acesta își desfășoară activitatea în aceleași condiții cu cele din oct 2010, noțiunea de „activitate în aceleași condiții”, prevăzută de art. 16 alin 1 din legea 285/2010 trebuind interpretată în sensul ca persoana să fie încadrată în aceeași funcție publică, dar și ca el să-și desfășoare actrivitatea în aceleași condiții.
Întrucât această din urmă condiție nu este îndeplinită, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul promovat de către pârât, în sensul că, modificând în parte hotărârea atacată, se va respinge acțiunea promovată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul I. Județean de Poliție V..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de I. de poliție al Județului V. împotriva sentinței nr. 791/CA/25.03.2013, pronunțată de Tribunalul V., sentință pe care o modifică în parte.
În fond, respinge acțiunea reclamantului H. M., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție V..
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 octombrie 2013.
Președinte Judecător Judecător
T. D. M. G. A. C. M.
Grefier
F. F.
Red. G.A.
Tehnored. F.F.
2 ex./2.10.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 2344/2013. Curtea de Apel IAŞI | Pretentii. Decizia nr. 3582/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
