Anulare act administrativ. Decizia nr. 515/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 515/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 18-02-2013 în dosarul nr. 9641/99/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 515/2013
Ședința publică de la 18 Februarie 2013
Completul compus din:
Președinte – C. M.
Judecător – T. D. M.
Judecător – G. A.
Grefier – F. O.
S-a luat în examinare recursul introdus de pârâtul O. intermediar regional pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Nord-Est (OIR POS DRU R N-E), împotriva sentinței civile nr. 2576 din 13.11.2012 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect anulare act administrativ - suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile au avut lor în ședința publică din 11 februarie 2013 susținerile părții prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 18 februarie 2013.
În termenul de pronunțare la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratură, concluzii scrise formulate de recurentul OIR POS DRU R N-E.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 2576/13.11.2012 pronunțată de Tribunalul Iași în dosar_ s-a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ Procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare, întocmit de către O. intermediar regional pentru Programul operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" Regiunea Nord-Est, formulata de C. DE COMERȚ Șl INDUSTRIE A JUDEȚULUI IAȘI in contradictoriu cu O. intermediar regional pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Nord-Est (OIR POS DRU R N-E), pana la soluționarea definitiva si irevocabila a cauzei de instanța de fond.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
In ceea ce privește excepția necompetentei materiale a Tribunalului Iași a respins-o având in vedere următoarele:
Potrivit art. 58 alin 2 lit. a din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr.66/29.06.2011(actualizata) privind prevenirea, constatarea si sancționarea neregulilor apărute in obținerea si utilizarea fondurilor europene și / sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare emis de autoritățile competente, act care se contestă în speță, este act administrativ în sensul Lg 554/2004 cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 10 alin. 11 din legea sus-indicata Tribunalul este competent atât timp cât autoritatea emitentă este una locală, respectiv organismul intermediar regional POS DRU Regiunea Nord Est, iar suma imputată este mai mică de_ lei.
Fără îndoială intimata din speță este un organism regional, aspect care așa cum susține și reclamanta transpare indubitabil din denumirea acestuia, încheierea unui mandat legal al acestei instituții cu un organism central neputând atrage competenta Curții de Apel Iași, atât timp cat in cauza se contesta un act emis de aceasta instituție in urma controlului efectuat, si nu un act al autorității centrale.
Existența acordului de delegare de funcții aprobat prin OMMFES nr. 600/2008 justifică abilitarea intimatei de a verifica, constata și eventual sancționa direct neregulile constatate conform procedurii prevăzute de OUG 66/2011, și prin urmare calitatea ei de emitent al actului și de aici competența Tribunalului Iași.
În ceea ce privește excepția netimbrarii corespunzătoare, se reține că obiectul cauzei de față în constituie suspendarea executării actului administrativ – Proces verbal de constatare al neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare întocmit de O. I. Regional Pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Est ( OIR POS DRU ) .
Potrivit art. 3 lit. e din Legea taxelor de timbru cererile de suspendare inclusiv a executării vremelnice se timbrează cu suma de 10 lei, sumă achitată în speță astfel că solicitarea pârâtei de a se achita taxa de timbru la valoarea contractului apare ca nejustificată și nefondată și a fost respinsă ca atare.
În ceea ce privește fondul se constată că în fapt C. de Comerț și Industrie Iași în parteneriat cu Asociația Regională a Întreprinzătorilor Nord Est România, C. de Comerț și Industrie Maramureș și C. de Comerț și Industrie și Agricultură a Județului Tulcea au semnat la data de 30.06.2010 contractul nr. POS DRU/83/5.2/S/_ pentru implementarea proiectului „ Sprijinirea dezvoltării sustenabile a antreprenoriatului rural prin crearea unui mecanism de bune practici, coerent și unitar, la nivelul organizațiilor reprezentative ale mediului de afaceri din România „.
În urma unei verificări la data de 19.09.2012 se încheie Procesul verbal de constatare al neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, stabilindu-se o valoare a creanței bugetare rezultate din nereguli în sumă de_,15 lei, o valoare a cheltuielilor afectate de nereguli în sumă de_,96 lei, ca urmare a identificării unor contracte comerciale de prestări servicii încheiate cu PFA S. M. C. pentru servicii de coordonare ARINE în perioada de implementare.
Se subliniază că S. M. C. este reprezentantul legal al partenerului 2 A.R.I.N.E, și abia începând cu data de 01.02.2011 se încheie cu acesta documente de angajare pe proiect, cu norma de 8 ore. Cheltuielile aferente contractului încheiate cu PFA S. M. C. și decontate de la linia bugetară „ cheltuieli cu activități subcontractate „ se ridică la suma de_ lei.
Potrivit art. 14 din legea contenciosului administrativ suspendarea unui act administrativ se poate dispune numai în situația cazurilor bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
Analizând cazul bine justificat prin prisma documentelor anexate, Tribunalul constată incidența acestuia în speță.
Astfel potrivit Ghidului solicitantului – condiții generale și Manualului beneficiarului (fila 33), parte integrantă din contractul de finanțare sus indicat la data demarării implementării proiectului respectiv 01.07.2010, se precizează că experții echipei de implementare (cu excepția celor din echipa de management ) care sunt înregistrați ca PFA, nu cad sub incidența activităților subcontractante, cu condiția ca patrimoniul de afectațiune al acestora să nu fie folosit în desfășurarea activităților din cadrul proiectului.
Se precizează de asemenea că experții implicați în realizarea unor activități sau a unui grup de activități în cadrul proiectului își pot desfășura activitatea, după caz, în cadrul unor raporturi juridice de muncă ( precum raporturile juridice de muncă generate de încheierea unui contract individual de muncă, Sporturi de serviciu) sau în afara unor raporturi juridice de muncă (precum contract civil de prestări servicii încheiat în temeiul prevederilor din Codul civil)." (Ghidul Solicitantului - Condiții generale, Ediția 2009).
In baza acestor prevederi, in deplina concordanta cu prevederile articolelor din proiect si cu legislația in vigoare la acea data reclamanta a încheiat contracte cu persoane fizice autorizate PFA, acestea neintrând așa cum corect susține C. de Comerț si Industrie a Județului Iași in sfera activităților si procedurilor de subcontractare.
PFA S. M. C. a fost luat in considerare ca expert in echipa de implementare si s-a dispus includerea cheltuielilor cu prestarea serviciilor sale in linia de buget Resurse umane.
La data de 23.08.2010 intra in vigoare Ordinul nr.1117/17.08.2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate si a listei de cheltuieli eligibile in cadrul operațiunilor finanțate prin programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 care in anexa 3 stabilește ca norma generala art. 1.1: ”Sunt considerate eligibile cheltuielile cu personalul încadrat, in baza unor raporturi de serviciu sau contract individual de munca cu norma parțiala sau întreaga de lucru, având atribuții in procesul de gestionare a POSDRU in următoarele structuri:b) O. I. Regional pentru Programul Operațional Sectorial pentru dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Est…”.In art. 1.4 al aceleiași anexe se prevede :” Sunt considerate eligibile cheltuielile privind intervențiile experților si ale altor participanți la reuniunile comitetelor de monitorizare, inclusiv participanți provenind din state membre, in cazul in care președintele acestor comitete considera necesara prezenta acestora.”
La data de 08.11.2010 intra in vigoare Ordinul nr.1527/03.11.2010 pentru aprobarea unor precizări suplimentare aplicabile contractelor tip strategic sau de grant semnate de beneficiarii de finanțare nerambursabila din Programul operațional sectorial „ Dezvoltarea resurselor umane” in perioada 2008-2010 „ care la art. 1 alin 1statuează ca :” Prezentul ordin se aplica tuturor contractelor de tip strategic sau de grant semnate de beneficiarii de finanțare nerambursabila din programul operațional sectorial „ Dezvoltarea resurselor umane” (POSDRU) in perioada 2008-2010, ca urmare a cererilor de finanțare lansate in conformitate cu prevederile ghidului solicitantului –Condiții generale si condiții specifice de aplicare.”
Luând in considerare aceste prevederi legale Autoritatea de Management revine asupra vechilor reglementari si dispune expres realizarea unor modificări, in sensul art. 7 alin 10 prin notificarea transmisa la data de 13.12.2010 nr. E.2260 ( fila 105 dosar).
Acest articol statuează :” Experții responsabili pentru realizarea activităților in cadrul proiectului pot fi experți pe termen lung sau experți pe termen scurt. Experții pe termen lung vor fi angajați pe baza de contract de munca /raport de serviciu sau externalizați pe baza unui contract de prestări servicii( subcontractare) in limitele si condițiile prevăzute de art. 9 si 10 al prezentului contract. Experții pe termen scurt vor fi angajați cu contract de munca /raport de serviciu, cu contract civil sau externalizați pe baza unui contract de prestări servicii (subcontractare) in limitele si condițiile prevăzute de art. 9 si 10 al prezentului contract”.
Potrivit alin 12:” Beneficiarii si partenerii acestora vor lua masurile necesare pentru asigurarea prevederilor prezentului articol . maxim 180 zile de la data prezentei notificări.
Actul este primit de reclamanta la data de 19.01.2011 iar la data de 28.02.2012 (in interiorul termenului de 180 zile) conform actelor anexate s-a dispus rezilierea contractelor de prestări servicii cu PFA S. M. C., invocându-se ca temei tocmai notificarea nr. E.2260/13.12.2010 si dispunându-se încheierea unui contract individual de munca in interiorul termenului de 180 zile.
Analizând deci succint procesul verbal ce se solicita a se suspenda in cauza de fata, Tribunalul constata ca baza masurilor luate de parata a fost noua legislație aplicabila in cauza conform Ordinului nr.1117/17.08.2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate si a listei de cheltuieli eligibile in cadrul operațiunilor finanțate prin programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, in vigoare din 23.08.2010, care este modificat la data de 08.11.2010 când intra in vigoare Ordinul nr.1527/03.11.2010 pentru aprobarea unor precizări suplimentare aplicabile contractelor tip strategic sau de grant semnate de beneficiarii de finanțare nerambursabila din Programul operațional sectorial „ Dezvoltarea resurselor umane” in perioada 2008-2010.
Ori, ordinele la care se face referire devin aplicabile in ceea ce o privește pe reclamanta din cauza de la data notificării așa cum am menționat, neputându-se invoca nelegalitatea unor acte încheiate anterior intrării in vigoare a legislației care le reglementează, așa cum, de altfel, se face referire si in actul E.2260/13.12.2010 emis de AMPOSDRU pentru modificarea contractului de finanțare strategic/de grant ca urmare a modificărilor legislative, termenul de modificare in conformitate cu noua legislație aplicabila fiind de 180 zile de la prezenta notificare.
Astfel ca in speța de fata raportat la împrejurările de fapt si de drept exista o îndoiala serioasa in ceea ce privește legalitatea actului contestat.
Nu este lipsit de importanta nici faptul ca Autoritatea de Management admite corecta aplicare a prevederilor inițiale din contract si declara eligibilitatea acelor sume (rambursate la data de 07.06.2011 si la data de 17.06.2011) pana la un moment dat, la care solicita modificarea contractului, acordând si un termen de gratie pentru realizarea modificării de 180 zile.
In ceea ce privește paguba iminenta apreciază ca, datele referitoare la cheltuielile efectuate de reclamanta pentru realizarea proiectului, nerambursarea sumelor avansate de C. de Comerț si Industrie de la Autoritatea de Management pentru cheltuielile efectuate in perioada 01.01._12, suportarea derulării proiectului din fondurile proprii, fapt care a dus instituția reclamanta in situația imposibilității taxelor si viramentelor la stat, dar si in imposibilitatea acordării salariilor, reprezintă suficiente premise pentru considerarea ca împlinita si a acestei condiții legale.
F. de cele indicate, Tribunalul a admis cererea formulata si dispune suspendarea executării actului administrativ – Proces verbal de constatare al neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare întocmit de O. I. Regional Pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Est (OIR POS DRU) pana la rămânerea irevocabila a sentinței instanței de fond.
Împotriva acestei sentințe a declarat în termen recurs pârâta OIR POS DRU criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului se arată că Tribunalul dă o interpretare diferită a dispozițiilor legale în materie și a materialului probator administrat în cauză, hotărârea pronunțată fiind lipsită de temei legal, dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, solicitând modificare sentinței recurate și respingerea acțiunii.
Referitor la excepția necompetentei materiale a Tribunalului se arata ca nota de debit și procesul-verbal contestate în cauză nu sunt acte juridice principale, de sine stătătoare, ci doar acte juridice accesorii contractului administrativ de finanțare nerambursabilă, nr. POSDRU/83/5.2/S/_ cu modificările și completările ulterioare, încheiat de către MMFPS - AMPOSDRU și reclamantă și care, deci, implicit este dedus judecății în cauză. Nota de debit și procesul-verbal care fac obiectul contestării în cauză nu au natură juridică fiscală, fiind emise ca urmare a neexecutării corespunzătoare de către reclamantă, a susmenționatul contract administrativ de finanțare nerambursabilă care, în mod evident nu este act de D. fiscal. In stabilirea competenței materiale raportată la criteriul valoric Art. 10, alin. fi) din L 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, se referă, în mod expres și limitativ, la acte privind taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora. Or, Nota de debit și procesul-verbal deduse judecății în cauză, nu privesc niciuna dintre susmenționatele categorii.
Nota de debit și procesul-verbal deduse judecății în cauză se supun dispozițiilor OUG 66/2011 cu modificările și completările ulterioare care se completează numai în anumite privințe, expres și limitativ prevăzute în OUG 66/2011 cu modificările și completările ulterioare, cu dispozițiile Codului de procedură fiscală rațiunea și intenția emitentului OUG 66/2011, fiind ca numai acele norme juridice pentru care OUG 66/2011, prevede aceasta în mod expres, să aibă ca drept comun Codul de procedură fiscală. Din economia și analiza logico-juridică ale sistemului juridic al OUG 66/2011 cu modificările și completările ulterioare, rezultă, per a contrario, că toate celelalte dispoziții ale OUG 66/2011, nu își au dreptul comun în Codul de procedură fiscală dispozițiile finale ale OUG 66/2011 neprecizând că OUG 92/2003 ar constitui drept comun pentru întreaga OUG 66/2011 .
In analiza competenței materiale în cauză după criteriul emitentului rezulta că actele deduse judecății în cauză nu au fost nici emise nici încheiate de către parata în nume propriu, ci au fost încheiate de către M.M.F.P.S. prin subscrisul în baza mandatului acordat prin Acordul de delegare de funcții aprobat prin OMMFES nr. 600/2008, cu modificările și completările ulterioare, acord care are natura juridică a unui contract de mandat în care MMFPS - AM POS DRU are calitate de mandant și subscrisul are calitate de mandatar.
Referitor la solicitarea de obligare a reclamantei să-și timbreze la valoare acțiunea în justiție promovată în cauză, se arata că Nota de debit și procesul-verbal deduse judecății în cauză nu sunt acte juridice principale, de sine stătătoare ci doar acte juridice accesorii contractului administrativ de finanțare nerambursabilă, nr. POSDRU/83/5.2/S/_ cu modificările și completările ulterioare, încheiat de către MMFPS -AMPOSDRU și reclamantă. Nota de debit și procesul-verbal deduse judecății în cauză sunt emise ca urmare a neexecutării corespunzătoare de către reclamantă, a susmenționatul contract administrativ de finanțare nerambursabilă. Se arata că, în temeiul art. 18 alin. (4), lit. e) din L 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, prin acțiuni în contencios administrativ care au ca obiect contracte administrative, se înțelege și acțiunile în justiție care pun în discuție modul în care părțile și-au executat sau, după caz, nu și-au executat obligațiile izvorâte din asemenea contracte administrative.
Pe fondul cererii în suspendare, nu sunt întrunite condițiile cumulative și imperative impuse de către Art. 14, alin. (1) din L 554/2004 și anume cazul în speță este nejustificat și nu se impune prevenirea vreunei pretinse pagube iminente.
In cauză nu este îndeplinită condiția prev. de către art. 2, actele administrative contestate în cauză nu sunt de natură a crea nici o îndoială în privința legalității acestora.
Astfel, art. 52, alin. (2) din Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1605/2002 este în vigoare de la o dată anterioară datelor de încheiere și de executare a contractelor de achiziție încheiate în conflict de interese partenerul în cauză având obligația respectării acestei prevederi de drept comunitar care are prioritate în aplicare față de legislația internă, în temeiul Art. 148, alin. (2) din Constituția României (r.).
Mai mult decât atât, conflictul de interese este reglementat și în Art. 11 din contractul administrativ de finanțare nerambursabilă, nr. POSDRU/83/5.2/S/_ încheiat între părțile litigante la data de 30.06.2010 și care, în temeiul Art. 969, alin. (1) din vechiul cod civil și al Art. 2, alin. (1), Ut. c) din HG 759/2007 cu modificările și completările ulterioare constituie legea părților în cauză și actul juridic principal ale căror acte juridice accesorii sunt nota de debit și procesul-verbal contestate în cauză.
Neincluderea în anunțurile de publicitate menționate în procesul-verbal de constatare a neregulilor a elementelor de identitate vizuală încalcă Art. 8, alin. (1) si (4), paragr. 3 și Art. 9 coroborate cu Anexa I din Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 al Comisiei; Art. 8, alin. (3) din contractul administrativ de finanțare nerambursabilă, nr. POSDRU/83/5.2/S/_ si OMFP 31/2010 .
In cauză nu este îndeplinită condiția prev. de către Art. 2, alin. (1), lit. ș) din L
554/2004 cu modificările și completările ulterioare, nefiind previzibil nici un prejudiciu material viitor pentru reclamanta în cauză.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și păstrarea sentinței Tribunalului ca legală și temeinică, reluând argumentele prezentate în fața instanței de fond.
În recurs nu s-au mai administrat alte probe.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile legale incidente, motivele de recurs invocate și din oficiu, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a admis cererea de suspendare a executării Procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare, întocmit de către O. intermediar regional pentru Programul operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" Regiunea Nord-Est, formulata de C. DE COMERȚ Șl INDUSTRIE A JUDEȚULUI IAȘI in contradictoriu cu O. intermediar regional pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Nord-Est (OIR POS DRU R N-E), pana la soluționarea definitiva si irevocabila a cauzei de instanța de fond, motivele de recurs invocate de recurentă neputând fi primite.
În ceea ce privește excepției necompetentei materiale curtea apreciază că excepția invocata este neîntemeiată, corect fiind respinsă de prima instanță pentru următoarele motive:
Conform art. 10 din legea 554/2004, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Prin urmare art. 10 din legea 554/2004 face o dublă distincție pentru stabilirea competenței instanțelor de contencios administrativ. Pe de o parte se distinge între actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene ( litigii ce sunt date în competența tribunalelor administrativ-fiscale), și acte administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale ( litigii ce sunt date în competența secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel). Pe de altă parte, legea distinge între actele administrative care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei ( litigii ce sunt date în competența tribunalelor administrativ-fiscale) și actele administrative care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei( litigii ce sunt date în competența secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel).
Obiectul litigiului de fată este suspendarea unui Proces verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din presupuse nereguli comise de reclamanta contribuții în cuantum de 357.365,15 lei, fiind irelevant rangului autorității emitente a deciziei contestate, creanța respectivă fiind asimilată unei creanțe fiscale .
În acest sens curtea mai reține că art. 2 lit. j) din OUG 66/2011 creanțe bugetare rezultate din nereguli reprezintă sumele de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Potrivit art. 2 alin 2) Fondurilor europene le sunt aplicate normele juridice comune fondurilor publice, cu excepția cazului în care normele europene prevăd altfel.
Potrivit art. 51 din OUG 66/2011 (2) Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Așadar, întrucât OUG 66/2011 nu prevede o competență specială, făcând expres trimitere la dispozițiile legii generale 554/2004, iar prezenta acțiune în justiție privește un act administrativ fiscal, și cum din interpretarea art.10 alin 1 din legea 554/2004 rezultă că în cazul litigiilor privind taxe, impozite și contribuții, competența se stabilește prin raportare exclusiv la criteriul valoric, iar nu la nivelul instituției emitente a actului fiscal atacat, având în vedere că valoarea obiectului cererii se situează sub pragul de 500.000 lei prevăzut de art.10 alin 1 din legea 554/2004, precum și jurisprudența constantă în această materie a ÎCCJ.
De asemenea excepția netimbrarii este nefondată în raport de obiectul cauzei de față - suspendarea executării actului administrativ – Proces verbal de constatare al neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare întocmit de O. I. Regional Pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Est (OIR POS DRU) . În acest caz sunt incidente dispozițiile art. 3 lit. e din Legea taxelor de timbru cererile de suspendare inclusiv a executării vremelnice se timbrează cu suma de 10 lei, sumă achitată în speță astfel că solicitarea pârâtei de a se achita taxa de timbru la valoarea contractului apare ca nefondată.
În ceea ce privește fondul cererii de suspendare curtea reține că art. 14 din legea 554/2004, în baza căruia a fost introdusă cererea, stabilește că „ în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea, în condițiile, art. 7 a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond .”
Din interpretarea coroborată a prevederilor art. 1 alin. 1 și art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, pentru suspendarea executării unui act administrativ, pe lângă cerința inițierii procedurii administrative de anulare a actului administrativ, aspect ce a fost dovedit de reclamantă, este necesar a fi întrunite cumulativ, alte două condiții: cazul să fie bine justificat și paguba să fie iminentă.
Prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură actul administrativ determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu executoriu. A nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea ceea ce într-un stat de drept este de neconceput.
Suspendarea executării actelor administrative constituie prin urmare, o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate.
Cazul bine justificat și iminența unei pagube trebuie analizate în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, pe baza împrejurărilor de fapt și de drept prezentate de partea interesată( reclamantul); acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnarea prezumției de legalitate și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube, în cazul particular supus evaluării.
În cadrul procedurii de soluționarea a cererii de suspendare a actului administrativ, nu poate fi însă prejudiciat fondul litigiului, instanța având posibilitatea să efectueze numai o cercetare sumară a aparenței dreptului și doar în limitele investirii sale din prisma elementelor de fapt și de drept evocate de reclamant.
„Existența unui caz bine justificat”, în sensul art. 14 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ, modificată și completată, presupune că din împrejurările cauzei, din maniera în care a fost emis actul administrativ contestat să rezultă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, ce constituie unul din fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative. În cauză acest caz este dovedit prin faptul că reclamanta a prezentat împrejurări legate de starea de fapt și de drept aparent veridice, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ fiscal contestat.
Existența cazului bine justificat nu presupune prezentarea unor dovezi de nelegalitate evidentă, căci o astfel de cerință și interpretare ar echivala cu prejudecarea fondului cauzei.
Cercetând aparența dreptului cu privire la actul contestat curtea reține că pentru perioada avută în vedere de intimată era în vigoare Ordinul nr.1117/17.08.2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate si a listei de cheltuieli eligibile in cadrul operațiunilor finanțate prin programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 care in anexa 3 stabilește ca norma generala art. 1.1: ”Sunt considerate eligibile cheltuielile cu personalul încadrat, in baza unor raporturi de serviciu sau contract individual de munca cu norma parțiala sau întreaga de lucru, având atribuții in procesul de gestionare a POSDRU in următoarele structuri:b) O. I. Regional pentru Programul Operațional Sectorial pentru dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Est…”.In art. 1.4 al aceleiași anexe se prevede :” Sunt considerate eligibile cheltuielile privind intervențiile experților si ale altor participanți la reuniunile comitetelor de monitorizare, inclusiv participanți provenind din state membre, in cazul in care președintele acestor comitete considera necesara prezenta acestora.”Ulterior la data de 08.11.2010 intra in vigoare Ordinul nr.1527/03.11.2010 pentru aprobarea unor precizări suplimentare aplicabile contractelor tip strategic sau de grant semnate de beneficiarii de finanțare nerambursabila din Programul operațional sectorial „ Dezvoltarea resurselor umane” in perioada 2008-2010 „ care la art. 1 alin 1statuează ca: „Prezentul ordin se aplica tuturor contractelor de tip strategic sau de grant semnate de beneficiarii de finanțare nerambursabila din programul operațional sectorial „ Dezvoltarea resurselor umane” (POSDRU) in perioada 2008-2010, ca urmare a cererilor de finanțare lansate in conformitate cu prevederile ghidului solicitantului –Condiții generale si condiții specifice de aplicare.”
Luând in considerare aceste prevederi legale Autoritatea de Management revine asupra vechilor reglementari si dispune expres realizarea unor modificări, in sensul art. 7 alin 10 prin notificarea transmisa la data de 13.12.2010 nr. E.2260 ( fila 105 dosar).
Acest articol statuează :”Experții responsabili pentru realizarea activităților in cadrul proiectului pot fi experți pe termen lung sau experți pe termen scurt. Experții pe termen lung vor fi angajați pe baza de contract de munca /raport de serviciu sau externalizati pe baza unui contract de prestări servicii( subcontractare) in limitele si condițiile prevăzute de art. 9 si 10 al prezentului contract. Experții pe termen scurt vor fi angajați cu contract de munca /raport de serviciu, cu contract civil sau externalizati pe baza unui contract de prestări servicii (subcontractare) in limitele si condițiile prevăzute de art. 9 si 10 al prezentului contract”.
Potrivit alin 12:” Beneficiarii si partenerii acestora vor lua masurile necesare pentru asigurarea prevederilor prezentului articol . maxim 180 zile de la data prezentei notificări.
Actul este primit de reclamanta la data de 19.01.2011 iar la data de 28.02.2012 (in interiorul termenului de 180 zile) conform actelor anexate s-a dispus rezilierea contractelor de prestări servicii cu PFA S. M. C., invocându-se ca temei tocmai notificarea nr. E.2260/13.12.2010 si dispunându-se încheierea unui contract individual de munca in interiorul termenului de 180 zile. Prin urmare la nivelul aparenței dreptului se constată că reclamanta a acționat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, conformându-se notificărilor ce i s-au transmis.
Actele normative avute în vedere de prima instanța Ordinul nr.1117/17.08.2010 Ordinul nr.1527/03.11.2010 sunt, în mod evident acte cu forță juridică inferioară Regulamentului (CE, EURATOM) nr. 1605/2002 existând așa cum corect arată recurenta obligația respectării acestei prevederi de drept comunitar care are prioritate în aplicare față de legislația internă, în temeiul Art. 148, alin. (2) din Constituția României (r.). Însă recurenta nu precizează în ce ar consta neconformitatea normelor interne cu normele europene evocate, iar din examinarea acestora nu rezultă vreo contradicție evidentă.
În ceea ce privește iminența unei pagube, curtea apreciază că în raport de sumele ce urmează a fi executate, sume ce au un cuantum ridicat, ideea ce se desprinde este că executarea lor înainte de cenzurarea actelor de către instanță, este de natură să cauzeze pagube deosebite reclamantei, de natură a avea repercusiuni și asupra altor persoane, aceste aspecte rezultând din datele referitoare la cheltuielile efectuate de reclamanta pentru realizarea proiectului, nerambursarea sumelor avansate de C. de Comerț si Industrie de la Autoritatea de Management pentru cheltuielile efectuate in perioada 01.01._12, suportarea derulării proiectului din fondurile proprii, împrejurare care a dus instituția reclamanta in situația imposibilității taxelor si viramentelor la stat, dar si in imposibilitatea acordării salariilor.
Curtea mai reține că din conținutul normei legale incidentă în cauză evocată, respectiv art. 14 din legea 554/2004, ce se coroborează cu prevederile art. 2 alin. 1 lit. ș) și t) din Legea nr. 554/2004, dar și a prevederilor cuprinse în Recomandarea nr. R(89)8 din 13 septembrie 1989 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei cu privire la protecția juridică provizorie în materie administrativă, rezulta că, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură să provoace daune grave, dificil de reparat, persoanelor cointeresate de această decizie, instanța judecătoreasca competentă poate să ia măsuri de protecție provizorii corespunzătoare, în limitele competențelor sale, dar fără sa influențeze în vreun fel soluția asupra fondului mai atunci când există un argument juridic aparent valabil în raport cu elementele de legalitate ale actului administrativ contestat.
Potrivit principiului proporționalității, consacrat de art. 5 din TCE, ca principiul general al dreptului comunitar, instanța este datoare să analizeze dacă interesul reclamantului de a fi amânată executarea actului de impunere până la pronunțarea instanței de fond este mai puternic decât interesul statului de a executa actul la scadență, chiar înainte ca instanțele să se pronunțe asupra legalității sale. În cauză curtea reține că executarea patrimoniului reclamantei cu o sumă însemnată, precum este cea în cauză, nu poate să nu producă serioase blocaje în activitatea acesteia, iar interesul reclamantei de a amâna executarea actului de impunere este mai puternic decât al statului de a executa actul la scadență, mai ales că nu se pune problema imposibilității statului de a recupera debitul.
În acest context, al aparenței nelegalității actului administrativ fiscal, ca fiind emis cu încălcarea principiului neretroactivității legii, cenzurându-se activitatea reclamantei în raport cu norme care nu erau încă în vigoare, ținând cont că în discuție este plata unei sume apreciabile, măsura de suspendare a executării actului fiscal apare ca fiind mai oportună decât soluția neinstituirii suspendării, în această din ultimă ipoteză, situația economico-financiară a reclamantei, fiind grav afectată prin raportare la situația pârâtei care își poate valorifica oricând creanța. Mai mult curtea are în vedere și faptul că prevederile codului de procedură fiscală sunt în măsură să ofere protecție și organului fiscal care are posibilitatea de a institui măsuri asiguratorii art.126 și urm. și că suspendarea actelor administrative determină în continuare aplicarea de majorări de întârziere pentru debitele restante.
Un motiv întemeiat în raport de care curtea apreciază că în mod corect s-a dispus suspendarea îl constituie și faptul că procedura administrativă nu este finalizată, importantă fiind și soluția ce se va pronunța de organele administrativ fiscale în cadrul acestei proceduri ( în acest sens fiind și jurisprudența instanței supreme, ex decizia 5789/22.12.2010 ICCJ)
Soluția suspendării actului administrativ până la pronunțarea instanței se circumscrie noțiunii de protecție provizorie corespunzătoare, măsură care se recomandă a fi luată de autoritatea jurisdicțională, fără a se aduce atingere principiului executării deciziilor administrative din oficiu, prin care se impun particularilor o . obligații, în acest sens pronunțându-se Curtea de justiție a Uniunii Europene în Hotărârea Factortame Ltd în cauza C 213/89.
Față de considerente arătate mai sus, în baza art. 312 c. pr.civ și art. 20 din legea 554/2004, considerând că soluția primei instanțe este legală și temeinică, și că aceasta a evaluat temeinic și complet situația de fapt dedusă judecății și a făcut o judicioasă aplicare a legii, curtea urmează să respingă recursul declarat de recurenta O. intermediar regional pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Nord-Est împotriva sentinței civile nr. 2576/13.11.2012 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de OIR POS DRU R N-E împotriva sentinței civile nr. 2576/13.11.2012 pronunțată de Tribunalul Iași sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.02.2013.
Președinte Judecător Judecător
C. M. T. D. M. G. A.
Grefier
F. O.
Red/Tehnored MC
2ex/ 07.03.2013
Jud fond: C.B.
| ← Pretentii. Decizia nr. 4352/2013. Curtea de Apel IAŞI | Pretentii. Decizia nr. 2723/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
