Anulare act administrativ. Sentința nr. 174/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 174/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 05-12-2013 în dosarul nr. 468/45/2009
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 174/2013
Ședința publică din 05 Decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: O.-M. I.
Grefier: A. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta . contradictoriu cu pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice Iași, având ca obiect anulare acte administrative.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15.11.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 22.11.2013, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 29.11.2013, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 4.12.2013, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi 5.12.2013:
Curtea de Apel,
Deliberând asupra cauzei în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, inițial pe rolul Tribunalului Iași, și apoi, după declinare, pe rolul Curții de Apel Iași la nr. 468/2009, reclamanta . sediul în Iași, .. 3, jud. Iași, a solicitat instanței de judecată, în contradictoriu cu pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași, cu sediul în Iași, .. 26, jud. Iași, anularea deciziei nr. 12/08.09.2008 și a notei de constatare nr. 9123/24.07.2008, emise de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași, emiterea unei noi decizii ca urmare a întocmirii unui raport de inspecție fiscală, repunerea convenției nr. 82/2002, repunerea în situația anterioară pierderii eșalonării prin nota de constatare nr. 9123/24.07.2008, precum și anularea penalităților și majorărilor calculate între data pierderii eșalonării prin nota de constatare nr. 9123/24.07.2008 și data repunerii în fapt în situația anterioară pierderii eșalonării, conform deciziei nr. 4861/11.10.2005 a Înaltei Curți de Casație si Justiție.
Reclamanta a arătat în motivarea cererii de chemare în judecată că demersul său judiciar privește punerea în aplicare eronat, din nou, a deciziei nr. 4861/11.10.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la menținerea soluției date de Ministerul Finanțelor Publice prin decizia nr. 261/14.08.2005, pct. 2, și anume "transmiterea la Direcția G. de Procedură si Gestionare a Colectării Veniturilor Bugetare din Ministerul Finanțelor Publice a solicitării contestatarei privind modificarea prin actualizare a Convenției nr. 82/2002 pentru .."
Reclamanta a arătat că prin nota de constatare nr. 2861 din 27 martie 2003, emisa de Direcția Generala a Finanțelor Prahova, s-a stabilit pierderea de către . înlesnirilor la plata a unor obligații bugetare prevăzute in Convenția nr. 82 din 27.09.2002 încheiată de societate cu Ministerul Finanțelor Publice, că prin decizia nr. 261 din 14 august 2003 a Direcției Generale de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, la punctul 1, s-a decis admiterea contestației formulate de . capitolelor din nota de constatare nr. 2861/2003 cu privire la pierderea înlesnirilor la plata unor obligații către bugetul de stat acordate prin Convenția nr. 82/2002, iar la punctul 2 din decizie s-a dispus transmiterea la Direcția Generala de Proceduri si Gestiune a Colectării Veniturilor Bugetare din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a solicitării contestatarei privind modificarea prin actualizare a Convenției nr. 82/2002, pentru analiză și răspuns la societate, potrivit competențelor.
A menționat reclamanta că refuzul Direcției Generale a Finanțelor Publice Prahova de a pune in aplicare decizia nr. 261/2003 a Ministerului Finanțelor Publice a dus la un litigiu câștigat de . Înalta Curte de Casație si Justiție conform deciziei nr. 4861 din 11 octombrie 2004 prin care instanța a obligat-o pe Agenția Naționala de Administrare Fiscala sa execute pct. 2) din decizia nr. 261/2003.
A mai susținut că prin decizia nr. 314/08.11.2007, Ministerul Economiei si Finanțelor-Direcția Generala de Soluționare a Contestațiilor a desființat masurile din nota de constatare nr. 54/29.08.2007 prin care se stabilesc ca debite curente debitele înregistrate de la data pierderii eșalonării in suma de 6.406.854 lei si se calculează penalități de 8.662.698 lei, sume calculate de la data pierderii eșalonării si pana la data întocmirii notei de constatare, pe baza cărei note s-au emis grafice de eșalonare prin adresa nr._/29.08.2007 pentru sumele eșalonate înscrise în Convenția nr. 82/2002, cu penalități actualizate pana la data de 29.08.2007. Prin aceeași decizie s-a transmis contestația . capătul de cerere privind graficele modificate la Convenția de înlesnire la plata nr. 82/2002 Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Iași.
Agenția Naționala de Administrare Fiscala, prin decizia nr. 7/24.06.2008, a remis noile grafice de eșalonare, dar aferente sumelor ramase in sold din Convenția nr. 82/2002 după plățile făcute si distribuirea sumelor rezultate in urma executărilor silite efectuate si nu modificate prin actualizare, așa cum prevede decizia nr. 4861/2005 a Înaltei Curți de Casație si Justiție.
A arătat reclamanta că, deși au mai fost emise acte normative ce au reglementat repunerea in termen a înlesnirilor la plata, care îi dădeau posibilitatea să solicite repunerea in termen a facilitaților respective, nu a inițiat nici o procedura in acest sens deoarece la data publicării acestor acte normative exista decizia nr. 261/2003 de repunere prin actualizare a Convenției nr. 82/2002 care desființa măsura dispusa de DGFP Prahova de pierdere a înlesnirilor, dar care nu fusese repusa de drept prin aprobarea unui nou grafic cu rate si termene de plata si stabilirea unui nou termen de constituire a garanției, fapt întărit si de decizia nr. 4861/11.10.2005 a Înaltei Curți de Casație si Justiție: "P. la punerea in executare a actului administrativ jurisdicțional, chiar daca au apărut noi acte normative in domeniu, acestea nu pot retroactiva, in sensul ca nu pot schimba conținutul actului jurisdicțional a cărui executare s-a solicitat."
A mai susținut reclamanta că situația prezentata mai sus nu s-a produs din vina ei, fapt constatat si de către Înalta Curte de Casație si Justiție in decizia nr. 4861/11.10.2005 pag 5 alin. 1, si anume: "de asemenea, nu i se pot imputa recurentei faptele culpabile ale organelor fiscale de a stabili masuri nelegale prin nota de constatare nr. 2861/2003 si de a nu executa cu promptitudine decizia nr. 261/14.08.2003", majorările si penalitățile privind perioada dintre data pierderii eșalonării si pana la data repunerii in drept a deciziei nr. 261/2003 neputând fi imputabile .>
A arătat reclamanta că debitele înregistrate de la data pierderii eșalonării si pana la data repunerii nu pot fi considerate datorii curente atât timp cat prin câștigarea contestației făcute, conform deciziei nr. 261/2003, a primit dreptul la modificarea si actualizarea sumelor datorate, motiv pentru care a solicitat reîntregirea eșalonării cu toate debitele înregistrate de societatea noastră pana la repunerea in fapt a eșalonării.
A menționat că, începând cu anul 2003, când prin decizia nr. 2861/27.03.2003 s-a stabilit in mod eronat pierderea eșalonării, a avut toate conturile bancare blocate prin titlurile executorii emise de Direcția Generala a Finanțelor Publice, fapt ce a avut repercusiuni majore asupra activității societății, pierderea de parteneri si contracte importante reflectându-se in situația financiara.
Mai mult, din cauza faptului ca, in data de 27.03.2003, D.G.F.P. Prahova a constatat in mod eronat pierderea valabilității Convenției nr. 82/2002, împrejurare ce a condus la reluarea masurilor de executare silita împotriva societății, inclusiv la poprirea disponibilităților bănești din conturile bancare pentru obligațiile bugetare datorate M.F.P., i-a pus in imposibilitatea achitării obligațiilor către celelalte bugete, si implicit la pierderea valabilității convențiilor încheiate cu Bugetul asigurărilor sociale de sănătate, Bugetul asigurărilor pentru șomaj, Bugetul asigurărilor sociale de stat:
Prin decizia nr. 4861/11.10.2005, Înalta Curte de Casație si Justiție a dispus ca ANAF sa procedeze la repunerea societății in drepturile privind înlesnirile si eșalonările la plata a obligațiilor bugetare acordate de M.F.P. prin Convenția nr. 82/2002 si la modificarea prin actualizare a acestei convenții. In consecința, actualizarea Convenției nr.82/2002, stipulata in decizia irevocabila a instanței supreme, implica si eșalonarea la plata a tuturor obligațiilor bugetare, inclusiv a contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate, asigurările de șomaj, asigurările sociale de stat, întrucât pierderea valabilității celorlalte convenții de eșalonare s-a datorat aceleiași decizii eronate a D.G.F.P. Prahova, eroare corectata de Înalta Curte de Casație si Justiție.
Reclamanta a arătat că, în data de 24.07.2008, ANAF prin Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Iași, a emis nota de constatare nr. 9123/24.07.2008 prin care a stabilit pierderea eșalonării de către societate ca urmare a nerespectării art. III, punctul 6 din Convenția nr. 82/2002, fapt pe care îl critică având in vedere ca societatea făcuse contestație la decizia nr. 7/24.06.2008 prin care i s-au comunicat noile grafice de eșalonare.
Prin urmare, contestația îndreptata împotriva deciziei nr. 7 a avut efect suspensiv, astfel ca decizia sus-menționata urmează nu își mai produce efectele pana la data soluționării irevocabile a contestației. Cum decizia nr. 7 constituie temeiul in baza căruia au fost stabilite obligațiile la plata a căror neîndeplinire s-a constatat prin nota nr. 9123, iar decizia nr. 7 este contestata, rezulta ca nota nr. 9123 este nelegala. Organul fiscal ar fi trebuit sa aștepte finalizarea demersurilor juridice referitoare la contestarea deciziei nr. 7, si numai in cazul menținerii irevocabile a acesteia sa constate neîndeplinirea obligației de plata si sa emită o nota de constatare a pierderii eșalonării in temeiul art. III, pct .6 din Convenția nr. 82/2008.
A subliniat reclamanta că pierderea acestei eșalonări din nou este cauzată de faptul ca nu a acceptat sa plătească sumele impuse de pârâtă, care a interpretat hotărârile judecătorești de pana acum după bunul plac si a continuat sa o oblige sa achite sume mult mai mari decât cele reale.
Reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe decizia nr. 4861/11.10.2005 a Înaltei Curți de Casație si Justiție si pe decizia nr. 314/08.11.2007 emisa de Ministerul Economiei si Finanțelor prin Direcția Generala de Soluționare a Contestațiilor a A.N.A.F., precum si pe dispozițiile Codului de procedura fiscala si ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia.
Prin întâmpinare, Direcția Generala a Finanțelor Publice a Județului Iași a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, arătând că actul administrativ de autoritate atacat este emis de Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii din cadrul D.G.F.P.J.Iasi, Ministerul Finanțelor Publice nefiind subiect al raportului juridic fiscal născut intre reclamanta si unitatea subordonata A.N.A.F., respectiv D.G.F.P.J. Iasi - A.F.P.C.M. Iasi.
In ceea ce privește fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că reclamanta a beneficiat de inlesniri la plata unor obligații bugetare prevăzute in Convenția nr. 82/27.09.2002 încheiată intre . organul fiscal, că prin nota de constatare nr. 2861/27.03.2003 emisa de D.G.F.P.J. Prahova s-a stabilit pierderea de către societatea reclamanta a înlesnirilor la plata care au făcut obiectul convenției evocate, că . formulat contestație împotriva notei de constatare, iar Direcția Generala de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prin decizia nr. 261/14.08.2003 a admis-o, dispunând transmiterea solicitării contestatoarei privind modificare prin actualizare a Convenției nr. 82/2002 către Direcția Generala de proceduri si Gestiune a Colectării Veniturilor Bugetare din M.F.P. Aceasta din urma direcție a răspuns contestatoarei sa procedeze la achitarea datoriilor pentru a putea beneficia de prevederile O.U.G. nr.86/2003 pentru repunerea in termen a convenției.
Prin decizia nr. 4861/11.10.2005, pronunțata de Înalta Curte de Casație si Justiție in dosarul nr. 8276/2004, Agenția Națională de Administrare Fiscala a fost obligată sa execute punctul 2 din decizia nr. 261/2003 a Direcției Generale de Soluționare a Contestațiilor privind stabilirea unui nou grafic de plata la Convenția nr. 82/2002 si a unui nou termen de 60 de zile in care sa se constituie garanție bancara de către recurenta-reclamanta.
Organul fiscal a procedat la verificarea modului de achitare a obligațiilor bugetare si a constatat ca sumele ce au făcut obiectul Convenției nr. 82/2002 au fost diminuate cu sumele obținute din executarea garanției bancare si valorificările procesului-verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr._/05.06.2003, suma încasata fiind in cuantum total de 411.502 lei.
Nefiind suspendata executarea actului administrativ fiscal, reclamanta avea obligația achitării datoriilor contestate, iar organul fiscal avea posibilitatea recuperării acestora prin executare silita.
In intervalul de timp dintre data soluționării contestației prin decizia nr. 261/14.08.2003 si data pronunțării de către Înalta Curte de Casație si Justiție a deciziei nr. 4861/11.10.2005, repunerea in termen a înlesnirilor la plata a fost reglementata printr-o . acte normative însă reclamanta a stat in pasivitate, neinițiind nici o procedura in acest sens.
Solicitarea reclamantei de a repune in termen toate eșalonările încheiate pentru celelalte bugete, precum si a altor obligații de plata in afara celor înscrise in Convenția nr. 82/2002, nu are suport legal, actele normative ce reglementau acordarea acestor facilitați fiind abrogate prin O.U.G. nr. 26/31.03.2005, aprobata prin Legea nr. 244/2005.
Prin decizia nr. 7/24.06.2006 si noile grafice de eșalonare ce fac parte integranta din decizie s-a repus Convenția nr. 82/2002, in limitele investirii dispuse prin decizia nr._05, pronunțata de Înalta Curte de Casație si Justiție, convențiile încheiate cu celelalte bugete si eșalonarea altor obligații de plata in afara celor înscrise in Convenția nr. 82/27.09.2002 nefăcând obiectul dosarului nr. 8276/2004 al I.C.C.J. si nici al deciziilor emise de Direcția Generala de Soluționarea a Contestațiilor din cadrul A.N.A.F.
Potrivit noilor grafice de eșalonare, reclamanta avea obligația sa achite la data de 15.07.2008 majorări pe perioada de gratie in suma totala de 50.783 lei, însă la data de 24.07.2008 . le achitase în perioada de gratie. Astfel, prin neîndeplinirea obligației de plata a majorărilor pe perioada de gratie la data de 15.07.2008, . încălcat prevederile art. III, punctul 6 din Convenția nr. 82/2002, conform cărora "pentru sumele eșalonate sau amante la plata, reprezentând impozite, taxe, alte obligații la bugetul de stat, cu excepția majorărilor de întârziere si penalităților de orice fel, se datorează majorări. Pe perioada de gratie acordata la eșalonare, majorările datorate conform legii se achita lunar".
In consecința, . pierdut valabilitatea înlesnirilor la plata obligațiilor restante la bugetul de stat, ceea ce atrage începerea sau continuarea, după caz, a executării silite.
A susținut pârâta că nu are nici o relevanta in soluționarea prezentei cauze împrejurarea ca la lata întocmirii notei de constatare nr. 9123/24.07.2008 privind pierderea înlesnirilor la plata a obligațiilor fata de bugetul de stat era depusa contestație împotriva deciziei nr.7/24.06.2008 întrucât, potrivit art. 215 alin. l din O.G. nr. 92/2003, introducerea contestației pe calea administrativa de atac nu suspenda executarea actului administrativ fiscal.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea de Apel reține următoarele:
Având în vedere că Ministerul Finanțelor Publice nu a participat la judecata prezentei pricini, nefiind chemat în judecată în calitate de pârât și nici atras în litigiu conform dispozițiilor art. 49 și următoarele din Codul de procedură civilă, instanța, constatând că ministerul menționat nu are nici o calitate în cauză, urmează a respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei persoane.
Pe fondul cauzei, Curtea de Apel reține că este necontestat că reclamanta a obținut înlesniri la plata obligațiilor restante la bugetul de stat prin Convenția nr. 82/27.09.2002, prin care s-au aprobat următoarele:
”I. eșalonarea la plată pe cel mult 48 luni cu cel mult 6 luni perioadă de grație cuprinsă în perioada de eșalonare … conform Legii 491/2002 restanțe, în sumă totală de 33._ lei, conform datelor înscrise în Anexa I și a graficelor.
II. a. amânarea la plată a majorărilor de întârziere în sumă totală de 17._ lei și a penalităților de întârziere în sumă totală de_ lei, până la ultimul termen de plată din eșalonare pe total persoană juridică.
II. b. reducerea cu 75% majorărilor de întârziere și a penalităților de întârziere, după ultimul termen de plată din eșalonare pe total persoană juridică, în situația în care vor fi respectate întocmai termenele de plată din eșalonare și condițiile în care aceasta a fost acordată conform datelor din Anexa II.
III. Înlesnirile la plata obligațiilor la bugetul de stat se acordă cu următoarele condiții:
1) achitarea obligațiilor curente la bugetul de stat, cu termene scadente începând cu data de întâi a lunii următoare intrării în vigoare a convenției încheiate … . În cazul în care debitorii nu achită la scadență obligațiile curente la bugetul de stat, poate efectua plata acestora în cel mult 90 de zile, împreună cu majorările de întârziere și penalitățile de întârziere aferente. Până la data de 29 decembrie a fiecărui an fiscal debitorul trebuie să aibă achitate toate obligațiile la bugetul de stat, cu termen scadent în anul fiscal respectiv împreună cu majorările de întârziere și penalitățile de întârziere aferente după caz,
2) …
3) …
4) Constituirea unei garanții în termen de 60 de zile de la data încheierii prezentei convenții în sumă de 2._ lei.
Garanția poate fi constituită atât în numerar …, cât și sub forma unei scrisori de garanție bancară. Garanția poate fi utilizată pentru stingerea ratelor, cât și a obligațiilor curente în cazurile în care debitorul este în imposibilitate de a le achita la termenele prevăzute în grafic sau la scadență, după caz, cu condiția reîntregirii garanției până la următorul termen de plată din eșalonare. În cazul scrisorii de garanție utilizarea efectivă a garanției se face la solicitarea organului fiscal teritorial, adresată băncii garante pe baza cererii debitorului care invocă imposibilitatea de plată …”.
La fel, nu s-a contestat faptul că prin nota de constatare nr. 2861/27.03.2003, reclamanta a pierdut înlesnirile acordate prin Convenția nr. 82/27.09.2002, că prin decizia nr. 261/14.08.2003 a fost admisă contestația formulată împotriva notei menționate, dispunându-se anularea dispozițiilor privind pierderea înlesnirilor la plată acordate prin Convenția nr. 82/27.09.2002 și transmiterea la Direcția G. de Procedură și Gestiune a Colectării Veniturilor Bugetare din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a solicitării reclamantei de modificare prin actualizare a Convenției nr. 82/2002.
Întrucât Direcția G. a Finanțelor Publice Prahova a refuzat punerea în aplicare a deciziei Ministerului Finanțelor Publice nr. 261/2003, reclamanta s-a adresat instanței de contencios administrativ, Înalta Curte de Casație și Justiție dispunând, prin decizia nr. 4861/11.10.2004, obligarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală să execute pct. 2 din decizia nr. 261/2003.
La data de 29.08.2007 s-a emis o nouă notă de constatare, nr. 54, prin care au fost stabilite ca debite curente debitele înregistrate de la data pierderii eșalonării în sumă de 6.406.854 lei și s-au calculat penalități de 8.662.698 lei, de la data pierderii eșalonării și până la data întocmirii notei de constatare, pe baza căreia s-au emis grafice de eșalonare prin adresa nr._/29.08.2007.
Prin decizia nr. 314/08.11.2007, Ministerul Economiei și Finanțelor-Direcția G. de Soluționare a Contestațiilor a desființat măsurile din nota de constatare nr. 54/29.08.2007 și a transmis Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Iași contestația . capătul de cerere privind graficele modificate la Convenția de înlesnire la plată nr. 82/2002.
Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin decizia nr. 7/24.06.2008, a emis noi grafice de eșalonare, aferente sumelor rămase în sold din Convenția nr. 82/2002 după plățile făcute și distribuirea sumelor rezultate în urma executărilor silite efectuate.
Prin decizia nr. 7/24.06.2008 s-au eșalonat la plată sumele rămase în sold din Convenția nr. 82/2002, respectiv suma de 2.771.359 lei, pe o perioadă de 45 luni, cu 3 luni perioadă de grație cuprinsă în perioada de eșalonare, în sumă totală de 2.771.359 lei, astfel:
”1) TVA – debit 1.430.223 ron (1._._=1.430.223 ron)
- majorări de întârziere 177.842 ron (_0/10.405=177.842 ron)
- penaliz. Int. 35.754 ron
2) Penalități pentru reținere și nevărsare – 13.842 rpn
3) Impozit pe venit din salarii – majorări de întârziere 843 ron
- penaliz. Int. 219 ron
4) C. asupra fond de salarii pt. pers.cu handicap - majorări de întârziere 6.881 ron
- penaliz int. 1.275 ron
5) Fond special învățământ – majorări de întârziere 579 ron
- penaliz. Int. 315 ron
6) impozit pe profit – debit 988.022 ron
- majorări de întârziere 97.465 ron
- penaliz int 18.099 ron
b) amânarea la plată a dobânzilor în sumă totală de 1.775.218 ron și a penalităților de întârziere în sumă de 45.733 ron până la ultimul termen de plată din eșalonare.
c) reducerea cu 75% a majorărilor de întârziere și a penalităților de întârziere, după ultimul termen de plată din eșalonare în situația în care vor fi respectate întocmai termenele de plată din eșalonare și condițiile în care aceasta a fost acordată:
1. TVA – penalități de întârziere 26.753 ron
- majorări de întârziere 1.329.463 ron
2. Impozit pe venit din salarii – majorări de întârziere 1.646 ron
3. C. asupra fond de salarii pt.pers.cu handicap – penalit.de întârziere 238 ron
- majorări de întârziere 2.265 ron
4. Fond special învățământ – penalități de întârziere 568 ron
- majorări de întârziere 437.589 ron
5. Impozit pe profit – penalități de întârziere 18.175 ron
- majorări de întârziere 437.589 ron
d) noul termen de constituire a garanției în sumă de 290.681 ron este de 60 de zile de la data luării la cunoștință a noilor grafice de eșalonare.”
Înlesnirea la plata obligațiilor la bugetul de stat s-a acordat cu menținerea condițiilor prevăzute în Convenția nr. 82/27.09.2002 și achitarea ratelor conform noilor termene stabilite în graficele ce fac parte integrantă din decizie, fiind stabilit și faptul că la data de 15.07.2008 societatea trebuia să achite suma de_ lei reprezentând majorări pe perioada de grație.
Reținând că societatea reclamantă nu a respectat noile grafice de eșalonare adoptate prin decizia nr. 7/24.06.2008, în sensul că nu a plătit majorări pe perioada de grație în cuantum de_ lei (filele 13-14 din dosarul Tribunalului), Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași a întocmit nota nr. 9123/24.07.2008 prin care a constatat că . respectat art. III, punctul 6 din Convenția nr. 82/2002, drept pentru care a pierdut iar valabilitatea înlesnirilor la plată a obligațiilor restante la bugetul de stat.
Contestația societății reclamante împotriva notei nr. 9123/24.07.2008 a fost respinsă de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași prin decizia nr. 12/05.09.2008 (filele 8-11 din același dosar) cu motivarea că nu a fost respectată obligația de plată a majorărilor pe perioada de grație stabilită prin decizia nr. 7/04.06.2006 și că efectele acestei decizii nu sunt suspendate ca urmare a contestării ei.
Nemulțumită fiind de soluția dată contestației sale, . adresat instanței de contencios administrativ și fiscal, cererea de chemare în judecată formând obiectul prezentei cauze.
La termenul de judecată din data de 23.11.2009, instanța a suspendat judecata, în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, reținând că dezlegarea pricinii depinde de soluția ce se dă în cauza înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la nr._, în care s-a solicitat anularea deciziei nr. 7/24.06.2008, emisă de pârâtă.
Având în vedere că prin nota nr. 9123/24.07.2008 Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași a reținut că reclamanta nu a executat obligația de a plăti la data de 15.07.2008 suma de_ lei reprezentând majorări pe perioada de grație, obligație impusă prin decizia nr. 7/24.06.2008, ținând seama de faptul că prin sentința nr. 163/05.05.2011, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr._, lămurită prin încheierea din data de 04.07.2011, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3338/28.06.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizia nr. 7/24.06.2008 a fost anulată, Curtea de Apel, constatând că nu mai există temeiurile ce au stat la baza emiterii notei de constatare nr. 9123/24.07.2008, consideră că este întemeiată cererea . ca obiect anularea notei de constatare nr. 9123/24.07.2008 și a deciziei nr. 12/08.09.2008, emise de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași.
Capetele de cerere privind emiterea unei noi decizii ca urmare a întocmirii unui raport de inspecție fiscală, repunerea convenției nr. 82/2002, repunerea în situația anterioară pierderii eșalonării prin nota de constatare nr. 9123/24.07.2008 nu pot fi admise întrucât prin cererea de chemare în judecată nu a fost criticat actul administrativ fiscal prin care au fost adoptate ultimele grafice de eșalonare avute în vedere la soluționarea prezentei cauze.
Decizia nr. 7/24.06.2008 a fost actul administrativ fiscal ce a stat la baza emiterii notei de constatare nr. 9123/24.07.2008 prin care s-a pierdut dreptul la eșalonarea obligațiilor fiscale. Or, prin sentința nr. 163/05.05.2011, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr._, lămurită prin încheierea din data de 04.07.2011, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3338/28.06.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizia nr. 7/24.07.2008 a fost anulată, iar pârâta a fost obligată să emită o decizie de actualizare a graficelor de eșalonare ale Convenției nr. 82/2002, încheiată cu Ministerul Finanțelor Publice, validată de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4861/11.10.2005, pronunțată în dosarul nr. 8276/2004.
De asemenea, Curtea de Apel, având în vedere că prin actele contestate în prezenta cauză, care oricum urmează a fi anulate, nu au fost stabilite obligații accesorii în sarcina reclamantei . că neîntemeiat este și capătul de cerere privind anularea penalităților și majorărilor calculate între data pierderii eșalonării prin nota de constatare nr. 9123/24.07.2008 și data repunerii în fapt în situația anterioară pierderii eșalonării.
Față de cele ce preced, Curtea de Apel va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta . contradictoriu cu pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași, va anula decizia nr. 12/08.09.2008 și nota de constatare nr. 9123/24.07.2008, emise de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași, și va respinge capetele de cerere privind emiterea unei noi decizii ca urmare a întocmirii unui raport de inspecție fiscală, repunerea convenției nr. 82/2002, repunerea în situația anterioară pierderii eșalonării prin nota de constatare nr. 9123/24.07.2008 și anularea penalităților și majorărilor calculate între data pierderii eșalonării prin nota de constatare nr. 9123/24.07.2008 și data repunerii în fapt în situația anterioară pierderii eșalonării.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Hotărăște:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta . contradictoriu cu pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași, și, în consecință:
Anulează decizia nr. 12/08.09.2008 și nota de constatare nr. 9123/24.07.2008, emise de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași.
Respinge capetele de cerere privind emiterea unei noi decizii ca urmare a întocmirii unui raport de inspecție fiscală, repunerea convenției nr. 82/2002, repunerea în situația anterioară pierderii eșalonării prin nota de constatare nr. 9123/24.07.2008 și anularea penalităților și majorărilor calculate între data pierderii eșalonării prin nota de constatare nr. 9123/24.07.2008 și data repunerii în fapt în situația anterioară pierderii eșalonării.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 05.12.2013.
Președinte
O.-M. I.
Grefier
A. C.
Redactat/tehnoredactat: OMI, 4 ex., 06.12.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 2674/2013. Curtea de Apel IAŞI | Pretentii. Decizia nr. 3096/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
