Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 92/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 92/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 29-04-2013 în dosarul nr. 927/45/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 92/2013
Ședința publică din 29 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. O. M.
Grefier C. A.
Pe rol fiind judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta U. E. în contradictoriu cu pârâtele A. Națională de Restituire a Proprietăților și C. C. de Stabilire a Despăgubirilor, având ca obiect obligare emitere act administrativ – rejudecare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26.04.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi 29.04.2013, când:
Curtea de Apel,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la nr._, reclamanta U. E., cu domiciliul ales în Iași, .. 24, . (la Cabinet avocat C. U.), a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele A. Națională pentru Restituirea Proprietăților și C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor, obligarea pârâtelor la executarea dispoziției nr. 667/22.03.2006, emisă în temeiul Legii nr. 10/2001, de Primarul Municipiului Iași, cu privire la acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Iași, ., în sensul emiterii deciziei de acordare a despăgubirilor, obligarea la plata de daune cominatorii în sumă de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere începând cu data pronunțării hotărârii și până la soluționarea efectivă, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că reclamanta este titulara dispoziției nr. 667/22.03.2006, emisă în temeiul Legii 10/2001, de Primarul Municipiului Iași în soluționarea notificării de restituire a imobilului situat în Iași, . P.) nr. 23. Prin această dispoziție s-a respins cererea de restituire în natură și s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii pentru construcția demolată și suprafața de teren de 824 mp.
Reclamanta a susținut că nu a contestat această decizie, ci a solicitat acordarea despăgubirilor. Dosarul a fost expediat la ANRP, care l-a returnat emitentului pentru presupuse vicii de soluționare a notificării. În urma acestui demers, primarul a emis în mod nelegal dispoziția nr. 122/26.01.2009 de revocare a dispoziției nr. 667/2006. Reclamanta a atacat această dispoziție la Tribunalul Iași prin contestația înregistrată sub nr._ . În faza apelului, Curtea de Apel Iași, prin decizia nr. 39/2010, a admis contestația, a anulat dispoziția nr. 122/2009, repunând în ființă dispoziția nr. 667/2006. Hotărârea a rămas definitivă și irevocabilă prin neexercitarea recursului, astfel încât dispoziția nr. 667/2006 trebuie să își producă efectele.
După finalizarea acestui dosar, reclamanta a întreprins demersuri atât la Primarul Municipiului Iași, cât și la Prefectul Județului Iași, în vederea trimiterii dosarului la ANRP pentru acordarea despăgubirilor. În cele din urmă dosarul a fost înaintat pârâtelor pentru emiterea deciziei de despăgubiri. Prin adresa nr. 31/29.03.2011, la care a revenit prin adresa nr. 56/03.05.2011, reclamanta a solicitat în mod expres executarea dispoziției nr. 667/2006.
La data de 06.06.2011, reclamanta s-a deplasat personal la sediul pârâtelor cu solicitare de audiență, însă toate demersurile au rămas fără nici un rezultat, fiind astfel nevoită să formuleze acțiune în contencios administrativ.
Reclamanta a arătat că atitudinea pârâtelor de tergiversare nejustificată a soluționării dispoziției nr. 667/2006 este de natura a-i aduce atingeri grave drepturilor sale și intră în contradicție cu dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului cu privire la noțiunea de termen rezonabil.
Curtea de Apel Iași, prin sentința nr. 389/20.12.2011, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor A. Națională pentru Restituirea Proprietăților și C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanta U. E. în contradictoriu cu pârâtele A. Națională pentru Restituirea Proprietăților și C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin aceeași sentință, Curtea de Apel a respins cererea formulată de reclamanta U. E. privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 529/01.02.2013, a admis recursul declarat de U. E. împotriva sentinței civile nr. 389/20.12.2011 a Curții de Apel Iași, a casat sentința atacată și a trimis cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță, reținând că, față de obiectul acțiunii, C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor are calitate procesuală pasivă.
Ca urmare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Iași la nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel reține că obiectul acțiunii îl reprezintă obligarea la executarea dispoziției nr. 667/22.03.2006, emisă, în temeiul Legii nr. 10/2001, de Primarul Municipiului Iași, cu privire la acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Iași, ., în sensul emiterii deciziei de acordare a despăgubirilor, obligarea la plata de daune cominatorii în sumă de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere începând cu data pronunțării hotărârii și până la soluționarea efectivă, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Raportat la obiectul acțiunii, în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 20 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, potrivit cărora competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect contestarea deciziei adoptate de către C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor sau, după caz, refuzul acesteia de a emite decizia revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază reclamantul.
Având în vedere și dispozițiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente potrivit acestei legi, iar procesele în curs de judecată în prima instanță în materia contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit acestei legi, sunt de competenta tribunalelor se trimit la tribunale, ținând seama de faptul că reclamanta are domiciliul în raza teritorială a Tribunalului Iași, Curtea de Apel își va declina în favoarea Tribunalului Iași competența de soluționare a cauzei nr._ .
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Hotărăște:
Declină competența de soluționare a cauzei ce formează obiectul dosarului nr._ în favoarea Tribunalului Iași-Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29.04.2013.
Președinte
O.-M. I.
Grefier
A. C.
Redactat/tehnoredactat: OMI, 2 ex.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 999/2013. Curtea de Apel IAŞI | Obligaţia de a face. Decizia nr. 1499/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
