Obligaţia de a face. Decizia nr. 2627/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2627/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 28-06-2013 în dosarul nr. 4998/89/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 2627/2013
Ședința publică de la 28 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. E. P.
Judecător M. C. P.
Judecător D. R. G. Ș.
Grefier C. A.
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului V. în contradictoriu cu intimata . V., având ca obiect obligația de a face - restituire taxă auto, recurs declarat împotriva sentinței nr. 481/CA din 25.04.2013 pronunțată de Tribunalul V..
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată este primul termen de judecată iar societatea intimată a depus întâmpinare, într-un singur exemplar.
Instanța apreciază că întâmpinarea depusă are caracterul unor concluzii scrise, motiv pentru care nu se impune comunicarea duplicatului acesteia, și, având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA DE A P E L,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 481/CA din 25.04.2013 Tribunalul V. a admis acțiunea formulată de reclamanta . V., în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice V., pe care a obligat-o să restituie reclamantului sumele de 9110 lei și 2576 lei, achitate de acesta cu titlu de taxă de poluare, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, precum și suma de 3106 lei reprezentând taxă pentru emisii poluate achitată în baza Legii nr. 9/_, obligând pârâta să plătească dobânda aferentă acestor sume, plus 117,9 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a apreciat că dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule contravin prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
A reținut instanța de fond, se asemenea, că taxa instituită de Legea 9/2012 are același caracter necomunitar ca și OUG 50/2008, pentru că nu se percepe autovehiculelor aflate în parcul național, în cazul unei noi înmatriculări la schimbarea proprietarului.
Împotriva acestei sentințe a introdus recurs Administrația Finanțelor Publice a municipiului V., care apreciază că în mod greșit prima instanță a considerat că reglementările interne, referitoare la taxa pe poluare și la taxa pentru emisii poluate pentru autovehicule, nu sunt conforme Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2011, admițând recursul în interesul legii promovat de procurorul general, a statuat că „Procedura de contestare prevăzută de art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, raportat la art. 205 - 218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei pe poluare, întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. l lit. d) din același cod”.
În raport de această situație, Curtea de Apel, constatând că din punct de vedere al dreptului material, hotărârea primei instanțe respectă hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțate în cauza C-402/09, privind pe I. T. și Statul român, și nr. C-263/10, privind pe N. și Statul român, prin care s-a stabilit că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație, în România, a unor vehicule cumpărate în alte state membre ale Uniunii, fiind contrară art. 110 din TFUE, și că, din punct de vedere procedural, dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la inaplicabilitatea prevederilor art. 205 - 218 din Codul de procedură fiscală în cazul cererilor de restituire a taxei pe poluare, este, conform dispozițiilor art. 330 ind. 7 din Codul de procedură civilă, obligatorie pentru instanțe, apreciază că în mod justificat instanța de fond a dat prioritate dreptului comunitar, motive pentru care, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul promovat de pârâtă urmează a fi respins, ca neîntemeiat.
Potrivit art. 1 coroborat cu art. 3 si 4 din Legea nr. 9/2012, așa cum a fost modificată și completată, taxa pentru emisiile poluante se constituie în venituri din care se finanțează programe și proiecte pentru protecția mediului, obligația de plată a acestei taxe revenind cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare.
Art. 110 din Tratatul privind funcționarea UE stipulează: „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte produse”. Obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții, statele membre pot prevedea taxarea diferențială a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. Criteriul „primei înmatriculări” nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor și conduce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre.
Deși legiuitorul român a invocat principiul potrivit căruia „poluatorul plătește”, în realitate nu reglementează unitar reguli care să se aplice tuturor „poluatorilor”, indiferent de momentul și forma de dobândire a autovehiculelor poluante, ci exclude de la aplicarea taxei prin modificările intervenite la Legea nr. 9/2012 prin Ordonanța de Urgență nr. 1 din 30 ianuarie 2012, autovehiculele deja înmatriculate în România. În acest mod consumatorii sunt direcționați înspre autoturismele second-hand deja înmatriculate în țara noastră.
Se constată astfel că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național.
Prin urmare, prima instanță în mod judicios a constatat că prevederile Legii nr. 9/2012 așa cum au fost modificate prin Ordonanța de Urgență nr. 1 din 30 ianuarie 2012, impun obligativitatea taxei pentru emisiile poluante numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale U.E. și reînmatriculate în România, nu și pentru cele deja înmatriculate în România până la data de 01.01.2013 și că prin aceste dispoziții interne sunt încălcate dispozițiile art. 110 din Tratatul CE, ceea ce face din dispozițiile Legii nr. 9/2012 niște prevederi discriminatorii și nelegale.
În ceea ce privește susținerea recurentei că taxa nu poate fi restituită în condițiile în care actul administrativ nu este anulat, reține Curtea că taxa fiind neconformă dreptului comunitar, ea trebuie restituită ca sumă necuvenit încasată în baza art. 117 lit d Cod pr. fiscală.
Pentru motivele invocate, văzând 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Administrația Finanțelor Publice V. împotriva sentinței nr. 481/CA din 25.02.2013 pronunțată de Tribunalului V., sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 28.06.2013.
Președinte, V. E. P. | Judecător, M. C. P. | Judecător, D. R. G. Ș. |
Grefier, C. A. |
Red. PVE
Tehnored. AC
2 ex. – 03.07.2013
Tribunalul V. – Judecător G. E.
| ← Pretentii. Decizia nr. 4094/2013. Curtea de Apel IAŞI | Obligaţia de a face. Decizia nr. 491/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
