Anulare act administrativ. Decizia nr. 337/2013. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 337/2013 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 6448/83/2011
ROMÂNIA
Curtea de Apel Oradea
- Secția Comercială și de C.
Administrativ și Fiscal –
Nr. operator de date cu caracter personal: 3159
Dosar nr._ /CA/2011 - R
DECIZIA NR. 337/CA/2013 – R
Ședința publică din 30 ianuarie 2013
Președinte: L. B.
Judecător: I. G.
Judecător: C. R.
Grefier: M. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta-pârâtă O. P. SA, cu sediul în București, ., sector 1 în contradictoriu cu intimata-reclamantă Agenția pentru Protecția Mediului Satu M., cu sediul în Satu M., ., nr. 8/B, jud. Satu M., împotriva Sentinței nr. 1982/CA din 10.05.2012 pronunțată de Tribunalul Satu M., având ca obiect: anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta recurentei – consilier juridic Ministerul Apărării Naționale S. M., în baza delegației de reprezentare depusă la dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 2 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și timbre judiciare în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în conformitate cu prevederile art. 242 alin.2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța, raportat la recipisa poștală depusă la dosar de către recurentă, respinge ca neîntemeiată excepția tardivității recursului, invocată prin întâmpinare.
Nefiind alte excepții, probleme prealabile sau cereri de formulat, instanța consideră cauza lămurită și acordă părții prezente cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în totalitate a sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantei, fără cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Sentința nr. 1982/CA din 10.05.2012 Tribunalul Satu M. a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamanta Agenția pentru Protecția Mediului Satu M. împotriva pârâtei ..A.- G. de zăcăminte Suplac și, în consecință, a constatat că Autorizația de mediu nr. 53/30.07.2010 emisă pentru ..A.- G. de zăcăminte Suplac – punctul de lucru PARC 1 Scărișoara, loc. Piscolt, pentru desfășurarea activității cod CAEN - 0610 - extracția petrolului brut, a fost obținută cu încălcarea normelor legale, astfel că a anulat Autorizația de mediu nr. 53/30.07.2010 emisă pentru activitatea cod CAEN - 0610 - extracția petrolului brut, obținută ca urmare a cererii .. – G. de zăcăminte Suplac înregistrată la APM Satu M. sub nr. 370-375/15.01.2009 privind obținerea autorizației de mediu pentru punctul de lucru PARC 1 Scărișoara, loc Piscolt, fără cheltuieli de judecată.
P. a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta a emis în favoarea pârâtei Autorizația de Mediu nr. 53/30.07.2010 emisă pentru desfășurarea activității cod CAEN - 0610 - extracția petrolului brut (exploatarea zăcămintelor de petrol si gaze naturale) pentru punctul de lucru PARC 1 Scărișoara, act administrativ cu caracter individual în contextul art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
După emiterea actului administrativ mai sus arătat și după . a acestui act, reclamanta – autoritate publică emitentă - a constatat nereguli în procedura internă de emitere a actului, motiv pentru care a sesizat instanța pentru verificarea legalității actului administrativ. Revocabilitatea este una din caracteristicile esențiale ale actelor administrative, iar o autoritate publică, în cazul în care constată că a emis un act administrativ nelegal, are posibilitatea legală de a-și revoca propriul act administrativ însă doar cu condiția ca acel act juridic să nu fi intrat în circuitul civil și să nu fi produs consecințe juridice.
În situația în care autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nu mai are posibilitatea de a-și revoca actul nelegal deoarece acesta a intrat în circuitul civil, potrivit art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, autoritatea publică are posibilitatea ca în termenul legal, să solicite instanței de contencios administrativ anularea acestuia.
În speță, Autorizația de Mediu nr. 53/30.07.2010 emisă în favoarea pârâtei a intrat în circuitul civil.
În contextul celor de mai sus, instanța de contencios administrativ a apreciat că este competentă să soluționeze litigiul intervenit între reclamantă și pârâtă privind legalitatea actului administrativ emis de către reclamantă, în condițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Verificând legalitatea actului administrativ contestat, respectiv a Autorizației de mediu, tribunalul a constatat că autoritatea publică reclamantă a emis acest act cu încălcarea esențială a legii, culpa aparținându-i în exclusivitate.
Autorizația de Mediu nr. 53/30.07.2010 a fost emisă în favoarea pârâtei ca urmare a cererii formulate de pârâtă prin care a solicitat emiterea autorizației de mediu pentru funcționarea punctul de lucru PARC 1 Scărișoara, pentru activitatea cod CAEN - 0610 - extracția petrolului brut (exploatarea zăcămintelor de petrol si gaze naturale), cerere înregistrată la reclamantă sub nr. 370-375/15.01.2009. Odată cu depunerea cererii, pârâta și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 8 alin. (1) din Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1798/2007, depunând împreună cu solicitarea, întreaga documentație prevăzută de textul normativ precitat, aspect menționat chiar de către reclamantă în cuprinsul prezentei acțiuni de contencios administrativ. Cu toate acestea, nelegalitatea Autorizației de mediu nr. 53/30.07.2010 este dată de nerespectarea de către reclamantă a procedurii de emitere a unei autorizații de mediu.
Astfel, potrivit art.8 alin. 3 din Ordin „(3) ACPM verifică amplasamentul, analizează documentele prezentate la alin. (1), stabilește dacă sunt necesare informații, acte sau documente suplimentare și le solicită în scris titularului activității.”
În speță, așa cum învederează însăși reclamanta prin acțiunea introductivă, pârâta a depus documentele prevăzute la alin. 1 al art. 8, dar aceste documente nu au mai fost analizate conform art. 8 alin. 3 de către Comisia internă de analiză tehnică, cererea pârâtei împreună cu documentele anexate nefiind puse pe ordinea de zi și nefiind supuse dezbaterii comisiei interne de către funcționarul public care s-a ocupat de dosarul pârâtei în vederea reglementării, așa cum rezulta din procesul-verbal al comisiei din 28.01.2010, anexat cererii, data la care, conform anunțului deciziei de eliberare a autorizației de mediu, ar fi trebuit sa se ia si s-ar fi luat de către aceasta comisie decizia de eliberare a autorizației.
Un alt motiv de nelegalitate a Autorizației de mediu nr. 53/30.07.2010 este nerespectarea de către reclamantă a dispozițiilor art. 13 din Ordin, text potrivit căruia:
„(1) ACPM face publică decizia de emitere a autorizației de mediu, precum și programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia, prin afișare la sediul propriu și postare pe pagina proprie de internet.
(2) Decizia poate fi contestată în termen de 30 de zile lucrătoare de la data afișării. La expirarea acestui termen, ACPM eliberează autorizația de mediu.
(3) Modelul și conținutul minim al autorizației de mediu sunt prezentate în anexa nr. 4.
(4) Autorizația de mediu se emite în 3 exemplare.”
Referitor la acest aspect, se observa ca în anunțul original nr. 808/28.01.2010, care se afla în dosarul de reglementare al ., nu se regăsește S.C. P. S.A – G. de zăcăminte Suplac, fiind completata o singura poziție, decizia de eliberare a autorizației de mediu fiind luata în ședința Comisiei Interne de Analiza Tehnica din 28.01.2010 doar pentru . (fila 10).
În fine, s-a apreciat că Autorizația nr. 53/30.07.2010 este nelegală și ca urmare a faptului că nu este înregistrată această autorizație, emisă pârâtei, în registrul special de înregistrare a autorizațiilor din cadrul Serviciului Reglementări. La poziția 53 din registrul special de înregistrare a autorizațiilor (fila 32) este înregistrată autorizația emisă la data de 19.07.2010 în favoarea .. pentru cod CAEN – 4675, Comerț cu ridicata al produselor chimice..
Tribunalul nu a reținut însă ca motiv de nelegalitate nesemnarea autorizației de către persoanele împuternicite. Conform mențiunilor cuprinse în partea finală a autorizației contestate, acest act administrativ poartă, aparent, semnăturile persoanelor împuternicite.
Față de cele de mai sus, tribunalul a apreciat că în cauză sunt evidențiate motive de nelegalitate a actului administrativ contestat.
În consecință, în temeiul art. 1 alin. 6, art. 8,10,18 din Legea nr. 554/2004, art. 2 pct. 1 lit. d) Cod de procedură civilă și a textelor de lege amintite, instanța de fond a admis acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe, în termen și legal timbrat, a declarat recurs recurenta-pârâtă O. P. SA, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate și, în consecință, respingerea cererii de chemare în judecata ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, recurenta arată că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat anularea Autorizației de mediu nr. 53/30.07.2010 pentru punctul de lucru Parc 1 Scărișoara ca fiind obținută cu încălcarea normelor legale.
Autorizația de mediu a fost obținută cu respectarea prevederilor legale, în baza Ordinului Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile nr. 1798/2007 privind aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu, urmare a solicitării la data de 15.01.2009 cu adresa 374.
Odată cu această solicitare, a anexat acesteia întreaga documentație
prevăzuta de art. 8 alin 1 din Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltării
Durabile nr. 1798/2007, inclusiv taxele aferente acestora fapt recunoscut si
menționat de reclamanta în cuprinsul cererii de chemare în judecata.
A.. 2 al art. 8 al Ordinului sus enunțat prevede ca „nu se primesc solicitări care nu conțin documentele prevăzute la alin 1”, iar ca urmare a prevederilor legale recurenta a respectat întocmai dispozițiile legii predând documentația completa si taxele aferente la serviciul de Registratura al reclamantei.
A arătat ca legislația statuează obligații proprii si pentru reclamanta de a căror nerespectare sunt direct răspunzători astfel ca la depunerea integrala a documentațiilor prevăzute de lege în conformitate cu art. 8 alin 3 si 4 din Ordinului Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile nr. 1798/2007 ACPM trebuie sa efectueze următoarele demersuri:
«(3) ACPM verifica amplasamentul, analizează documentele prezentate la alin 1, stabilește daca sunt necesare informații, acte sau documente suplimentare si le solicita in scris titularului activității.»
(4) P. activități noi pentru care a fost emis acordul de mediu ÂCPM, dupa derularea etapelor prevăzute la alin 2 si 3, face publica ; decizia de emitere a autorizației de mediu, precum si programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia, prin afișare la sediul propriu si postare pe pagina proprie de internet »
Reclamanta admite că, urmare a cererii pârâtei, depuse la APM Satu M., a înregistrat solicitarea acesteia, având în vedere faptul ca documentație depusa în vederea autorizării era completa.
Reclamanta menționează că, în cadrul APM Satu M., funcționarul care s-a ocupat de dosar în vederea reglementarii a completat doar parțial procesul verbal de constatare verificare în vederea autorizării, în sensul ca nu a completat decât prima parte care se refera la considerații de ordingeneral, fără a consemna nimic la constatarea pe factori de mediu.
Susține reclamanta că, în vederea emiterii acestei autorizații, nu a fost
parcursa procedura legala de reglementare si niciunul dintre procesele
verbale înregistrate si păstrate în vederea justificării modului de adoptare a
deciziei finale, nu atesta consemnări cu privire la conținutul dezbaterilor si
opinia membrilor Comisiei de analiza tehnica cu privire la solicitarea pârâtei.Se arata de către reclamanta că autorizația a cărei anulare se solicita nu se regăsește în registrul special de înregistrare a autorizațiilor din cadrul Serviciului Reglementari, la aceasta poziție figurând autorizația emisa în condițiile legii, cu respectarea procedurilor legale în vigoare pentru ..
Reclamanta invoca vinovăția unui funcționar propriu, iar raportat la acest aspect face referire la întocmirea unei plângeri penale împotriva salariatului P. Z., fără însă a face dovada a existentei acesteia si nici nu arata Rezoluția dispusa în cauza. P. a se putea pronunța asupra nelegalității acțiunilor funcționarului public, instanța trebuie sa aibă dovada veridicității si realității afirmațiilor din cuprinsul acțiunii formulate. Asupra actelor înscrise în fals se poate pronunța doar după ce falsul va fi dovedit si constatat de organele judiciare.
P. inducerea în eroare a instanței asupra nelegalității Autorizației de Mediu se arata ca Autorizația de Mediu nr. 53/2010 emisa unității nu a fost semnata de către persoanele îndreptățite, respectiv conducătorul unității, sef serviciu, consilier juridic. In realitate, din înseși anexele acțiunii introductive certificate pentru conformitate de însăși reclamanta se observa ca aceasta poarta toate semnăturile legale invocate si stampila unității. Apreciază ca persoanele semnatare aveau obligația ca înainte de semnare si eliberare sa verifice respectarea legalității actului emis, inclusiv sub aspectul respectării procedurilor interne.
Un alt aspect al modului defectuos de desfășurare a atribuțiilor ACPM este si faptul că, deși a depus solicitarea la data de 15.01.2009,
Autorizația de Mediu se emite abia la data de 30.07.2010, cu mult peste
termenul legal de emitere prevăzut de art. 10 alin 1 din_/2007. Acesta
prevede că termenul de eliberare a autorizației de mediu este de maxim 90 de zile lucrătoare de la data documentației complete. In condițiile în care unitatea, la data înregistrării solicitării de emitere a autorizației a depus întreaga documentație prevăzuta de lege, iar reclamanta nu face dovada ca ar fi solicitat completarea acesteia, se dovedește odată în plus vinovăția exclusiva a reclamantei si ignorarea prevederilor legale chiar de către aceasta, arată recurenta.
Reclamanta nu face dovada nelegalității actului pârâtei si nici nu arata daca
sau în ce fel consemnările din Autorizația emisa sunt nelegale. Susținerile
referitoare la faptul ca nu s-au respectat procedurile interne de notare,
postare, înscriere pentru dezbatere publica, fictivitatea înscrierilor, nu au
fost dovedite de organele judiciare si nici printr-un înscris constatator.
Sentința atacată nu răspunde criticilor formulate prin întâmpinare, motiv de recurs încadrat în dispozițiile art. 304 pct. 7 C. pr.civ, care se refera la cazul în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra solicitărilor pârâtei, făcând abstracție de acestea, nefăcând referire în dispozitivul sentinței despre acest aspect.
Pe de altă parte, sentința instanței de fond nu cuprinde toate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile pârtilor, fiind pronunțata cu încălcarea prevederilor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod de procedură civilă.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 7 si 9 Cod Pr. Civ., art. 242 (2), art. 561 (1) pct. 5.
Prin întâmpinare, intimata-reclamantă Agenția pentru Protecția Mediului Satu M. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În apărare se arată că, Agenția de Protecția Mediului Satu M. desfășoară o activitate laborioasă având ca scop menținerea calității mediului înconjurător și acolo unde se poate îmbunătățirea acesteia, identificarea activităților cu impact asupra mediului, respectarea procedurilor cerute de lege, pentru a putea controla eventualele efectele nedorite legate de desfășurarea acestor activități și a putea lua toate măsurile care se impun pentru prevenirea acestora.
Potrivit dispozițiilor art. 1, aliniatele 6 si 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, "autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. In cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, daca ă fost sesizată prin cererea de chemare în judecată și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului. Prefectul, Agenția Națională a Funcționarilor Publici și orice subiect de drept public pot introduce acțiuni în contencios administrativ, în condițiile prezentei legi și ale legilor speciale”.
In conformitate cu art. 2 alin. 1 litera f din Legea nr. 554/2004, contenciosul administrativ reprezintă activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim .
In conformitate cu art. 8 alin. 3 din Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1798/2007 (publicat in Monitorul Oficial nr. 808/27.11.2007) privind aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu "Autoritatea Competentă pentru Protecția Mediului verifică amplasamentul, analizează documentele prezentate la alin.(l), stabilește daca sunt necesare informații, acte sau documente suplimentare și le solicită în scris titularului activității."
În vederea emiterii Autorizației de mediu nr. 53/30.07.2010 nu a fost parcursă procedura legală de reglementare. Această solicitare depusă de recurentă nu a fost analizată de către Comisia internă de analiză tehnică (CIA.) din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Satu M., care reprezintă cadrul instituțional în care se ia decizia finală, ce constituie responsabilitatea autorității publice teritoriale pentru protecția mediului. Decizia finala se referă la fiecare etapă procedurală în parte, care poate să însemne continuarea procedurii, respingerea motivată a solicitării, sau decizia de eliberare a actelor de reglementare.
In nici unul dintre procesele verbale înregistrate și păstrate în vederea justificării modului de adoptare a deciziei finale, nu există consemnări cu privire la conținutul dezbaterilor și opinia membrilor Comisiei de analiză tehnică cu privire la solicitarea recurentei.
Menționează că Agenția pentru Protecția Mediului Satu M. nu a considerat necesară efectuarea unor controale inopinate în cazul . s-a axat pe respectarea procedurii normale, prevăzute de lege. Efectuarea unor controale inopinate este în sarcina altor organe din același domeniu, cum ar fi de exemplu Garda de Mediu.
Autorizația de mediu nr. 53/30.07.2010 emisă pentru O. P. SA - G. de zăcăminte Suplac - punctul de lucru Parc 1 Scărișoara, localitatea Pișcolt, nu se regăsește în registrul special de înregistrare al autorizațiilor din cadrul Serviciului Reglementări, la această poziție figurând o altă autorizație emisă în condițiile legii, cu respectarea procedurilor legale în vigoare pentru . - autorizația de mediu nr. 53 din 19.07.2010 emisă pentru activitatea cod CAEN: 4675 - Comerț cu ridicata al produselor chimice. Această din urmă firmă a parcurs întreaga procedură de reglementare conform legislației în vigoare .
Autorizația mai sus amintită a fost obținută cu încălcarea prevederilor legale din cauza nerespectării procedurilor si condițiilor cerute de lege, arată intimata.
In cazul funcționarului public din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Satu M. care și-a îndeplinit în mod defectuos sarcinile de serviciu, dl. P. Z., s-a înaintat în data de 14.04.2011, cu adresa nr. 3326/14.04.2011, o sesizare penală, aceasta fiind adresată Inspectoratului de Poliție Satu M.. S-a primit și o adresă de confirmare a începerii urmăririi penale, în cazul funcționarului sus amintit.
Consideră soluția instanței legală în condițiile în care recurenta nu figurează cu autorizația în registrul special de înregistrare a autorizațiilor de la Serviciul Reglementari din cadrul APM Satu M., solicitarea depusă de recurentă nu a fost analizată de către Comisia internă de analiză tehnică din cadrul APM Satu M., neexistând procesele verbale din cadrul Comisiei interne de analiză tehnică, consemnări cu privire la conținutul dezbaterilor și opinia membrilor Comisiei de analiză tehnică cu privire la solicitarea recurentei, autorizația de mediu nr. 53/30.07.2010 fiind obținută cu încălcarea normelor legale.
Agenția pentru Protecția Mediului Satu M. vine în întâmpinarea agenților economici, cu îndrumări de specialitate, dacă se impun.
In conformitate cu art. 75, lit. v din Legea Mediului (Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului), realizarea activității de inspecție și control în domeniul protecției mediului se face prin intermediul Gărzii Naționale de Mediu.
P. motivele mai sus amintite, solicită respingerea recursului ..
In drept au fost invocate dispozițiile art. 308 Cod de procedură civilă, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1798/2007 privind aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, având în vedere actele și lucrările dosarului se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Criticile aduse hotărârii sunt neîntemeiate.
Instanța de fond, făcând o interpretare corectă a dispozițiilor legale aplicabile, a reținut că recurenta pârâtă a depus documentele prevăzute la alin. 1 al art. 8 din Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1798/2007, dar aceste documente nu au mai fost analizate conform art. 8 alin. 3 de către Comisia internă de analiză tehnică, cererea pârâtei împreună cu documentele anexate nefiind puse pe ordinea de zi și nefiind supuse dezbaterii comisiei interne de către funcționarul public care s-a ocupat de dosarul pârâtei în vederea reglementării.
Procesele-verbale întocmite nu cuprind consemnări cu privire la dezbaterile și opinia membrilor comisiei de analiza tehnică cu privire la solicitarea recurentei pârâte înregistrate sub nr. 370 – 375/15.01.2009.
Autorizația de mediu nr. 53 din 30.07.2010 emisă în favoarea recurentei nu este înregistrată în registrul special de înregistrare a autorizațiilor, la poziția respectivă figurând înregistrată o altă autorizație emisă în favoarea altei societăți pentru un alt cod CAEN.
Nu poate fi reținută critica adusă hotărârii prin prisma faptului că autorizația poartă semnătura tuturor persoanelor abilitate și acest lucru presupune că acestea aveau obligația de a verifica înscrisurile ce emană de la autoritatea pe care o reprezintă, de vreme ce, ulterior emiterii autorizației s-a constatat că procedurile interne nu au fost respectate și că aceasta a fost emisă în mod nelegal.
Tocmai în acest scop legiuitorul a permis autorității ca, în măsura în care constată că actul pe care l-a emis este nelegal să poată cere anularea lui în instanță dacă nu mai poate dispune revocarea acestuia, dând relevanță principiului legalității ce guvernează activitatea administrației și ocrotirii interesului public prin remedierea deficiențelor constatate.
Nu poate fi primită nici critica recurentei constând în nemotivarea hotărârii, motivarea primei instanțe fiind concisă și convingătoare, decurgând din înscrisurile emise, respectiv procesul verbal de constatare/verificare în vederea autorizării nr. 371 din 08.03.2011 întocmit de funcționarul P. Z., care nu cuprinde nici o constatare pe factorii de mediu.
Pe de altă parte, se constată că intimata reclamantă a făcut proba celor invocate sub aspectul neconformității procedurii de obținere a autorizației de mediu prin depunerea acestui procesului verbal menționat cât și prin depunerea în fața instanței de recurs a plângerii penale formulate împotriva funcționarului P. Z., întemeiat pe Raportul de control și Completarea la acesta întocmite de ANMP, înregistrate la APM Satu M. sub nr. 3185 din 11.04.2011și a adeverinței emise de IPJ Satu M. –Serviciul de investigare a fraudelor, emisă sub nr. 3556 din 21.04.2011 din cuprinsul căreia rezultă că plângerea penală a fost înregistrată sub nr._/15.04.2011 fiind în supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu M. sub nr. 1444/P/2011.
P. aceste considerente, reținând că sentința pronunțată este legală și temeinică, Curtea de Apel Oradea, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă O. P. SA, cu sediul în București, ., sector 1 în contradictoriu cu intimata-reclamantă Agenția pentru Protecția Mediului Satu M., cu sediul în Satu M., ., nr. 8/B, jud. Satu M., împotriva Sentinței nr. 1982/CA din 10.05.2012 pronunțată de Tribunalul Satu M., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
L. B. I. G. C. R. M. M.
Red.dec.-G.I-28.02.2013
Jud. fond-M. F.
Dact.M.M-2ex.-01.03.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 1054/2013. Curtea de Apel ORADEA | Pretentii. Decizia nr. 1962/2013. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
