Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 09/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 09/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 09-12-2013 în dosarul nr. 559/115/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 09 decembrie 2013
PREȘEDINTE: Prof. Univ. Dr. L. B.
JUDECĂTOR: E. N.
JUDECĂTOR: C. L.
GREFIER:J. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice C.-S. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice M. Nouă împotriva sentinței civile nr.2093/26.06.2013 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul C. D. și chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu București, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal se prezintă pentru reclamant, avocat B. V., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul reclamantului intimat depune la dosar chitanță fiscală ce atestă achitarea onorariului de avocat în cuantum de 620 lei.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea în fond a recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate, cu 620 lei cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr.2093/26.06.2013, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosar nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-S..
A fost respinsă excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de pârâta DGFP C.-S..
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul C. D., în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice M. Nouă, cu sediul în M. Nouă, ..
A fost obligată pârâta Administrația Finanțelor Publice M. Nouă la restituirea sumei de 2196 lei, cu titlu de taxă de poluare.
A fost obligată pârâta Administrația Finanțelor Publice M. Nouă la plata dobânzilor legale, conform considerentelor prezentei hotărâri.
A fost obligată pârâta Administrația Finanțelor Publice M. Nouă la plata sumei de 339,30 lei, cheltuieli de judecată.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-S. împotriva Administrației F. pentru Mediu.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta Administrația Finanțelor Publice C.-S. a declarat recurs.
Recurenta susține că,instanța de fond nu i-a atribuit pârâtei D.G.F.P. C.-S. calitate procesuală pasivă, deși, conform Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3831/2011 are dreptul de a reprezenta interesele statului în fața instanțelor de judecată.
Hotărârea este criticată sub aspectul excepției inadmisibilității acțiunii dată fiind de neefectuarea procedurii prealabile obligatorii de contestare a deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule, procedura prevăzută de art. 205 și următoarele din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală coroborate cu prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 . S-a mai invocat și excepția tardivității formulării procedurii prealabile.
De asemenea, se aduc critici relative la modul de soluționare a fondului cauzei, susținându-se că O.U.G 50/2008 este compatibilă cu dreptul european, din perspectiva art. 110 din TFUE.
În recursul pârâtei, recurenta susține că în cauză are calitate procesuală pasivă Administrația F. pentru Mediu București, întrucât aceasta a încasat taxa percepută, având-o în gestiune
În cauză, reclamantul nu a depus la dosar întâmpinare.
Verificând recursul declarat, Curtea constată legalitatea și temeinicia hotărârii, din perspectiva dispozițiilor art. 299 și urm. Cod procedură civilă, 304 ind. 1 Cod procedură civilă, în cauză nefiind incidente temeiurile de casare/modificare a hotărârii, prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă și nici alte temeiuri în sensul art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, motiv pentru care va respinge recursul, ca nefondat, în baza art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă.
Cu privire la calitatea procesuală pasivă reclamată de către Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-S., Curtea, constată că recurenta face confuzie între calitatea procesuală și reprezentarea procesuală, atribuită prin Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, menționat, două instituții juridice diferite în drept, instanța de fond soluționând temeinic și legal disputa prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a recurentei, întrucât în materia contenciosului administrativ calitatea procesuală pasivă aparține organului emitent al actului atacat, independent de împrejurarea că acesta are sau nu personalitate juridică, fiind suficientă capacitatea juridică administrativă. Or, în speța de față, capacitatea administrativă aparține Administrația Finanțelor Publice Caransebeș care a emis actul atacat.
Astfel, sub aspectul excepției inadmisibilității acțiunii reclamantei Curtea reține că, în prezenta cauză, asemenea celorlalte cauze aflate pe rolul instanțelor de fond, reclamanții urmăresc exclusiv restituirea sumelor percepute de stat, cu titlu de taxă de poluare, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, iar nu ajustarea acestor sume din perspectiva modului de calcul, organului emitent etc.
Ca o dovadă în acest sens, reclamanta în cauză s-a adresat pârâtei recurente cu o cerere de restituire a sumei achitată cu titlu de taxă de poluare. Pârâta recurentă a respins cererea, ca neîntemeiată, iar Înalta Curte de Casație de Justiție București, prin Decizia nr. 24/2011 statuează, în mod obligatoriu, că procedura prealabilă prevăzută de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 nu se aplică în cazul litigiilor în care se solicită restituirea taxei de poluare.
Prin urmare, Curtea constată că tribunalul a dezlegat această problemă de drept în spiritul legii, context în care se impune a se menționa că, instanțele au constatat că Statul nu s-a angajat să restituie administrativ asemenea taxe, problema fiind, încă, în discuție în spațiul public, iar cetățenii justițiabili care au inițiat menționata procedură prealabilă administrativă au întâmpinat un refuz de rezolvare, în sensul că li s-au respins astfel de cereri, consolidându-se, chiar, o practică a autorităților administrative în acest sens.
În acest context, judecătorul este dator să observe dispozițiile art. 129, art. 130 Cod procedură civilă și să curme orice formă de abuz în legătură cu respectarea drepturilor deduse judecății, inclusiv în legătură cu tendințele de tergiversare, înregistrate din partea instituțiilor statului, cât privește satisfacerea (efectivă) a acestor drepturi, prin înlăturarea grabnică a încălcărilor constatate de instanțele naționale sau europene.
Cât privește fondul cauzei, Curtea reține că recurenta susține compatibilitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu dreptul european, în raport cu art. 110 din TFUE.
Impedimentul de analiză a argumentelor expuse în motivele de recurs derivă din faptul pronunțării unor hotărâri în procedura reglementată de art. 267 din TFUE de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin care a fost lămurit înțelesul art. 110 din Tratat, incident în cauza de față, la care se adaugă: prioritatea normelor europene față de cele interne, contrare sau incompatibile cu dreptul Uniunii Europene; efectul direct al normelor europene în fața instanțelor naționale, obligația de interpretare a dreptului intern conform dreptului european, obligația reparării prejudiciilor cauzate persoanelor prin încălcarea normelor europene, ca urmare a emiterii unor norme contrare sau incompatibile cu dreptul european.
În acest cadru, Curtea evocă Hotărârea din 7 aprilie 2011 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. contra Satului Român, prin care s-a statuat că, art. 110 din TFUE (fost art. 90 CE) trebuie interpretat în sensul că "se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără, însă, a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de piața națională".
Din această perspectivă, judecătorul național a constatat incompatibilitatea dispozițiilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu norma europeană menționată, dat fiind că, taxa prevăzută de norma internă română nu este impusă și vehiculelor similare puse în vânzare pe piața națională, cu ocazia înmatriculării / reînmatriculării lor, constatare care obligă la admiterea acțiunii și restituirea sumei încasate cu titlu taxă de poluare către reclamanți, conform principiului arătat mai sus.
Astfel, cu privire la modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei recurente, pârâta este cea care a perceput taxa în litigiu, iar împrejurarea că această taxă este gestionată de Administrația F. pentru Mediu București, intrând în conturile sale nu conduce la pierderea calității procesuale pasive a pârâtei, Administrația Finanțelor Publice M. Nouă, ci conferă acestei pârâte posibilitatea de a formula o cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu București, în condițiile art. 60 și urm. Cod procedură civilă, excepție asupra căreia instanța de fond s-a pronunțat.
Raționamentul se bazează pe existența unui raport juridic direct între reclamantă și pârâta, Administrația Finanțelor Publice M. Nouă.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pârâta să plătească intimatului reclamant suma de 620 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice C.-S. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice M. Nouă împotriva sentinței civile nr.2093/26.06.2013 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul C. D. și chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu București.
Obligă pârâta recurentă să plătească reclamantului intimat suma de 620 lei cheltuieli de judecată .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.12.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Prof. Univ. Dr. L. B. E. N. C. L.
GREFIER,
J. C.
Red.C.L../20.12.2013
Tehnored. .J.C 2 ex./20.12.2013
Primă instanță: G.Ș. - Tribunalul C.-S.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2812/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 4891/2013.... → |
|---|
