Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 9502/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9502/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 18-10-2013 în dosarul nr. 1224/108/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 9502
Ședința publică din 18 octombrie 2013
PREȘEDINTE: Dr. L. L.
JUDECĂTOR: C. P.
JUDECĂTOR: F. Ș.
GREFIER: O. IOȚCOVICI
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul D. G. M. împotriva sentinței civile nr. 4385/04.06.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, și de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sebiș împotriva aceleiași sentințe, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă av. O. P. P. în reprezentarea reclamantului, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantului depune la dosar concluzii scrise și chitanța nr. 180/17.10.2013 reprezentând onorariul de avocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului solicită anularea recursului reclamantului ca netimbrat, respingerea recursului declarat de către pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sebiș și menținerea sentinței pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4385/04.06.2013 pronunțată în dosarul cu același număr, Tribunalul A. a admis acțiunea formulată de reclamantul D. G. M. contra pârâtei Administrația Finanțelor Publice Sebiș pentru restituire taxa auto.
A obligat pârâta Administrația Finanțelor Publice Sebiș la restituirea sumei de 4264 lei cu titlu de taxă de poluare către reclamant și a dobânzilor aferente conform art.124 din Codul de procedură fiscală de la data plății.
A obligat pârâta la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată în parte către reclamant.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termenul prevăzut de lege, atât reclamantul D. G. M., cât și pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sebiș.
Cu privire la recursul reclamantului se reține că reprezentantul acestuia a solicitat anularea ca netimbrat, ipoteză în care soluția instanței va fi pronunțată pe această excepție.
Prin recursul declarat, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sebiș a solicitat a se constata că perceperea taxei în temeiul OG nr. 50/2008, este conformă cu art. 110 din Tratatul de la Lisabona.
Verificând recursul declarat de pârâtă, Curtea constată legalitatea și temeinicia hotărârii, din perspectiva dispozițiilor art. 299 și urm. Cod procedură civilă, 304 ind. 1 Cod procedură civilă, în cauză nefiind incidente temeiurile de casare/modificare a hotărârii, prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă și nici alte temeiuri în sensul art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, motiv pentru care va respinge recursul, ca nefondat, în baza art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă.
Astfel, cât privește fondul cauzei, Curtea reține că pârâta recurentă susține compatibilitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu dreptul european, în raport cu art. 110 din TFUE.
Impedimentul de analiză a argumentelor expuse în motivele de recurs derivă din faptul pronunțării unor hotărâri în procedura reglementată de art. 267 din TFUE de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin care a fost lămurit înțelesul art. 110 din Tratat, incident în cauza de față, la care se adaugă: prioritatea normelor europene față de cele interne, contrare sau incompatibile cu dreptul Uniunii Europene; efectul direct al normelor europene în fața instanțelor naționale, obligația de interpretare a dreptului intern conform dreptului european, obligația reparării prejudiciilor cauzate persoanelor prin încălcarea normelor europene, ca urmare a emiterii unor norme contrare sau incompatibile cu dreptul european.
În acest cadru, Curtea evocă Hotărârea din 7 aprilie 2011 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. contra Satului Român, prin care s-a statuat că, art. 110 din TFUE (fost art. 90 CE) trebuie interpretat în sensul că "se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără, însă, a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de piața națională".
Din această perspectivă, judecătorul național a constatat incompatibilitatea dispozițiilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu norma europeană menționată, dat fiind că, taxa prevăzută de norma internă română nu este impusă și vehiculelor similare puse în vânzare pe piața națională, cu ocazia înmatriculării / reînmatriculării lor, constatare care obligă la admiterea acțiunii și restituirea sumei încasate cu titlu taxă de poluare către reclamanți, conform principiului arătat mai sus.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga pârâta recurentă să plătească reclamantului suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul reclamantului D. G. M..
Respinge recursul declarat de către pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sebiș.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, Dr. L. L. C. P. F. Ș.
GREFIER,O. IOȚCOVICI
Red.L.L./22.10.2013
Tehnored O.I./L.P./08.11.2013
Ex.2
Primă instanță: I. D. - Tribunalul A.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1003/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 05/2013.... → |
|---|
