Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2906/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2906/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 25-04-2013 în dosarul nr. 6649/108/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2906
Ședința publică din 25 aprilie 2013
PREȘEDINTE: R. P.
JUDECĂTOR: E. N.
JUDECĂTOR: C. P.
GREFIER: M. L.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului A. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice a Orașului L. în contradictoriu cu intimatul K. B. C. împotriva sentinței civile nr.4647/09.11.2012, pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, având ca obiect contestație împotriva actului administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului intimat, doamna avocat N. O.,lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta reclamantului intimat a depus la dosar împuternicirea avocațiala, chitanța cu care atesta achitarea onorariului de avocat și concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea în fond a recursului.
Reprezentanta reclamantului intimat, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr.4647/09.11.2012, pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul K. B. C. contra pârâtei Administrația Finanțelor Publice L. pentru restituire taxa auto.
A fost obligată pârâta Administrația Finanțelor Publice L. la restituirea sumei de 1.087 lei cu titlu de taxă de poluare și a dobânzilor aferente conform art.124 din Codul de procedură fiscală.
A fost admisă cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu și obligă chemata în garanție să plătească suma de 1.087 lei reprezentând taxa de poluare și a dobânzilor aferente conform art.124 din Codul de procedură fiscală către pârâta Administrația Finanțelor Publice L..
A fost obligată pârâta la plata sumei de 439,3 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Împotriva acestei hotărâri pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului A., în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice a Orașului L., a declarat recurs, invocând nelegalitatea hotărârii prin aceea că temeiul perceperii taxei de poluare a fost O.G 50/2008, act normativ în deplin acord cu art. 110 TFUE.
Se mai arată că instanța, se impunea, să oblige chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu București să suporte și cheltuielile de judecată ocazionate de proces, întrucât aceasta a încasat suma reprezentând taxă de poluare.
În cauză, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat .
Verificând recursul astfel declarat, Curtea constată legalitatea și temeinicia hotărârii, din perspectiva dispozițiilor art. 299 și urm. Cod procedură civilă, 304 ind. 1 Cod procedură civilă, în cauză nefiind incidente temeiurile de casare/modificare a hotărârii, prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă și nici alte temeiuri în sensul art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, motiv pentru care va respinge recursul, ca nefondat, în baza art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă.
Astfel, cât privește fondul cauzei, Curtea reține că recurenta susține compatibilitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu dreptul european, în raport cu art. 110 din TFUE.
Impedimentul de analiză a argumentelor expuse în motivele de recurs derivă din faptul pronunțării unor hotărâri în procedura reglementată de art. 267 din TFUE de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin care a fost lămurit înțelesul art. 110 din Tratat, incident în cauza de față, la care se adaugă: prioritatea normelor europene față de cele interne, contrare sau incompatibile cu dreptul Uniunii Europene; efectul direct al normelor europene în fața instanțelor naționale, obligația de interpretare a dreptului intern conform dreptului european, obligația reparării prejudiciilor cauzate persoanelor prin încălcarea normelor europene, ca urmare a emiterii unor norme contrare sau incompatibile cu dreptul european.
În acest cadru, Curtea evocă Hotărârea din 7 aprilie 2011 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. contra Satului Român, prin care s-a statuat că, art. 110 din TFUE (fost art. 90 CE) trebuie interpretat în sensul că "se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără, însă, a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de piața națională".
Din această perspectivă, judecătorul național a constatat incompatibilitatea dispozițiilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu norma europeană menționată, dat fiind că, taxa prevăzută de norma internă română nu este impusă și vehiculelor similare puse în vânzare pe piața națională, cu ocazia înmatriculării / reînmatriculării lor, constatare care obligă la admiterea acțiunii și restituirea sumei încasate cu titlu taxă de poluare către reclamanți, conform principiului arătat mai sus.
Cât privește critica relativă la plata cheltuielilor de judecată de către Administrația F. pentru Mediu București, Curtea reține că hotărârea este legală în raport cu împrejurarea că Administrația Finanțelor Publice Ineu are calitatea de pârâtă în cauză, fiind în raporturi juridice directe cu reclamantul în cauză.
Pe de altă parte, prejudiciile produse ca urmare a aprecierii unor norme interne incompatibile cu dreptul european, în măsura în care există o pronunțarea a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cadrul procedurii întrebării preliminare, de admiterea a sesizării, se impun a fi reparate de stat, de îndată, pe cale administrativă, fără a impune celui astfel prejudiciat să apeleze la procedura contencioasă judiciară, generatoare de alte cheltuieli, suplimentare.
Sub acest aspect, Curtea a reținut că în cadrul unei astfel de proceduri administrative, pârâta în cauză se impunea „a se desocoti” cu chemata în garanție, ambele instituții fiind instituții de stat. În speța de față nu a fost urmat acest demers.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă,va obliga recurenta la plata sumei de 500 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului A. în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice a Orașului L. în contradictoriu cu intimatul K. B. C. împotriva sentinței civile nr.4647/09.11.2012, pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, având ca obiect contestație împotriva actului administrativ fiscal.
Obligă recurenta la plata sumei de 500 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
P. R. E. N. C. P.
GREFIER,
M. L.
Red. E.N/ 30.04.2013
Tehnored. L.M. 2 ex./8.05.2013
Primă instanță: I. D. -Tribunalul A.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 3626/2013.... | Pretentii. Decizia nr. 5142/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
