Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1683/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1683/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 828/115/2013
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA NR._/R
Ședința publică din 14.11.2013
PREȘEDINTE: D. I. Ț.
JUDECĂTOR: M. B.
JUDECĂTOR: R. S.
GREFIER: A. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul K. L. R. împotriva sentinței civile nr. 1683/31.05.2013 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâta D.G.F.P. C.-S. - Administrația Finanțelor Publice Reșița și chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța invocă din oficiu excepția de netimbrare a recursului și reține cauza spre soluționarea excepției.
CURTEA
În deliberare constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1683/31.05.2013 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosar nr._, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul Kalitykz L. Reindold în contradictoriu cu pârâta D.G.F.P. C.-S. - Administrația Finanțelor Publice Reșița și s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de către pârâtă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
În privința petitelor referitoare la restituirea taxei de poluare și acordarea de dobânzi, instanța a reținut că, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.24/14.11.2011, pronunțată în recurs în interesul legii, s-a decis că „procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit. d din același cod”.
Prin urmare, excepția invocata de pârâtă, este nefondată și a fost respinsă.
Pe fondul cauzei, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul a reținut că reclamantul K. L. – R. a cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autoturism marca Opel Astra; pentru înmatricularea acestuia în România reclamantul a achitat taxa de poluare, în cuantum de 8.120 lei, conform chitanței . nr._/17.01.2013 (fila 4 dosar).
Taxa de poluare a fost calculată în baza deciziei nr. 75/17.01.2013 (fila 5 dosar), împotriva căreia reclamantul a formulat contestație, considerând că taxa i-a fost percepută eronat, cu aplicarea greșită a legii. Pârâta, prin răspunsul nr. 4095/01.02.2013, a respins cererea reclamantului (fila 25 dosar).
Soluționarea prezentei cauze depinde de clarificarea problemei de drept ivită în cauză, respectiv de a se stabili dacă legislația internă, care condiționează înmatricularea autoturismului achiziționat de reclamant dintr-un stat membru al Uniunii Europene de achitarea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, contravine sau nu prevederilor dreptului european.
Potrivit art. 4 alin. 1 lit. a din Legea nr. 9/2012, ,,obligația de plată a taxei intervine cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare“.
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 din lege, ,,obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.
Tribunalul a reținut că dispozițiile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 9/2012 au fost suspendate prin O.U.G. nr. 1/2012, începând cu data de 31.01.2012 și până la data de 01.01.2013.
Din interpretarea dispozițiilor art.4 alin.1 lit.a și art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012 rezultă că, până la data de 01.01.2013, obligația achitării taxei de poluare intervine numai pentru autovehiculele pentru care se face prima înmatriculare în România nu și pentru cele aflate deja în circulație, dacă au fost înmatriculate în țară, situație care generează o discriminare între vehiculele second-hand achiziționate în România și vehiculele second-hand achiziționate din afara țării.
După data de 01.01.2013, dispozițiile art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012 raportat la art.1 din OUG nr.1/2012 devin incidente, întrucât, după această dată, nu se poate reține existența vreunei discriminări între cele două categorii de autovehicule, situație care nu contravine dreptului european.
Din probele administrate în cauză, tribunalul a observat că reclamantul a achiziționat un autovehicul rulat, care nu a mai fost înmatriculat în România (fila 7-11 dosar).
Ca atare, în vederea primei transcrieri a dreptului de proprietate asupra autoturismului achiziționat de către reclamant dintr-un stat membru al Uniunii Europene și a primei înmatriculări a acestuia în România, după data de 01.01.2013, reclamanta are obligația achitării taxei pentru emisiile poluante, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 coroborate cu dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 9/2012, motiv pentru care apreciază că acțiunea reclamantei este neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Kalitykz L. Reindold, solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței recurate iar pe fond, admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la restituirea sumei de 8.120 lei plătită cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule.
În motivare, reclamantul recurent arată că autoturismul marca OPEL ASTRA a fost achiziționat în data de 29.11.2012, în perioada cât Legea nr. 9/2012 prin Ordonanța nr. 1/2012 a fost suspendat și a fost obligat să achite suma sus menționată cu titlu de taxă de poluare, la data de 17.01.2013.
Având în vedere că instituțiile abilitate, prin birocrația și tergiversarea de care au dat dovadă, l-au obligat a întârzia să achite această taxă, recurentul se consideră discriminat față de ceilalți justițiabili care au beneficiat de restituirea taxei de poluare, având în vedere că autoturismul a fost achiziționat în 2012, în perioada când Legea nr. 9/2012 era suspendată.
Un alt aspect care, consideră recurentul, nu a fost luat în calcul îl reprezintă prevederile textului Ordonanței nr. 1/2012 prin care se menționează faptul că se necesită din motive de dificultate de ordin tehnic suspendarea Legii 9/2012 pe o perioadă de 1 an.
Curtea, din oficiu, a invocat excepția de netimbrare a recursului.
Conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 7 dosar pentru termenul de judecată din data de 14 noiembrie 2013, recurentul K. L. R. a fost citat cu mențiunea timbrării recursului în sumă de 19,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar, fără ca acesta să-și îndeplinească obligația până la termenul stabilit de instanță.
Având în vedere că potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 147/1997 republicată, privind taxele judiciare de timbru, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar în conformitate cu alin. 3 din același articol, neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru se sancționează cu anularea cererii, sancțiune prevăzută și de art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 privind timbrul judiciar și întrucât recurentul nu a depus la termenul stabilit dovada plății taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, urmează a se dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul reclamantului K. L. R. împotriva sentinței civile nr. 1683/31.05.2013 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosar nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.11.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR Pt.JUDECĂTOR
D. I. Ț. Dr. M. B. R. S.
transferată la altă instanță,
semnează
PREȘEDINTE SECȚIE a II-a CIVILĂ
dr. M. B.
GREFIER
A. T.
RED.MB/05.12.2013
TEHNORED. A.T./05.12.2013
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL C.-S.
PREȘEDINTE: I. M.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 4944/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 9492/2013.... → |
|---|
