Litigiu privind regimul străinilor. Sentința nr. 338/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 338/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 592/59/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOperator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ -06.06.2013
SENTINȚA CIVILĂ NR. 338
Ședința publică din 13 iunie 2013
PREȘEDINTE: C. D. O.
GREFIER: G. S.
S-a luat în examinare contestația formulată de către reclamantul R. M. T. Zaky în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General pentru Imigrări București, având ca obiect litigiu privind regimul străinilor – contestație împotriva deciziei de returnare sub escortă.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă în reprezentarea pârâtului consilier juridic B. E., lipsă fiind reclamantul.
În reprezentarea Ministerului Public se prezintă procuror S. A. din cadrul Parchetului de le lângă Curtea de Apel Timișoara.
Se prezintă în fața instanței translatorul Khamis Hisam, legitimându-se cu C.I. . nr._ eliberat de Poliția Timișoara la data de 16.01.2012, având CNP_, autorizația de traducător și interpret pentru limba Arabă nr. 7505 din 20.09.2002 eliberată de Ministerul Justiției – Direcția Publicitate Mobiliară, Imobiliară și Notari Publici).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței, la data de 10.06.2013 din partea pârâtului întâmpinare însoțită de un set de înscrisuri, iar la data de 12.06.2013 completare de acțiune din partea reclamantului. Reprezentantul reclamantului comunică cu părțile un exemplar din completarea de acțiune.
Reprezentantul pârâtului depune la dosar delegație de reprezentare.
Instanța invocă, din oficiu și pune în discuția părților, excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratul General pentru Imigrări București și introducerea în cauză a Serviciul pentru Imigrări al Județului T., având în vedere că acesta este emitentul actului contestat.
Procurorul solicită admiterea excepției invocate.
Părțile nu se opun admiterii excepției invocate.
Instanța admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratul General pentru Imigrări București și introducerea în cauză a Serviciul pentru Imigrări al Județului T., în calitate de emitent al actului contestat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și completată, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtului pune concluzii de respingere a contestației ca fiind neîntemeiată.
Procurorul solicită respingerea contestației ca fiind neîntemeiată.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, la data de 06.06.2013, sub nr._ , reclamantul R. M. T. Zaky în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General pentru Imigrări București a formulat contestație împotriva Deciziei de Returnare de pe teritoriul României nr._ din 28.05.2013.
În motivare se arată că la data de 23.04.2013, reclamantul, în calitate de asociat unic, și-a înscris în Registrul Comerțului societatea cu răspundere limitată „.", având ca obiect „ Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare", având sediul în orașul F., jud. T. și, pentru a cărei funcționare a achiziționat numeroase utilaje și instalații, investind în acest fel sume importante de bani.
Reclamantul susține că, având în vedere aceste investiții efectuate în societatea comercială în a cărei bună funcționare era direct interesat, a intenționat să-și prelungească dreptul de ședere temporară pe teritoriul României prin cerere adresată autorităților competente, în privința căreia avea o speranță legitimă că i-ar fi aprobată.
Astfel, la data de 28.05.2013, arată că i-a fost respinsă cerere privind prelungirea dreptului de ședere temporară în România, fiindu-i înmânată însă prezenta decizie de returnare.
Menționează că nu este cunoscător al limbii române și nici a limbii engleze, iar în aceste condiții a semnat de primire pentru prezentul înscris, neavând reprezentarea, în lipsa unui translator, că i se comunică o Decizie de returnare din România.
Arată că decizia de returnare comunicată nu îndeplinește toate cerințele de validitate prevăzute de lege, întrucât la descrierea stării de fapt care justifică încadrarea în prevederile art. 11 alin. 1 din OUG 194/2002 privind regimul străinilor se menționează faptul că a depășit dreptul de ședere în România cu un număr de zile nespecificat.
În drept se invocă art.53 și art.84 din OUG nr. 194/2002.
În cauză a formulat întâmpinare pârâtul Inspectoratul General pentru Imigrări - Serviciul pentru Imigrări al județului T. solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare se arată că în urma verificărilor efectuate s-a constatat ca străinul a intrat în România la data de 07.10.2012 prin P.P.F. Aeroport Otopeni, în scop de afaceri, în baza unei vize de scurta ședere valabila de Ia data de 30.09.2012 pana la 15.11.2012 ,cu drept de ședere 47 de zile, aplicata în pașaportul . nr._, emis la data de 23.12.2010 de către autoritățile egiptene, valabil pana la 22.12.2017. Reclamantul a depășit dreptul de ședere cu un număr de 194 de zile. Viza de scurta ședere obținută de reclamant a fost eliberata de Ambasada României din Cairo in baza invitației RO_ din 24.07.2012 efectuate de S.C.„DOEMI TRADE" SRL din Iași.
Având în vedere faptul ca străinul nu a respectat dreptul de ședere conform vizei acordate si nici nu a rămas la locul de cazare anunțat de invitator, la data de 23.01.2013 Serviciul pentru Imigrări Iași a emis decizia de depistare nr._ pe numele străinului, pentru ședere ilegală.
Întrucât reclamantul a încălcat prevederile art. 4 alin. 4 si art. 11 alin 1 din OUG 194/2002 privind regimul străinilor in România, republicata cu modificările si completările ulterioare, Serviciul pentru Imigrări al județului T. i-a eliberat acestuia decizia de returnare nr._ din 28.05.2013, valabilă 15 zile, prevăzută de art. 82 alin. 3 lit. a) pct. (i) din același act normativ.
Anterior emiterii dispoziției contestate, Serviciul pentru Imigrări al județului T. a constatat că șederea reclamantului pe teritoriul României a devenit ilegală, acesta încălcând prevederile art. 11 pct. 1 si art. 4 alin. 4 din O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor in România, republicată.
Referitor la susținerea reclamantului ca a încercat sa depună cerere pentru prelungirea dreptului de ședere arată că nu străinul s-a prezentat la ghișeu pentru prelungirea dreptului de ședere, acesta fiind verificat de către lucrătorii Politiei Municipiului Lugoj, care s-au prezentat la adresa străinului, în baza solicitării pârâtului înregistrată la Politia Lugoj cu nr._ din 28.05.2013 fiind depistat si predat lucrătorilor Serviciului pentru Imigrări T. pentru luarea masurilor legale.
Menționează ca in conformitate cu prevederile art. 23 alin. 5 din OUG 194/2002 privind regimul străinilor in România, cu modificările si completările ulterioare, dreptul de ședere conferit străinului prin viza de scurta ședere nu poate fi prelungit.
Referitor al susținerile reclamantului ca nu a cunoscut limba română, ca a încercat sa depună cerere pentru prelungirea dreptului de ședere, si nu știe ce a semnat, arată că Decizia de returnare este redactată în conformitate cu prevederile art. 82 din OUG 194 / 2002 privind regimul străinilor, si in limba engleza, iar conținutul deciziei i-a fost tradus de conaționalul sau G. Aii Khalaf Mohamed Said, ns. la 27.08.1979 in Egipt, care l-a însoțit pe toata perioada verificărilor si a emiterii deciziei de returnare.
Având in vedere ca șederea reclamantului a devenit ilegala pe teritoriul României, împotriva acestuia a fost luata măsura îndepărtării de pe teritoriul României si i s-a eliberat Decizia de returnare de pe teritoriul României nr._ din 28.05.2013, valabila 15 zile, in temeiul art. 82, alin. 3 lit. a pct. i din OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările si completările ulterioare, cu îndeplinirea tuturor condițiilor cerute de lege, motiv pentru care consideră că măsura luata împotriva cetățeanului străin este legală și temeinica.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Reclamantul este cetățean străin și a intrat legal în România la data de 07.10.2012, prin P.T.F. Otopeni, în baza vizei de scurtă ședere, în scop de afaceri.
Dreptul de ședere temporară a operat până la data de 15.11.2012.
Pentru depășirea acestui termen, pârâtul Serviciul pentru Emigrări al Județului T. a emis decizia de returnare nr._/28.05.2013, comunicată în aceiași zi reclamantului.
Reclamantul contestă această decizie pe motiv că nu specifică numărul de zile cu care a depășit termenul de ședere. De asemenea, a dovedit șederea în scop de afaceri prin certificat constatator al înființării unei societăți comerciale și contract de închiriere a unei locuințe.
În subsidiar, cere ca instanța să constate că decizia de returnare produce efecte nu de la comunicare ci de la formularea prezentei acțiuni deoarece decizia e întocmită în limbile română și engleză iar el nu cunoaște niciuna din aceste limbi, fiind astfel nerespectate prevederile art. 82 al. 21 din O.U.G. nr. 194/2002.
Acțiunea este neîntemeiată.
Astfel, înființarea unei societăți comerciale sau dreptul de folosire a unei locuințe nu constituie motive întemeiate pentru depășirea termenului legal de ședere conferit în baza vizei de scurtă ședere, neexistând prevederi legale în acest sens; din contra, art. 23 al. 5 dispune că „Dreptul de ședere pe teritoriul României, conferit străinului prin viza de scurtă ședere, nu poate fi prelungit.”
Referitor la omisiunea specificării numărului de zile de întârziere, Curtea constată că există diferențe între copiile deciziilor de returnare depuse de părți (filele 3 și 16 dos): ce depusă de reclamant nu specifică numărul zilelor de întârziere, pe când cea depusă de pârât menționează acest aspect.
Instanța reține că această chestiune este lipsită de relevanță deoarece, chiar reală, presupus omisiune nu aduce atingere legalității deciziei în condițiile în care termenul legal de ședere a fost în mod cert depășit.
În ce privește data de la care începe să curgă termenul de 15 zile acordat pentru părăsirea teritoriului României, Curtea constată că aceasta este 28.05.2013, când reclamantul a luat la cunoștință sub semnătură de cuprinsul deciziei.
Reclamantul nu a făcut dovada că a cerut comunicare deciziei într-o altă limbă, așa cum specifică expres art. 82 al. 21 din O.U.G. nr. 194/2002, astfel încât nu există motive să se rețină că au fost încălcate dispozițiile acestui text legal.
Așa fiind, în temeiul art. 18 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, instanța urmează să respingă contestația.
Se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către interpret Khamis Hisam a sumei de 30 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor de interpret și traducător.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația formulată de reclamantul R. M. T. Zaky în contradictoriu cu pârâtul Serviciul pentru Imigrări al Județului T. împotriva deciziei de returnare de pe teritoriul României nr._/28.o5.2013 emisă de pârât.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către interpret Khamis Hisam (interpret de limba arabă posesor al C.I. . nr._ eliberat de Poliția Timișoara la data de 16.01.2012, având CNP_, autorizația de traducător și interpret pentru limba Arabă nr.7505 din 20.09.2002 eliberată de Ministerul Justiției – Direcția Publicitate Mobiliară, Imobiliară și Notari Publici) a sumei de 30 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor de interpret și traducător.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.06.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D. OANAGIANINA S.
Red.C.D.O. – 28.06.2013
Tehnored.GS – 28.06.2013
2ex/SM/
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 362/2013. Curtea de... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 8513/2013.... → |
|---|
