CSJ. Decizia nr. 1247/2000. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1247
Dosar nr.898/2000
Şedinţa publică din 27 martie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj în nume propriu, în numele Direcţiei Controlului Financiar de Stat şi în numeleMinisterului Finanţelor Publice împotriva sentinţei nr.438 din 8 octombrie 1999 a Curţii de Apel Craiova – Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat: recurentul-pârât Ministerul Finanţelor Publice reprezentat de consilierul juridic A.L. şi intimata reclamantă S.C. „W.D.I." SRLreprezentată de administratorulB.I. lipsind recurentele pârâte Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj şi Direcţia Controlului Financiar de Stat Dolj.
Procedura completă.
Consilierul juridic A.L. a solicitat admiterea recursului, potrivit motivelor dezvoltate în scris, casarea sentinţei atacate şi pe fond respingerea acţiunii.
Administratorul Beşteleu Iulian a cerut respingerea recursului ca nefondat.
Procurorul a pus concluzii pentru respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei nr.438 din 8 octombrie 1999 a Curţii de Apel Craiova – Secţia de contencios administrativ, ca legală şi temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.438 pronunţată la data de 8 octombrie 1999 în dosarul nr.629/A/1999,Curtea de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. „W.D.I." SRLîn contradictoriu cu Ministerul Finanţelor, Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Dolj (D.G.F.P.C.F.S. Dolj) şi Direcţia Controlului Financiar de Stat Dolj (D.C.F.S. Dolj) şi a dispus anularea actelor administrative emise de autorităţile publice pârâte: Decizia nr.1313/1999 şi procesul-verbal de control nr.7 din 22 octombrie 1997.
Pentru a pronunţa această soluţie Curtea de apel areţinut, în esenţă, că, prin procesul-verbal încheiat de organele de control din cadrul D.C.F.S. Dolj la data de 22 octombrie 1997 s-a stabilit că societatea comercială datorează bugetului de stat suma de 1.018.705.675 lei reprezentând accize, iar prin Decizia nr.1313 din 25 iunie 1999 Ministerul Finanţelor s-a desesizat în legătură cu soluţionarea pe fond a plângerii împotriva procesului verbal de control motivând că această cauză constituie obiectul unui dosar penal.
Admiţând acţiunea şi anulând actele administrative atacate, Curtea de apel a motivat că prin Decizia penală nr.1418 din 26 august 1999 pronunţată de Secţia penală a aceleiaşi Curţi, inculpaţii S.I.G., B.E.I. şi S.T. au fost obligaţi în solidar la plata sumei de7.115.373.970 lei la bugetul de stat,inculpaţii fiind coasociaţi şi administratori ai societăţii comerciale controlate.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs D.G.F.P.C.F.S. Dolj, în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor şi al D.C.F.S. Dolj la 5 noiembrie 1999, susţinând că hotărârea a fost pronunţată cu aplicarea greşită a legii, instanţaconfundând răspunderea administratorilor societăţii care au fost condamnaţi şi obligaţi la plata despăgubirilor către bugetul statului printr-o hotărâre penală, cu răspunderea fiscală a societăţii comerciale controlate, obligată prin actul de constatare să plătească accize şi TVA bugetului de stat.
Recursul este neîntemeiat.
Criticile aduse hotărârii instanţei de fond sunt neîntemeiate pentru că chiar dacă, de principiu, formele răspunderii delictuale şi fiscale nu se exclud, finalitatea acestora este comună: recuperarea pagubei produse bugetului de stat.
Or,în cauză, chiar Ministerul Finanţelor reţine în considerentele deciziei nr.1313 din 25 iunie 1999 că suma de 1.018.705.675 lei, care făcea obiectul plângerii cu care fusese sesizat era cuprinsă în suma totală de 7.115.373.970 lei pentru care D.G.F.P.C.F.S. Dolj se constituise parte civilă în cauza penală şi la plata căreia inculpaţii au fost obligaţi în solidar, acesta fiind şi motivul pentru care ministerul s-a desesizat.
Astfel fiind, criticile formulate sunt neîntemeiate, soluţia instanţei de fond fiind legală şi temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor PubliceajudeţuluiDoljînnumepropriu,în numele DirecţieiControlului Financiar de Stat şi în numeleMinisterului Finanţelor Publice împotriva sentinţei nr.438 din 8 octombrie 1999 a Curţii de Apel Craiova – Secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2003.
| ← AVOCAT. RADIEREA DIN COLEGIUL DE AVOCAŢI CONSTANŢA CA URMARE A... | CSJ. Decizia nr. 1267/2000. Contencios → |
|---|
