CSJ. Decizia nr. 213/2001. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 213
Dosar nr. 484/2001
Şedinţa publică din 23 ianuarie 2003
S-au luat în examinare recursurile declarate de Consiliul Concurenţei şi de Asociaţia P.A.S. SC „Prodomus" SA Bucureşti împotriva sentinţei civile nr.1660 din 29 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat recurentul Consiliul Concurenţei reprezentat de inspectorul de concurenţăT.L. şi intimatul-reclamant D.S. reprezentat de avocatul A.D.Ş., lipsind recurenta-intervenientă Asociaţia PAS SC „Prodomus" SA Bucureşti, precum şi intimata-intervenientă Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului.
Procedura completă.
Magistratul asistent a făcut referatul cauzei arătând că, la 22 ianuarie 2003, recurenta-intervenientă Asociaţia P.A.S. SC „Prodmus"SA Bucureşti a solicitat în scris să se ia act de retragerea cererii sale de intervenţie formulată în favoarea Consiliului Concurenţei, după care a acordat cuvântul asupra recursurilor.
Inspectorul de concurentă T.L. a solicitat admiterea recursului declarat de Consiliul Concurenţei, potrivit motivelor dezvoltate în scris, casarea sentinţei atacate şi pe fond, respingerea acţiunii. Pentru recursul formulat de Asociaţia PAS - SC „Prodomus" SA Bucureşti a cerut să se ia act de cererea formulată de recurentă. A depus „Concluzii scrise" (filele 88-94).
Avocatul A.D.Ş. a pus concluzii pentru respingerea ca nefondat a recursului declarat de Consiliul Concurenţei. A solicitat să se ia act de cererea depusă de Asociaţia P.A.S. SC „Prodomus" SABucureşti, recursul declarat de aceasta, fiind fără obiect.
CURTEA
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.1660 pronunţată în dosarul nr.451/2000 la data de 29 noiembrie 2000, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ a admis acţiunea formulată de reclamanţii D.Ş. şi Fondul Proprietăţii de Stat în contradictoriu cu Consiliul Concurenţei şi intervenienta Asociaţia PAS „Prodomus" Bucureşti şi a respins cererea de intervenţie în interesul pârâtului formulată de această pârâtă, dispunând anularea deciziei nr.142/ 06.03.2000 emisă de Plenul Consiliului Concurenţei.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 27 martie 2000 şi respectiv, 29 martie 2000, la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ au fost înregistrate acţiunile formulate de reclamantul D.Ş. şi, respectiv, Fondul Proprietăţii de Stat care, prin încheierea din data de 23 mai 2000 au fost conexate la dosarul nr.451/2000.
În acţiunile formulate, cei doi reclamanţi au cerut anularea deciziei nr.142 din 06 martie 2000 emisă de Plenul Consiliului Concurenţei care, în temeiul art.54 din Legea concurenţei nr.21/1996, a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.21 din31 ianuarie 1998 încheiat pentru pachetul majoritar de acţiuni pe care Statul Român le deţine la S.C."Prodomus"SA Bucureşti.
Prin Decizia nr.142/ 06 martie 2000, Plenul Consiliului Concurenţei a decis ca Fondul Proprietăţii de Stat să completeze metodologiile de privatizare şi a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.21/ 13 ianuarie 1999 încheiat între F.P.S. în calitate de vânzător şiD.Ş. în calitate de cumpărător al pachetului majoritar de acţiuni la SC „Prodomus" SA Bucureşti, reţinând că între Comisia de negociere şiD.Ş. s-a realizat o înţelegere pe verticală care a avut ca urmare înlăturarea de pe piaţă a celorlalţi concurenţi; fiind încălcate prevederile art.5 alin.1, în special lit.g din Legea nr.21/1996, denaturându-se concurenţa şi posibilitatea obţinerii unui preţ avantajos pentru acţiunile scoase la vânzare.
Totodată, s-a dispus ca o comisie din cadrul Consiliului Concurenţei să stabilească prin decizie cuantumul amenzilor contravenţionale.
La data de 26 aprilie 2001 a fost înregistrată cerere de intervenţie în interesul Consiliului Concurenţei formulată de Asociaţia P.A.S. Prodomus Bucureşti care a cerut respingerea acţiunilor şi menţinerea deciziei nr.142/ 06 martie 2000 a Plenului Consiliului Concurenţei susţinând, în esenţă, că la vânzarea-cumpărarea pachetului de acţiuni la SC „Prodomus" SA Bucureşti, aşa cum au constatat organele de investigaţie, s-a realizat o înţelegere care a avut ca scop favorizarea reclamantului şi eliminarea asociaţiei din competiţia respectivă.
În motivarea soluţiei de admitere a acţiunii reclamanţilor şi de anulare a deciziei nr.142 din 06 martie 2000 a Plenului Consiliului Concurenţei, instanţa de fond a reţinut, în principal, că în conformitate cu prevederile art.2 alin.4 lit.b din Legea nr.21/1996, dispoziţiile acestei legi nu se aplică pieţii monetare şi pieţii titlurilor de valoare, în măsura în care libera concurenţă pe aceste pieţe face obiectul unor reglementări speciale, iar controlul de legalitate se face conform reglementărilor speciale, adică OUG nr.88/1997, modificate prin Legea nr.99/1999 şi HG nr.55/1998.
A mai reţinut că Legea concurenţei nu este aplicabilă în cauză deoarece reclamantul D.Ş. nu are calitatea de agent economic, iar potrivit art.1 alin.(1) lit.a din Legea nr.21/1996, această lege se aplică actelor şi faptelor care au sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei săvârşite de agenţi economici sau asociaţii de agenţi economici.
A mai motivat că, din moment ce contractul de vânzare-cumpărare a intrat în circuitul civil, Plenul Consiliului Concurenţei nu putea constata nulitatea acestuia, aceasta fiind o prerogativă a justiţiei, iar potrivit prevederilor art.125 din Constituţie aceasta se realizează prin Curtea Supremă de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti.
Că, prin Decizia nr.4084/ 31 iulie 2000 pronunţată de Secţia comercială a Curţii Supreme de Justiţie a fost confirmată validitatea contractului nr.21/ 13 ianuarie 1999, fiind admise recursurile formulate de F.P.S. şiD.Ş. şi casată sentinţa civilă nr.55/ 10 decembrie 1999 pronunţată de Secţia comercială a Curţii de Apel Bucureşti care admisese acţiuneaAsociaţiei P.A.S. Prodomus şi constatasenulitatea contractului respectiv de vânzare-cumpărare a pachetului majoritar de acţiuni de la SC „Prodomus" SA Bucureşti.
Mai mult, a motivat instanţa de fond, în mod greşit a reţinut Consiliul Concurenţei încălcarea prevederilor art.5 alin.1 lit.a din Legea nr.21/1996 neexistând probe în sensul celor reţinute în considerentele deciziei nr.144/ 06 martie 2000.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs intervenienta Asociaţia P.A.S. Prodomus, care, la 22 ianuarie 2003, a trimis o cerere deretragere a intervenţiei şi, implicit, de renunţare la judecata recursului, astfel că, potrivit prevederilor art.267 alin.2 şi art.246 Cod procedură civilă se va lua act de acest fapt.
A formulat recurs şi Consiliul Concurenţei, criticând soluţia instanţei de fond sub următoarele aspecte:
- hotărârea cuprinde motive străine de natura cauzei (art.304 pct.7 Cod procedură civilă), reţinând că reclamantul nu ar fi agent economic şi căprevederile Legii nr.21/1996 nu i-ar fi aplicabile;
- hotărârea este dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii (art.304 pct.9 Cod procedură civilă), considerând că ar fi incidente în cauză prevederile art.2 alin.4 lit.b din Legea nr.21/1996 şi căaceastă lege nu ar fi aplicabilă în cauză, Consiliul Concurenţei neavând competenţă să constate nulitatea unui contract de vânzare-cumpărare de acţiuni;
- instanţa nu s-a pronunţat asupramijloacelor materiale de apărare de la dosar (art.304 pct.10 Cod procedură civilă), ignorând probele indirecte care dovedeau înţelegerea existentă între fostul F.P.S. şiD.Ş. care a avut ca rezultat denaturarea concurenţei în privinţa privatizării SC „Prodomus" SA Bucureşti;
- instanţa a interpretat în mod greşit o serie de alte fapte şi împrejurări de care depindea soluţionarea legală a cauzei.
Recursul este nefondat.
Într-adevăr, aşa cum a reţinut în mod corect instanţa de fond, potrivit prevederilor art.2 alin.(4) lit.b) din Legea concurenţei nr.21/1996, dispoziţiile acestei legi nu se aplică pieţii monetare şi pieţii titlurilor de valoare, în măsura în care libera concurenţă pe aceste pieţe face obiectul unor reglementări speciale.
Or, în materia privatizării societăţilor comerciale sunt aplicabile prevederile OUG nr.88/1997 modificată prin Legea nr.99/1999 şi, respectiv, HG nr.55/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de active şi Ordinul nr.59/1998, pentru aplicarea acestor norme metodologice.
De asemenea, în privinţa controlului legalităţii contractului de vânzare-cumpărare a acţiunilor, instanţa de fond a reţinut corect că este o prerogativă a justiţiei care, potrivit prevederilor art.125 din Constituţie se realizează prin Curtea Supremă de Justiţie şi celelalteinstanţe judecătoreşti.
Este adevărat că Secţia comercială a Curţii de Apel Bucureşti, prin sentinţa civilă nr.55/ 10 decembrie 1999, admiţând acţiunea formulată de Asociaţia P.A.S. Prodomus împotriva pârâţilor F.P.S. şi D.Ş., a constatat nulitatea contractului nr.21/ 13 ianuarie 1999, dar Secţia comercială a Curţii Supreme de Justiţie, prin Decizia nr.4084/ 31 iulie 2000, a admis recursurileformulate de F.P.S. şi D.Ş., a casat prima hotărâre şi a respins acţiunea formulată, confirmând astfel validitatea contractului respectiv.
Astfel fiind, rezultă că primele două motive de recurs invocate sunt neîntemeiate, iar examinarea celorlalte motive, care se referă la fondul cauzei, este inutilă, aspectele de fond fiind cercetate de instanţele comerciale care s-au pronunţat irevocabil în această cauză.
În concluzie, pentru considerentele prezentate mai sus, recursul de faţă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Consiliul Concurenţei împotriva Sentinţei civile nr.1660 din 29 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de Asociaţia P.A.S. – S.C. „Prodomus" S.A. Bucureşti.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 19/2001. Contencios | CSJ. Decizia nr. 215/2001. Contencios → |
|---|
