Distincţia între funcţia deţinută de către un funcţionar public şi funcţia de demnitate publică
Comentarii |
|
Potrivit dispoziţiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.
Legea nr. 188/1999 în art. 2 alin. (1) defineşte funcţia publică ca fiind „ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite în temeiul legii în scopul realizării prerogativelor de putere publică locală şi autorităţile administrative autonome”.
Art. 1 din O.G. nr. 32/1998,art. 1 şi 2 lit. d) şi e) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, cât şi art. 2 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 defineşte noţiunea de demnitate publică ca fiind acele funcţii la nivelul administraţiei autonome, precum şi cele de la nivelul administraţiei publice locale, care se exercită pe baza mandatului de demnitar, având la bază criterii politice.
Faţă de textele de lege invocate mai sus, acţiunea reclamantei nu poate fi considerată inadmisibilă, primarul nefăcând parte din categoria funcţionarilor publici.
Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 4678 din 9 octombrie 2013
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 12040/121/2011 la Tribunalul Galaţi reclamantul primarul comunei, C.N., în contradictoriu cu pârâtul P.N., a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 6.649 lei reprezentând drepturi salariale plătite fără baza legală şi dobânda aferentă.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, urmare a controlului efectuat de către Camera de Conturi Galaţi la unitatea administrativ-teritorială M., s-a emis decizia nr. 28/14.07.2011, prin care s-a dispus în sarcina primarului să procedeze la stabilirea întinderii obligaţiilor de plata si apoi la recuperarea pagubei. În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile Legii nr. 154/1998 şi ale Legii nr. 215/2001. Reclamantul a solicitat şi judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 C.proc.civ. La dosar, reclamantul a depus în copie xerox înscrisuri. Legal citat, pârâtul a depus întâmpinare prin care, pe cale de excepţie, a invocat prescripţia dreptului la acţiune, arătând în esenţă că reclamantul solicită obligarea sa la plata sumei de 6.649 lei, reprezentând drepturi salariale plătite în perioada mai-iunie 2008.
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii arătând că drepturile salariale încasate au avut bază legală. În drept, pârâtul a invocat art. 115-119 C.proc.civ., Decretul nr. 167/1958, Legea nr. 215/2003. La dosar pârâtul a depus în copii xerox înscrisuri şi a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 C.proc.civ.
La termenul de judecată din data de 16.05.2013, instanţa a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii promovării acţiunii. În urma analizării probelor administrate, prin sentinţa civilă nr. 1755/23.05.2013 instanţa de fond a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii reclamantului, reţinându-se, în esenţă, faptul că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 188/1999. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, care a susţinut că instanţa de fond a confundat noţiunea de demnitate publică cu aceea de funcţionar public.
Recursul de faţă este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică. Funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de instituţia publică, în temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale, învestirea în funcţie făcându-se în urma câştigării concursului sau promovării examenului organizat pentru ocuparea funcţiei publice. Conceptul de demnitate publică reprezintă „complexul de atribuţii şi responsabilităţi stabilite prin Constituţie, legi şi alte acte normative, pe care şi le asumă o persoană fizică prin învestirea sa ca urmare a rezultatului procesului electoral direct, prin alegere, sau indirect, prin numire, potrivit legii.
Legal, funcţia publică este definită la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, ca fiind „ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile administrative autonome”. Art. 1 din O.G. nr. 32/1998 şi art. 1 şi 2 lit. d) şi e) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 şi art. 2 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 definesc noţiunea de „demnitate publică” ca fiind acele funcţii de la nivelul administraţiei publice centrale sau autorităţilor administrative autonome, precum şi cele de la nivelul administraţiei publice locale şi care se exercită pe baza mandatului de demnitar, având la bază criterii politice.
Cum există o distincţie clară între funcţia deţinută de către un funcţionar public şi funcţia de demnitate publică, Curtea, văzând şi dispoziţiile art. 312 C.proc.civ., a admis recursul reclamantului dispunând casarea hotărârii primei instanţe şi trimiterea cauzei la această instanţă pentru judecarea pe fond a litigiului, ocazie cu care vor fi analizate şi excepţiile invocate de pârât.
(Judecător George Popa)
CERERE DE PENSIONARE ANTICIPATĂ. NEÎNDEPLINIREA PERIOADEI... → |
---|