CSJ. Decizia nr. 284/2003. Contencios. Refuz raspuns memoriu. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 284/2003
Dosar nr. 1897/2002
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată şi înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, reclamantul T.V. a chemat în judecată în calitate de pârât. Guvernul României – Corpul de Control al Primului Ministru, pentru ca instanţa prin sentinţa ce o va pronunţa, să-l oblige pe pârât să-i răspundă la memoriul nr. 17/11352 din 9 octombrie 2001 şi la revenirile ulterioare, ultima din 7 februarie 2002.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin memoriul menţionat a sesizat pârâtul, în legătură cu un caz grav de corupţie şi că răspunsul primit cu nr. 7 din 3 februarie 2001, nu reprezintă o rezolvare a petiţiei sale.
Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 278/2002, a respins ca nefondată, acţiunea.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că pârâtul în limita atribuţiilor sale, a răspuns reclamantului la memoriul formulat şi că nu poate fi astfel reţinut ca refuz nejustificat, răspunsul dat reclamantului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul.
În motivarea recursului, recurentul-reclamant a susţinut că instanţa de fond a reţinut greşit obiectul cererii sale şi că pârâtul trebuia să-i comunice modul de rezolvare al celor sesizate prin memoriul adresat, în legătură cu tergiversarea soluţionării cauzei penale, în care el figura ca parte civilă.
Analizând recursul formulat în raport cu dispoziţiile art. 304 şi ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Recurentul-reclamant a formulat mai multe memorii, pe care le-a adresat pârâtului, prin care semnala diferite aspecte în legătură cu tergiversarea soluţionării a unei cauze penale, în care figura ca parte civilă. Această împrejurare rezultă din copiile memoriilor şi adreselor de răspuns depuse la dosar.
Pârâtul, în raport cu competenţele ce-i revin în baza Legii nr. 90/2001, privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a deciziei nr. 265/2001 de înfiinţare a Corpului de Control, a răspuns recurentului la aceste memorii, în sensul că au fost sesizate organele în drept să facă cercetări. În acelaşi sens este şi răspunsul la memoriul nr. 17/11352 din 9 octo 2001, cu revenirile ulterioare. Astfel, prin adresa nr. 7 din 23 februarie 2001, recurentului i se răspunde că memoriul său a fost înaintat Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, pentru a se efectua cercetări şi că rezultatul cercetărilor întreprinse a fost comunicat Corpului de Control, prin adresa nr. 472/2001, adresă ce a fost trimisă recurentului.
Rezultă deci, că răspunsul dat recurentului, nu poate fi calificat ca un refuz nejustificat, în sensul dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 24/1990, el fiind dat în limita competenţelor ce revin pârâtului.
Altfel spus, cele sesizate de recurent nu puteau fi cercetate decât de organale competente, ceea ce, de altfel, s-a şi făcut, conform adreselor de răspuns aflate la dosar.
În consecinţă, faţă de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.V., împotriva sentinţei civile nr. 278 din 18 martie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 ianuarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2839/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 2840/2003. Contencios. împotriva deciziei... → |
---|