CSJ. Decizia nr. 2906/2003. Contencios. Refuz redactare încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2906/2003
Dosar nr. 1606/2003
Şedinţa publică din 30 septembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 84/2003,reclamantul G.C., în contradictoriu cu Guvernul României, a solicitat să se dispună redactarea unei încheieri privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ce a fost modificat neconstituţional prin OUG nr. 49/2001, precum şi remiterea acestei încheieri, spre competentă soluţionare, Curţii Constituţionale.
Prin sentinţa civilă nr. 206 din 18 februarie 2003, s-a respins ca inadmisibilă acţiunea.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere:
În raport de dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale rezultă că: în cazul excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o ordonanţă în vigoare de care depinde soluţionarea cauzei, Curtea Constituţională decide.
Conform alin. 4 art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia printr-o încheiere.
În speţă, reclamantul nu a învestit instanţa de contencios administrativ printr-o acţiune, conform art. 1 din Legea nr. 29/1990, ce a solicitat direct instanţei redactarea unei încheieri, ceea ce este inadmisibil.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul G.C., criticând-o astfel:
Prin acţiune, a solicitat anularea actelor administrative din domeniul sistemului public de pensii, fiind prejudiciat material, respectiv încheierea privind neconstituţionalitatea OUG nr. 49/2001, astfel că instanţa a fost învestită conform art. 1 din Legea nr. 29/1990.
Analizându-se actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Din acţiunea înregistrată la 6 ianuarie 2003, rezultă că obiectul cererii l-a constituit redactarea unei încheieri privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 180 din Legea nr. 19/2000, cu precizarea în partea finală se solicită soluţionarea favorabilă a acestui capăt de cerere. Expunerea în fapt a situaţiei apariţiei Legii nr. 19/2000 şi a OUG nr. 49/2001 privind consecinţele asupra diferitelor categorii de pensionari, ca şi sugestiile privind sporirea veniturilor bugetului de stat, nu constituie obiect de analiză în contenciosul administrativ, neputându-se califica drept un capăt de cerere.
Aşa fiind, constatându-se judicios punctul de vedere al instanţei de fond cu referire la învestirea directă cu o cerere pentru întocmirea unei încheieri privind excepţia de neconstituţionalitate a art. nr. 180 din Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ca inadmisibilă, atâta vreme cât instanţa fondului nu a fost învestită în temeiul art. 1 din Legea nr. 29/1990, constatându-se recursul nefondat, se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de G.C. împotriva sentinţei civile nr. 206 din 18 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2901/2003. Contencios. Conflict negativ de... | CSJ. Decizia nr. 2907/2003. Contencios. Anulare act contorl... → |
|---|
