CSJ. Decizia nr. 3023/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3023
Dosar nr. 1712/200.
Şedinţa publică din 3 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
V.Ş. în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, a solicitat anularea hotărârii nr. 2500 din 2 decembrie 2002 şi obligarea pârâtei să emită o nouă decizie prin care să se ia în considerare perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, ca fiind persecutaţi din motive etnice, conform art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ, prin sentinţa nr. 265 din 27 februarie 2003, a admis acţiunea, reţinând din probele administrate că reclamantul împreună cu familia a fost strămutat din anul 1940, iar în anul 1945 tatăl său a hotărât să rămână în România-oraşul Iaşi, fiind încadrat din aprilie 1946 la revizie de vagoane Socola.
Considerând hotărârea netemeinică şi nelegală, pârâta a declarat recurs şi a solicitat admiterea lui, casarea sentinţei şi în fond respingerea acţiunii, întrucât justificat pe probele administrate i s-a stabilit reclamantului două perioade distincte 6 septembrie 1940 – 31 iulie 1941 şi 15 ianuarie 1945 – 6 martie 1945 în care beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 de pe lângă Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, prin hotărârea nr. 250 din 2 decembrie 2002, admiţând cererea reclamantului în baza art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, a constatat că acesta s-a refugiat din Basarabia în România în perioadele 6 septembrie 1940 – 31 iulie 1941 şi 15 ianuarie 1945 – 6 martie 1945 împreună cu familia.
Reclamantul a arătat că în mod nejustificat i s-a fracţionat perioada de persecuţie etnică, întrucât posedă acte din care rezultă că tatăl său împreună cu familia a fost strămutat din anul 1940, iar în 1945 tatăl a hotărât să rămână în România unde din aprilie 1946 a fost reîncadrat în muncă la revizia de vagoane Socola.
În acest sens s-au depus adeverinţa eliberată de Căile Ferate Române, direcţiunea personalului, dovada eliberată de Delegatul Comisariatului general de executarea armistiţiului şi adeverinţa eliberată de Ministerul Afacerilor Externe, Comisariatului general al refugiaţilor şi evacuaţilor.
În consecinţă, soluţia instanţei de admitere a acţiunii este temeinică şi legală, astfel că, recursul se priveşte nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ. urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 265 din 27 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 3 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 302/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 3024/2003. Contencios. Refuz acordaredrepturi... → |
|---|
