ICCJ. Decizia nr. 1174/2004. Contencios. Anulare Hotarâre Guvern. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1174/2004
Dosar nr. 1190/2003
Şedinţa publică din 23 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 15 mai 2002, reclamanta V.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Cercetării [în prezent Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului], Guvernul României, Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, Consiliul Judeţean Dolj şi Grădiniţa Breasta, obligarea pârâţilor să-i plătească drepturile băneşti, reprezentând indemnizaţia de 40% acordată cadrelor didactice calificate, conform HG nr. 769/1998 şi art. 48 alin. (2) din Legea nr. 128/1997.
Motivându-şi cererea, reclamanta a arătat că în calitate de cadru didactic, a primit această indemnizaţie până la intrarea în vigoare a HG nr. 167/2002, când acest spor a fost diminuat la 5%, ceea ce reprezintă o încălcare a unui principiu general de drept, potrivit căruia un drept salarial câştigat nu poate fi înlăturat.
Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi litigii de muncă, prin sentinţa din 5 iunie 2002, a respins acţiunea, reţinând că principiul general invocat nu poate fi reţinut, fiind înlăturat de dispoziţiile Legii nr. 83/2002 şi a HG nr. 167/2002, care au caracter special.
Împotriva sentinţei a declarat recurs R.C., ca reprezentant al membrilor de sindicat din Uniunea Sindicatelor Independente din Învăţământ Dolj, arătând că Ministerul Educaţiei şi Cercetării a aplicat în mod subiectiv dispoziţiile Legii nr. 128/1997, defavorizând arbitrar judeţul Dolj.
Curtea de Apel Craiova, secţia litigii de muncă, a apreciat că obiectul acţiunii îl constituie contestarea prevederilor HG nr. 167/2002, act administrativ de autoritate, cu caracter general, ceea ce atrage competenţa instanţei de contencios administrativ. Prin urmare, prin Decizia nr. 1911 din 4 octombrie 2002, instanţa a admis recursul, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza, spre soluţionare în primă instanţă,la Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
Judecând în fond pricina, prin sentinţa nr. 495 din 12 decembrie 2002, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea, reţinând că nu s-a aplicat un regim discriminatoriu judeţului Dolj, deoarece prin lege s-a dispus acordarea procentelor diferenţiate, în funcţie de zona geografică sau de gradul de izolare. S-a înlăturat şi apărarea privind dreptul câştigat, cu menţiunea că noul act normativ nu a atins drepturile anterioare ale reclamantei, dispunând numai pentru viitor.
Sentinţa a fost atacată cu recurs, în termen legal de către R.C., ca reprezentant al Uniunii Sindicatelor Independente din Învăţământ Dolj, care, deşi a menţionat că a declarat recursul în numele reclamantei, nu i-a indicat numele, nu a prezentat nici mandatul acordat în acest sens şi nici vreo altă procură de reprezentare, deşi i s-a solicitat acest lucru de către instanţa de control judiciar.
Recursul va fi respins, fiind declarat de către o persoană fără procură acordată în acest sens de către reclamantă, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 68 alin. (1) teza I C. proc. civ.
Potrivit acestui text legal, „procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris, sub semnătură legalizată".
Nu sunt aplicabile nici dispoziţiile Legii sindicatelor nr. 54/2003, invocate în şedinţă publică, de către semnatarul recursului, întrucât potrivit prevederilor art. 28 alin. (2) din legea menţionată, dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză, revine organizaţiilor sindicale.
În conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 54/2003, acest drept se exercită „prin apărători proprii sau aleşi".
Analizând lucrările şi actele dosarului, se constată că nu există nici o dovadă din care să rezulte că profesorul R.C. deţine această calitate.
Faţă de toate cele expuse, în raport cu prevederile art. 318 alin. (1) teza a Ii-a C. proc. civ., recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta V.V., prin reprezentantul Uniunii Sindicatelor Independente din Învăţământ Dolj, R.C., împotriva sentinţei civile nr. 495 din 12 decembrie 2002, a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1173/2004. Contencios. Anulare Hotarâre... | ICCJ. Decizia nr. 1175/2004. Contencios. Anulare Hotarâre... → |
---|