ICCJ. Decizia nr. 294/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 294/2004
Dosar nr. 1878/2004
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 3156/2003,la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, reclamanta L.G. a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti. pentru anularea hotărârii nr. 7543/6765 din 4 septembrie 2003, prin care Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, i-a respins cererea, cu privire la recunoaşterea perioadelor de refugiu din Basarabia şi acordarea drepturilor conferite prin legea amintită.
Prin sentinţa civilă nr. 1921 din 17 noiembrie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a admis în partea, acţiunea, a anulat hotărârea contestată de reclamantă şi a obligat pe pârâtă, să recunoască acesteia, perioada august 1944 - 6 martie 1945, ca încadrându-se în prevederile Legii nr. 189/2000.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că din declaraţiile martorilor V.Ş., M.N. şi R.G. a rezultat că din anul 1944, când Armata Roşie a recucerit Basarabia, reclamanta s-a refugiat în România.
În termen legal, împotriva acestei sentinţe au declarat recurs, atât reclamanta, cât şi pârâta.
Recurenta L.G. a criticat sentinţa instanţei de fond, pentru nerecunoaşterea primei perioade de refugiu din Basarabia, respectiv 1940 - iunie 1941.
Prin recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, s-a arătat că pentru valorificarea dovezilor prezentate în instanţă, care nu au fost prezentate Comisiei de specialitate, până la momentul emiterii actului administrativ, era necesar ca petenta să adreseze o nouă cerere acestei comisii.
În faţa instanţei de recurs, recurenta-reclamantă a prezentat hotărârea nr. 11410/10640 din 23 martie 2004, prin care i-a fost recunoscută calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000, pentru perioadele 6 septembrie 1940 - 15 iunie 1941 şi 15 august 1944 - 6 martie 1945.
În raport cu actul nou depus la dosar, această recurentă a precizat că recursul său a rămas fără obiect, iar recurenta-pârâtă a solicitat să se ia act că renunţă la judecarea cererii sale de recurs.
Luând act de actul emis la 23 martie 2004, de Comisia de aplicare a Legii nr. 189/2000, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca rămas fără obiect, recursul declarat de L.G. şi va face aplicaţia art. 246 C. proc. civ., în ce priveşte cel de-al doilea recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de L.G., împotriva sentinţei civile nr. 1921 din 17 noiembrie 2003, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca rămas fără obiect.
Ia act de renunţarea la judecarea recursului, formulat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1100/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... |
|---|
