ICCJ. Decizia nr. 625/2004. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.625
Dosar nr.3310/200.
Şedinţa publică din 13 februarie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prinacţiunea înregistrată la 7 mai 2003, reclamantul A.A. a solicitat anularea hotărârii nr. 997 din 10 februarie 2003 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Covasna şi obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002 pentru perioada în care a efectuat stagiul militar la detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ a pronunţat sentinţa nr.160/F din 8 iulie 2003, prin care a admis acţiunea, a anulat hotărârea nr. 997 din 10 februarie 2003 şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre în care să constate că perioada 17 ianuarie 1953 – 18 noiembrie 1955 se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul a făcut dovada în condiţiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002 prin menţiunile din livretul militar că a efectuat stagiul militar în calitate de contabil într-un detaşament de muncă aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, nefiind instruit.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Covasna, solicitând casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică.
În primul motiv de casare, recurenta a susţinut că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra excepţiei de tardivitate a acţiunii, care a fost invocată prin întâmpinare şi în susţinerea căreia s-au depus înscrisuri privinddata comunicării către intimat a actului administrativ atacat.
Prin cel de-al doilea motiv de casare recurenta a criticat soluţia dată pe fondul cauzei, susţinând că instanţa de fond a reţinut ca fiind îndeplinite cerinţele prevăzute de Legea nr. 309/2002, deşi intimatul a prestat muncă în cadrul unei unităţi militare şi nu într-un detaşament de muncă aflat în subordinea Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele de casare invocate şi de dispoziţiile art. 304 şi art.304/1 C. proc. civ. Curtea va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:
În întâmpinarea depusă la instanţa de fond la termenul din 10 iunie 2003, Casa Judeţeană de Pensii Covasna a invocat în temeiul art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002 excepţia de tardivitate a acţiunii, motivând că hotărârea nr.997 din 10 februarie 2003 a fost comunicată intimatului-reclamant la data de 21 februarie 2003, conform borderoului de expediere nr. 10/2003, iar acţiunea a fost formulată la data de 7 mai 2003, după împlinirea termenului legal de 30 de zile de lacomunicarea actului administrativ.
Această excepţie nu a fost soluţionată de instanţa de fond, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd că instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Critica formulată de recurentă pe fondul cauzei este de asemenea întemeiată, constatându-se că instanţa de fond a aplicat prevederile Legii nr. 309/2002 numai pe baza înscrisurilor din livretul militar al intimatului-reclamant fără a stabili prin probe concludente dacă acesta a efectuat stagiul militar într-un detaşament de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961 pentru a beneficia de măsurile reparatorii acordate prin legea susmenţionată.
Cum din copia livretului militar seria Gd nr.096814 rezultă că în perioada 17 ianuarie 1953 – 18 noiembrie 1955, intimatul-reclamant a efectuat stagiul militar la U.M. 03907 Mamaia, pentru soluţionarea justă a cauzeise impunea administrarea unor probe suplimentare, prin depunerea unor noi înscrisuri de la centrele militare judeţene sau adeverinţe eliberate de U.M. 02405 Piteşti, necesare stabilirii exacte a situaţiei de fapt şi verificării dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Faţă de considerentele expuse, Curtea va admite prezentul recurs, va casa hotărârea atacată şi în baza art. 314 C. proc. civ., vatrimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Covasna împotriva sentinţei civile nr.160/F din 8 iulie 2003 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 623/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 627/2004. Contencios → |
|---|
