ICCJ. Decizia nr. 7075/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr.7075/2004

Dosar nr. 3267/2004

Şedinţa publică din 22 septembrie 2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 8 ianuarie 2004, B.A. în a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş, solicitând anularea hotărârii nr. 8670 din 11 decembrie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia de a-i acorda drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

În motivare, reclamanta susţine că s-a născut la data de 23 iunie 1944, în comuna Nădlac, judeţul Arad, unde părinţii săi erau refugiaţi din judeţul Satu Mare, urmare la Dictatul de la Viena, astfel că are calitatea de persoană strămutată.

Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 78/PI din 10 februarie 2004, a admis acţiunea.

Considerând hotărârea, nelegală, pârâta a declarat recurs şi a solicitat admiterea lui, casarea sentinţei şi în fond, respingerea acţiunii, întrucât reclamanta nu s-a născut la intervalul de maxim 300 de zile de la data la care începe perioada de strămutare a părinţilor, arătând că potrivit Codului familiei perioada concepţiei este cuprinsă între a 180-a zi şi a 300-a zi dinaintea naşterii copilului.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează: lit. c), a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a ordonanţei, aprobate prin HG nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuţie etnică, ce durează pe toată perioada strămutării, în mod legal instanţa a apreciat că şi copilul născut în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi, are acelaşi statut ca aceştia, perioada fiind de la data naşterii lui, la data retrocedării pământului românesc.

Împrejurarea că reclamanta nu era născută la data refugiului şi că nu avea domiciliu de unde să fie strămutată, nu este relevantă, atâta vreme, cât refugierea părinţilor l-a lipsit de dreptul de a avea un domiciliu legal.

Perioada legală de concepţie a copilului interesează stabilirea filiaţiei, şi nu problema ce face obiectul acţiunii de faţă. Art. 7 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, prevede că drepturile copilului se recunosc de la concepţie, dacă se naşte viu.

În consecinţă, recursul fiind nefondat, urmează a fi respins în baza art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Timiş împotriva sentinţei nr. 78/PI din 10 februarie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 septembrie 2004.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 7075/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs