ICCJ. Decizia nr. 84/2004. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.84
Dosar nr.2942/200.
Şedinţa publică din 15 ianuarie 2004
S-a luat în examinare recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Timiş împotriva sentinţei civile nr.250 din 24 iunie 2003 a Curţii de Apel Timişoara – Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal s-a prezentat intimatul-reclamant B.F. reprezentat de avocatulI.D.
A lipsit recurenta-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Timiş.
Procedura completă.
S-a referit că recurenta-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Timiş a solicitat, în scris, judecarea cauzei în lipsă.
Avocatul I.D. a pus concluzii de respingere a recursului, arătând că Legea nr.189/2000 a fost dată în completarea Decretului-Lege nr.118/1990 care recunoaşte copiilor născuţi în timpul deportării acelaşi statut cu cel al părinţilor deportaţi. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asuprarecursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr.250 din 24 iunie 2003, a admis acţiunea reclamantului B.F.; a anulat hotărârea nr.6913 din 19 aprilie 2003 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Timiş şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar a prevederilor art.1 lit.c din Legea nr.189/2000.
S-a reţinut că, în luna octombrie 1040, părinţii reclamantului s-au refugiat din judeţul Satu Mare în localitatea Scărişoara, judeţul Alba, iar în această localitate, la 23 noiembrie 1943 s-a născut reclamantul, care beneficiază de dispoziţiile art.1 lit.c din Legea nr.189/2000.
Împotriva sentinţei a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Timiş, reiterând aspectele invocate în hotărârea prin care a respins cererea reclamantului, în sensul că acesta nu era născut la data când s-au refugiat părinţi şi, deci, nu beneficiază de prevederile Legii nr.189/2000.
Recursul este nefondat.
Potrivit art.2 din Normele pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr.189/2000, cu modificările ulterioare,beneficiază de prevederile art.1 lit.c din lege, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, printre care şi persoanele refugiate.
În raport de aceste dispoziţiuni, prima instanţă a reţinut corect că, reclamantul, fiind născut în perioada în care părinţii se aflau în refugiu, are statutul de refugiat, de la data naşterii (23 noiembrie 1943şi până la 6 martie 1945), beneficiind de facilităţile acordate prin lege; aceasta, întrucât efectele negative ale refugiului s-au răsfrânt şi asupra nou născuţilor, nu numai asupra părinţilor.
În consecinţă, soluţia adoptată de prima instanţă este legală şi temeinică, iarrecursul nefondat, urmând să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Timiş împotriva sentinţei civile nr.250 din 24 iunie 2003 a Curţii de Apel Timişoara – Secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 15 ianuarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 81/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 88/2004. Contencios → |
|---|
