ICCJ. Decizia nr. 240/2007. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 240/2007
Dosar nr. 1793/2/2006
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 1793/2/2006, reclamanta SC D. SRL Brad a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Concurenţei, solicitând ca, prin sentinţa ce va pronunţa, instanţa să dispună suspendarea executării deciziei nr. 184 din 30 septembrie 2005, emisă de pârât, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului nr. 3584/2005 al Curţii de Apel Bucureşti, având ca obiect anularea acestei decizii.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că Decizia atacată este ilegală, în raport cu dispoziţiile art. 141 din OUG nr. 24/1998, iar executarea acesteia, în eventualitatea în care Ministerul Finanţelor Publice ar demara măsuri pentru recuperarea sumei de 739.971 mii ROL prevăzută în decizie, ar aduce pagube mari societăţii.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ.
S-au administrat probatorii cu acte şi în urma analizării acestora, instanţa de fond a pronunţat sentinţa civilă nr. 393 din 21 februarie 2006, prin care a admis cererea formulată de reclamantă şi a dispus suspendarea executării deciziei Consiliului Concurenţei nr. 184 din 30 septembrie 2005, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. 3584/2005 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin Decizia nr. 184 din 30 septembrie 2005, Consiliul Concurenţei a dispus ca Ministerul Finanţelor Publice să ia toate măsurile legale necesare pentru recuperarea ajutorului de stat ilegal şi incompatibil obţinut de societatea reclamantă, în sumă de 739.971 mii ROL, împreună cu dobânda aferentă calculată de la data la care ajutorul a fost pus la dispoziţia beneficiarului până la momentul recuperării efective a acestuia.
S-a reţinut că, în speţă, sunt întrunite dispoziţiile art. 14 alin. (1) şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cererea de suspendare a executării deciziei fiind întemeiată, cuantumul ridicat al sumei ce urmează a fi recuperată, conducând reclamanta la o situaţie financiară dificilă, cu consecinţa imposibilităţii efectuării de plăţi, iar iminenţa prejudiciului rezultând din faptul că Ministerul Finanţelor Publice, din momentul comunicării deciziei, poate trece oricând la executarea acesteia.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâtul Consiliul Concurenţei, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, că motivarea cererii de suspendare formulată de intimata-reclamantă, vizează în mod inacceptabil fondul litigiului, cererea fiind identic motivată, ca şi acţiunea de fond, instanţa de fond neţinând seama de faptul că suspendarea executării reprezintă o măsură vremelnică, justificată de faptul că punerea în executare ar produce o pagubă iminentă, or reclamanta nu a precizat care ar fi paguba şi nu a adus probe din care să rezulte că s-ar afla în dificultate financiară. Susţine recurentul şi faptul că suspendarea executării nu se justifică, întrucât suma contestată nu reprezintă o plată contravenţională, ci restituirea unei sume de bani (ajutor de stat ilegal) aflată în posesia reclamantei ce trebuie rambursată la bugetul de stat.
Intimata SC D. SRL Brad a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond, ca fiind legală şi temeinică.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate şi în raport cu dispoziţiile legale aplicabile, Curtea îl va admite, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin Decizia nr. 184 din 30 septembrie 2005, Consiliul Concurenţei a dispus ca Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de furnizor, să ia toate măsurile pentru recuperarea ajutorului de stat ilegal şi incompatibil de la SC D. SRL Brad, judeţul Hunedoara, în sumă de 739.971 mii ROL (73.997,1 RON), împreună cu dobânda aferentă, calculată de la data la care ajutorul a fost pus la dispoziţia beneficiarului, până la momentul recuperării afective a ajutorului.
Conform deciziei, suma respectivă reprezintă ajutor de stat primit de societatea reclamantă, fără respectarea regulilor referitoare la nivelul maxim admis al intensităţii ajutorului de stat şi la realizarea de investiţii.
Intimata-reclamantă a formulat cerere de suspendare a executării sus-menţionatei decizii, printr-o acţiune separată, potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, acţiunea în anularea deciziei constituind obiectul dosarului nr. 3584/2005 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Admiţând cererea, instanţa de fond a dispus suspendarea executării deciziei nr. 184 din 30 septembrie 2005, emisă de Preşedintele Consiliului Concurenţei, reţinând în mod eronat faptul că ar fi întrunite condiţiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 - cazul bine justificat şi paguba iminentă.
În primul rând, este de observat faptul că suma de bani ce face obiectul deciziei contestate, nu reprezintă o plată contravenţională, ci vizează restituirea la bugetul de stat a unui ajutor de stat ilegal.
Cu alte cuvinte, ea reprezintă o sumă de bani de care intimata-reclamantă s-a bucurat în mod necuvenit şi pe care trebuie să o restituie la bugetul de stat, situaţie în care suspendarea executării nu se justifică, aşa cum corect susţine prin motivele de recurs, şi recurentul-pârât.
În al doilea rând, este de precizat şi faptul că intimata-reclamantă pe parcursul procesului nu a dovedit în nici un mod care ar fi paguba iminentă ce i s-ar produce ca urmare a plăţii sumei de 730 milioane ROL, aceasta nedepunând la dosar acte financiar-contabile, din care să rezulte pretinsa dificultate financiară în care s-ar afla.
Simpla afirmaţie, că sunt întrunite condiţiile de suspendare a executării deciziei prevăzute de textul de lege - art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fără a produce dovezi din care să rezulte temeinicia cererii de suspendare, nu este suficientă, astfel încât hotărârea instanţei de fond, de admitere a cererii şi de suspendare a executării deciziei, a fost dată cu aplicarea greşită a legii şi este netemeinică şi nelegală.
Cuantumul ridicat al sumei ce urmează a fi recuperată de către Ministerul Finanţelor Publice, nu constituie prin el însuşi, un motiv suficient pentru admiterea cererii de suspendare, aşa cum greşit a considerat instanţa de fond; aceasta, cu atât mai mult, cu cât, aşa cum s-a arătat, suma respectivă nu reprezintă o sancţiune contravenţională, care să necesite un efort suplimentar din partea intimatei-reclamante, ci constituie cuantumul unui ajutor de stat ilegal.
Pentru toate aceste considerente, recursul declarat de pârâtul Consiliul Concurenţei urmează a fi admis, iar hotărârea instanţei de fond modificată, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării deciziei nr. 184 din 30 septembrie 2005 a Consiliului Concurenţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Concurenţei împotriva sentinţei civile nr. 393 din 21 februarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge cererea de suspendare a executării deciziei Consiliului Concurenţei, până la soluţionare definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. 3584/2005 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 235/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 242/2007. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
