ICCJ. Decizia nr. 97/2008. Contencios. Perimare. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 97/2008
Dosar nr.1637/36/2007
Şedinţa publică din 11 ianuarie 2008
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor dosarului, a constatat următoarele:
Prin Decizia nr. 829 din 09 februarie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de S.I.F.M. SA Bacău împotriva încheierii nr. 291 din 13 aprilie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţei.
Pentru a pronunţa această soluţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că instanţa de fond în mod greşit a constatat intervenită perimarea, prin interpretarea eronată a dispoziţiilor art. 248 şi 249 C. proc. civ., întrucât cursul perimării acţiunii a fost întrerupt prin cererea de amânare a cauzei ori a amânării pronunţării, iar pe de altă parte s-a avut în vedere termenul de 6 luni care operează numai în materie comercială, nu şi în cauza de faţă (contencios administrativ).
Ca urmare a acestei soluţii, cauza a fost trimisă Curţii de Apel Constanţa, spre rejudecare.
Prin încheierea din 4 octombrie 2007 a Curţii de Apel Constanţa a fost respinsă sesizarea de perimare a acţiunii în contencios administrativ.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut faptul că reclamanta S.I.F.M. SA a formulat cerere la data de 27 iunie 2005 pentru amânarea cauzei, justificată de imposibilitatea de prezentare a reprezentantului său, ori de amânare a pronunţării soluţiei, astfel încât nu sunt întrunite condiţiile pentru constatarea perimării cauzei.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs intervenienta SC S.B. SRL.
Înalta Curte sesizată cu soluţionarea recursului declarat a constatat faptul că recursul este inadmisibil.
Conform dispoziţiilor art. 253 alin. (1) C. proc. civ. dacă instanţa constată că perimarea nu a operat, pronunţă o încheiere, care poate fi atacată odată cu fondul procesului.
Prevederile arătate reglementează existenţa unei căi de atac împotriva hotărârii care constată că perimarea nu a operat, însă acest drept se naşte odată cu pronunţarea fondului cauzei deduse judecăţii.
Analizând actele şi lucrările dosarului Înalta Curte a reţinut faptul că recurenta a exercitat calea de atac cu nerespectarea dispoziţiilor legale enunţate, întrucât a fost exercitată această cale de atac mai înainte de a se soluţiona fondul cauzei.
Pentru aceste considerente, văzând şi dispoziţiile art. 125 alin. (3) coroborate cu dispoziţiile art. 128 din Constituţie, în conformitate cu care competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca inadmisibil în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC S.B. SRL împotriva încheierii de şedinţă din data de 4 octombrie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 ianuarie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 95/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... | ICCJ. Decizia nr. 98/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|