ICCJ. Decizia nr. 527/2010. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 527/2010
Dosar nr. 1912/2/2009
Şedinţa publică de la 3 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 15 mai 2009, G.M. a chemat în judecată U.N.N.P. şi M.J.L.C., solicitând obligarea pârâţilor de a răspunde petiţiilor adresate, precum şi acordarea unei audienţe de către conducerea ministerului, care să fie de asemenea, obligat la emiterea unui ordin pentru înfiinţarea unei comisii speciale de examinare a reclamantului sub aspectul cunoştinţelor de specialitate.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că pârâţii nu au întreprins demersuri pentru asigurarea cadrului legal de a-i asigura accesul prin examen în corpul notarilor publici, în sensul modificării şi completării regulamentului privind legea notarilor publici şi activitatea notarială, refuzând astfel să respecte hotărârea emisă de C.N.C.D. în anul 2005.
Prin sentinţa civilă nr. 2654 din 19 iunie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi în consecinţă, a respins ca inadmisibilă cererea de obligare a M.J.L.C. de a emite un ordin de modificare a Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, în sensul înfiinţării unei comisii speciale pentru examinarea cunoştinţelor de specialitate ale reclamantului în vederea intrării în profesia de notar.
De asemenea, instanţa a respins ca neîntemeiate cererile de obligare a ministerului de a răspunde petiţiei şi de acordare a unei audienţe.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că întrucât, reclamantul tinde spre modificarea reglementărilor privind accesul în profesia de notar public, cererea formulată a fost deja soluţionată prin sentinţa nr. 1517/2008 a Curţii de Apel Bucureşti, irevocabilă, prin care s-a reţinut că pârâţii au adus la îndeplinire dispoziţiile Hotărârii din 2005 a C.N.C.D., astfel încât nu există refuz nejustificat în sensul art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004.
Referitor la solicitarea de modificare a regulamentului de concurs, instanţa a constatat că aceasta excede dispozitivului hotărârii care se cere a fi respectată, protejarea persoanelor cu dizabilităţi făcându-se prin legi speciale şi nu prin modificarea unor reglementări privind accesul în profesie.
În legătură cu capătul de cerere privind petiţia înregistrată la M.J.L.C. la 27 ianuarie 2009, instanţa a reţinut că instituţia a comunicat reclamantului răspunsul său, cu menţiunea că orice petiţie ulterioară, cu acelaşi conţinut, va fi clasată, astfel încât nu se poate reţine refuz nejustificat.
Instanţa a respins şi cererea privind obligarea ministerului de o fixa o audienţă reclamantului, în lipsa unor dispoziţii legale care să instituie o astfel de obligaţie.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul G.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantul a invocat greşita aplicare a prevederilor art. 1201 C. civ., instanţa admiţând în mod eronat excepţia autorităţii de lucru judecat, în condiţiile în care, în litigiul anterior, instanţa nu s-a pronunţat asupra cererii de modificare a Regulamentului de aplicare a Legii nr. 36/2005.
Reclamantul a criticat şi respingerea celorlalte capete de cerere instanţa ignorând împrejurarea că răspunsul ministerului la petiţia ce i-a fost adresară a fost emis ulterior introducerii acţiunii.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Instanţa de fond a reţinut în mod corect că pârâţii au respectat solicitarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, consemnată în Hotărârea din 2005 privind înfiinţarea unei comisii speciale pentru examinarea cunoştinţelor de specialitate ale reclamantului, persoană cu dizabilităţi, în vederea intrării în profesia de notar public.
În vederea punerii în executare a acestei hotărâri, U.N.N.P. a dispus luarea unor măsuri speciale privind organizarea concursului, inclusiv constituirea comisiei speciale, obţinând şi acordul M.J.L.C., însă reclamantul nu s-a înscris nici la concursul din 2007, nici la cel din 2008.
Litigiul pornit de reclamant pentru respectarea hotărârii C.N.C.D. a fost soluţionat irevocabil prin Decizia nr. 4481 din 3 decembrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în cuprinsul căreia s-a făcut referire şi la solicitarea de modificare a regulamentului de concurs, instanţa supremă reţinând că această cerere excede dispozitivului hotărârii.
Întrucât în cauza de faţă, se solicită de fapt tot organizarea unei comisii speciale şi stabilirea unor condiţii aparte de examinare, în vederea dobândirii calităţii de notar public, în urma sancţionării cu avertisment a pârâţilor, în mod întemeiat s-a constatat existenţa autorităţii de lucru judecat, fiind întrunită tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.
Curtea va constata că nu este întemeiată nici critica vizând respingerea solicitărilor privind răspunsul la petiţie şi refuzul de a programa o audienţă.
Astfel, în urma emiterii Hotărârii din 2005 a C.N.C.D., s-a purtat o vastă corespondenţă între reclamant şi pârâţi privind accesul în profesia de notar public, punctul de vedere al ministerului fiind comunicat printr-o serie de adrese în anii 2007 - 2009 iar la petiţia din 27 ianuarie 2009, pârâtul comunicând răspunsul prin actul din 18 februarie 2009, prin care s-a adus la cunoştinţa petiţionarului cu privire la audienţă cerută că secretarul de stat coordonator nu a fixat niciun termen până la încheierea mandatului său.
În consecinţă, faptul că reclamantul nu este mulţumit de conţinutul răspunsului nu echivalează cu un refuz nejustificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. 1) din Legea nr. 554/2004, soluţia de respingere a cererii reclamantului fiind întemeiată.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul G.M. împotriva sentinţei nr. 2654 din 19 iunie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 523/2010. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 542/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
