ICCJ. Decizia nr. 2142/2011. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2142/20110
Dosar nr. 379/1/ 2010
Şedinţa publică din 27 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 2089 din 26 noiembrie 2009, a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de C.P., judecător la Judecătoria Giurgiu, prin care a solicitat promovarea la Tribunalul Giurgiu, prin valorificarea rezultatului obţinut la concursul de promovare în funcţie de execuţie (pe loc), organizat la data de 31 mai 2009.
În acest sens s-a reţinut că petenta, candidând la concursul susmenţionat, a obţinut media 8.50, clasându-se pe poziţia a doua, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 27 din Regulamentul de concurs, aprobat prin Hotărârea nr. 621 din 21 septembrie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dar ca urmare a faptului că, pentru promovarea pe loc la Tribunalul Giurgiu a fost alocat la concurs 1 post, aceasta a fost declarată respinsă, pentru neîncadrarea în limita posturilor alocate concursului.
În ceea ce priveşte aplicarea în speţă a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Regulament, potrivit cărora judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 27 dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei de posturi vacante, pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la aceeaşi instanţă, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor, s-a apreciat că acestea au în vedere numai situaţia valorificării rezultatelor concursului pentru promovarea efectivă, fiind exclusă posibilitatea valorificării rezultatelor concursului pentru candidaţii participanţi la promovarea pe loc.
S-a reţinut totodată că în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3) şi (4) din Regulament, prin cererea de înscriere la concurs candidatul poate formula o singură opţiune cu privire la felul promovării, efectivă sau pe loc, care nu poate fi modificată ulterior, în scopul valorificării.
În motivarea recursului s-a susţinut, în esenţă, că recurenta îndeplineşte condiţiile prevăzute de Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 659/2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece a susţinut examenul la data de 31 mai 2009, optând pentru tribunalul Giurgiu, a obţinut media generală de 8,50, există un post de judecător vacant şi nu mai sunt alte cereri de valorificare la respectiva instanţă pentru a li se da prioritate.
În opinia recurentei, din dispoziţiile art. 30 din Regulament rezultă că pentru soluţionarea unei astfel de cereri trebuie să se analizeze doar îndeplinirea condiţiilor impuse de art. 27 şi dacă s-a vacantat un post la instanţele pentru care s-a optat la înscriere, fără a se distinge după cum s-a optat pentru promovarea pe loc sau efectivă.
Examinând actele dosarului, hotărârea atacată şi criticile ce i-au fost aduse, prin prisma dispoziţiilor legale incidente în materia supusă controlului judiciar, Înalta Curte reţine că recursul nu este fondat, pentru argumentele ce succed.
În conformitate cu prevederile art. 1 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 621/2006, modificată prin Hotărârea nr. 659/2008, promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, efectivă sau pe loc, se face numai prin concurs, organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente, respectiv a numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea pe loc.
Potrivit art. 6 alin. (3) şi (4) din regulament, prin cererea de înscriere la concurs fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la felul promovării (efectivă sau pe loc), opţiune care nu poate fi modificată ulterior, în scopul valorificării rezultatelor obţinute.
Condiţiile pentru ca un candidat să fie declarat admis sunt prevăzute în art. 27, iar potrivit art. 30 din Regulament, judecătorii şi procurorii care îndeplinesc aceste condiţii, dar care, ca urmare a lipsei posturilor vacante, nu au fost promovaţi, pot fi numiţi în posturile care se vacantează la instanţele sau parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului.
Rezultă din aceste prevederi legale că instituţia valorificări ulterioare a rezultatelor obţinute la concurs, prin promovarea pe posturile care se vacantează în termenul prevăzut, este aplicabilă doar candidaţilor care au optat pentru promovarea efectivă, nu şi celor care au optat pentru promovarea pe loc, întrucât numai promovarea efectivă se face, potrivit art. 1, în limita posturilor vacante existente şi numai în privinţa acestor candidaţi se poate pune problema vacantării ulterioare a unor posturi. Promovarea pe loc a judecătorilor se face, potrivit aceluiaşi text din regulament, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii pentru această modalitate de promovare.
Prevederile art. 30 din Regulament sunt aplicabile, aşadar, numai candidaţilor care au optat la înscriere pentru promovarea efectivă, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 27, în acelaşi sens pronunţându-se în mod constant această instanţă supremă.
Sub un alt aspect, susţinerile recurentei în sensul că prin hotărârea atacată s-ar fi realizat o diferenţiere nejustificată în ceea ce priveşte posibilitatea valorificării rezultatului concursului, motivat doar de faptul că o atare excludere nu este explicit prevăzută în regulament, nu pot fi primite, excluderea în discuţie rezultând cu evidenţă din prevederile art. 1, corelate cu cele ale art. 6 alin. (3) şi (4) şi art. 30 din Regulament.
Această hotărâre nu poate fi considerată nici ca având un caracter discriminator, în condiţiile în care recurenta nu se află într-o situaţie identică cu persoanele care au optat la înscriere pentru promovarea efectivă.
Principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune identitate de soluţii numai pentru situaţii identice, aşa cum în mod constant s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în concordanţă cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În consecinţă, constatând că hotărârea atacată a fost emisă cu aplicarea corectă a prevederilor regulamentare anterior redate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.P. împotriva Hotărârii nr. 2089 din 26 noiembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 aprilie 2010.
| ← Discriminare pe criteriu de sex. Inexistența faptei de... | ICCJ. Decizia nr. 4856/2011. Constatare calitate de colaborator... → |
|---|
